3,525 matches
-
și În reușita proprie. Motivația: dorește atenția și simpatia celor din jur; motivația dominant extrinsecă, are nevoie de Întăriri și aprecieri frecvente. Voința: nehotărâtă, ia greu decizii; abandonează cu ușurință o sarcină dată, fără a se strădui să o finalizeze. Temperamentul: introvertit; slabă reactivitate afectivă, calmă, lentă, caracterizată prin răbdare naturală; Înclinație spre rutină, refractară la schimbare, rezistență la efort, dar lipsită de tenacitate Aptitudinile: predomină aptitudinile fizice, predispoziție spre activități sportive, de abilități practice și educație plastică. Caracterul: manifestă atitudini
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
foarte important pentru că fiecare elev este unic și trebuie Înțeles. Dacă nu putem să vedem deosebirile Înnăscute ale copiilor și să-i acceptăm așa cum sunt, vom considera că aceia care nu sunt ca noi, sunt cel puțin anormali. Când Înțelegem temperamentele, Înțelegem și de ce se atrag contrariile, de ce se formează anumite grupuri În clase, cine și cu cine este prieten, de ce unii sunt mai activi chiar dacă nu au cele mai strălucite idei sau de ce alții sunt obraznici și unii mai retrași
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
În strânsă legătură cu mediul școlar se află cel familial. Familia este primul inițiator socio-cultural al copilului. Aici se pun bazele dezvoltării sale intelectuale, morale, estetice, fizice și sociale ale copilului. Atitudinea părinților trebuie modelată În raport de vârstă și temperamentul copiilor, de la dragoste, protecție, acceptare, Îndrumare spre cooperare, toleranță, etc. Fiecare copil are propriul său temperament. Unii copii sunt independenți și Încăpățânați Încă din primii ani de viață, În timp ce alții sunt dependenți de părinți și se mulțumesc cu ceea ce primesc
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
copilului. Aici se pun bazele dezvoltării sale intelectuale, morale, estetice, fizice și sociale ale copilului. Atitudinea părinților trebuie modelată În raport de vârstă și temperamentul copiilor, de la dragoste, protecție, acceptare, Îndrumare spre cooperare, toleranță, etc. Fiecare copil are propriul său temperament. Unii copii sunt independenți și Încăpățânați Încă din primii ani de viață, În timp ce alții sunt dependenți de părinți și se mulțumesc cu ceea ce primesc. Părinții care sunt inconsecvenți, nerăbdători, care cer mai mult de la copil decât poate acesta, care nu
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
ce au de făcut și să-i lăsăm să facă singuri. Arătați prin comportamentul dumneavoastră cum doriți să se comporte. VI. Adaptați-vă modul de abordare În funcție de copil. Să fim maleabili, dar și suficient de hotărâți, să abordam copilul În funcție de temperamentul lui. Pentru a face față unui comportament dificil sunt necesare câteva strategii: concentrare asupra comportamentului În cauză, nu asupra protejării propriei persoane; adoptarea unei atitudini dezinteresate; Înțelegerea cauzelor tipurilor clasice de comportamente dificile, precum și modalitatea cea mai potrivită de a
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
un document existențial. Departe de vuietul străzii, de convulsiile clipei și de freamătul istoriei nemijlocite, ea se concentrează exclusiv asupra propriilor sale neliniști. Amestec de exuberanță meridională și de grave disperări nordice, de jubilație și de dramatism în ultimă instanță, temperamentul său artistic este mărturia unei explozii neîntrerupte. Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodică și cu formele constituite ale acesteia, pictorița își plasează viziunile într-un spațiu nedeterminat și deplin eliberat de coordonate mecanice. Lupta ei acerbă și
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
etern de riscurile dezintegrării și ale resorbției în adînca beznă inițială, se regăsesc, asemenea vieții în virtualitatea seminală, toate formele posibile ale unei lumi greu de epuizat. Ceea ce pare, la o privire sumară, simplă manifestare energetică și expresie a unui temperament neliniștit, se arată a fi, la o analiză mai atentă, actul grav al unei negocieri cu posibilul și strigătul disperat în miezul unei realități adormite. Că de la amorf la ordine și de la dispersie la structură nu este decît un singur
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
gestica supravegheată, de salon, plonjează într-un „delir” orgiastic. Nimfe și bacante, în splendida lor nuditate, se prind într-un dans frenetic, antrenând pe dată fauni, satiri și silvani. Exuberanța de plein air, frivolă întrucâtva, se potrivește mai bine cu temperamentul sangvinic (de unde, preferința pentru culorile tari), senzual și agresiv al poetului, care schimbă cu ușurință - și nu neapărat cu ușurătate - harfa în „mandolină”. Dar cel mai mult îi place să mângâie, respirând „parfum de roze care mor”, coarda melancoliei. În
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
cazul unui excelent poet puțin cunoscut de contemporani, prețuit și susținut de un cerc relativ restrâns de „cunoscători”, în fine, recunoscut tardiv în dimensiunile aportului său la întregirea tabloului poeziei românești contemporane. Situația poate fi explicată prin împrejurări ținând de temperamentul și de caracterul lui S. - un om retractil, însingurat, izolat geograficește într-un oraș de provincie, dar, mai ales, deloc dispus la concesii în favoarea ocârmuirii politice antedecembriste, deloc înclinat către gesturi de autopromovare zgomotoasă. Poetul este un șaptezecist, însă nu
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
poporane și din întinsa literatură teologică a ortodoxiei”. E o inițiativă în care prozatorul deține întâietatea în scrisul românesc. Sadoveanu este poate cel mai puternic poet al naturii pe care l-a avut literatura noastră. Senzația vizuală fiind la baza temperamentului său artistic, era și normal ca scriitorul să procedeze prin descripție; nu este, în adevăr, colț al Moldovei de Sus care să nu fi înmărmurit într-o pagină a operei sale. Descripția nu-i însă pur picturală, ci-i și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
și va face vâlvă prin noutatea și extravaganța ei contextuală. În 1969 S. ajunge șef de cabinet al lui Dumitru Popescu, devenit în acel an secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Funcția e stresantă și oarecum nepotrivită cu temperamentul „artist” al prozatorului, care încearcă să îi ajute, după puteri, pe solicitanți (scriitori, oameni de cultură etc.) și se remarcă printr-un comportament excentric. În 1971-1972 este, în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste, director adjunct al resortului Muzică, iar în
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
evident că formula literaturii pentru copii însemna pentru Ș. o strategie metaforică. Schemele de basm prezentau în culori umoristice situații și tipuri contemporane. Stabilirea în Israel, contactele umane proprii medicului îi consolidează preferința pentru creionarea unor tipuri surprinse colocvial, cu temperamente și mentalitate etnică specifică. Umorul generat de nume proprii cu trimiteri caracterologice, ca și de mecanismul vorbirii incontinente, evidențiază dorința irepresibilă de afirmare a indivizilor. Volumele Doctor în umor (1985) și Consultații gratuite (1987) reprezintă în acest sens o reușită
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
a individului. Aberația morală constă În pervertirea sentimentelor altruiste, insensibilitatea față de binele sau nenorocirea semenului, egoism, cruzime etc. Nebunia sau aberațiile morale care decurg din aceasta se pot manifesta sub două forme: aă pasivă sau apatică, reprezentată prin insensibilitate pură, temperament rece, inactivitate; bă activă sau impulsivă, reprezentată prin violență, apetențe de neînfrânat, cruzime, răceală, perversitate. Ne găsim În fața unei problematici psiho-morale speciale. Nebunia morală (folie morale sau moral insanityă apare ca o insensibilitate completă: absența milei, ferocitate, răceală, absența remușcărilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asupra maghiarilor, 1871). Cel mai mare interes i-l suscită basmele, pe care le-a cules încă elev fiind, cercetându-le apoi cu atenție. Are în vedere existența variantelor, explicată atât prin diferențele geografice și de timp, cât și prin temperamentul fiecărui povestitor. Cere celui ce creează basme în gen popular să cunoască toate variantele, să le selecteze pe acelea care pot fi combinate cu un câștig estetic, dar să respecte întru totul viziunea asupra vieții așa cum e transpusă în folclor
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
o situație materială bună, Într-o epocă În care, cum spunea Jean Filliozat, „averile se făceau și se desfăceau În Orient cu o rapiditate neobișnuită”. Evident, nu i se va putea reproșa lui Honigberger faptul că nu Împărtășea, nici prin temperament, nici prin formație, obișnuința pentru austeritate a lui Kőrösi Csoma sau a altor nume care astăzi se confundă cu originile unor discipline asiatice. 209. Autorul menționează În diferite rânduri multiple particularități ale cetăților și fortificațiilor din Persia, Afganistan și Panjab
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cele europene de istorie a medicinei indiene 3. După 60 de ani de la apariție, Früchte aus dem Morgenlande figura În bibliografia etnografiei indiene Întocmită de dr. W. Siegling ca anexă la tratatul de etnografie al lui Sir A. Baines 4. Temperamentului solid, pozitiv și, cel puțin câteodată, naiv În biografia lui Honigberger i-a corespuns acel indicibil dram de noroc fără de care orice relatare din acest jurnal ar fi fost la fel de anonimă precum sunt azi acei bieți pacienți pe care, vrând-nevrând
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în textele acestui poet, îndatorat la începuturile sale și lui D. Bolintineanu sau lui Al. Depărățeanu. Idilele câmpenești, mai suave ori mai senzuale, dar oricum naive și edulcorate, pastelurile, respirând un aer bucolic, îl apropie de V. Alecsandri. E un temperament labil, când contemplativ, când exaltat, cu frecvente pendulări între euforie și deznădejde. Există în stihurile sale o tensiune către adâncimile celeste, o chemare, străbătută de un fior de neliniște, a altor orizonturi. Gustul pentru exotic își are aici una din
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
un stil anume, o manieră, și nu s-ar putea spune că e tributar, în chip hotărât, unui scriitor, lăsând la o parte rădăcinile înfipte în literatura lui Ștefan Bănulescu. De toți afinii săi, Tudor Dumitru Savu se desparte prin temperamentul impulsiv și exuberant, dar mai ales prin absența rafinamentului manierist, prin lipsa preocupărilor pentru exercițiul parodic. Fondul prozei sale vine din ingenuitatea basmului. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Marginea Imperiului, Cluj-Napoca, 1981; Treizecișitrei, București, 1982; De-a lungul fluviului, Cluj-Napoca, 1985
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
propovădui” o literatură morală, sănătoasă, evanghelie a muncii și a „amorului conjugal”, al cărei model i se pare a-l fi găsit în modesta literatură ardeleană, și a propovăduit un realism clasic; ca și N. Iorga, H. Sanielevici are un temperament de misionar laic pentru ridicarea poporului prin morală. Adevăratele lui speculații nu puteau fi deci de natură estetică, ci se defășoară în domeniul științelor sociale și al antropologiei. E. LOVINESCU Critica lui Sanielevici e mai degrabă o estetică în care
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
redactorul își enunță crezul: „literatura este sufletul și paladiul unei națiuni”. Debitor lui Gh. Asachi și, într-o măsură, lui Grigore Alexandrescu, S. se înfățișează în poezie ca un fals romantic, divagând pe tema ruinelor ori a soartei proprii. Prin temperament și prin formație, e mai curând un clasic, obsedat de ideea de a transpune în stihuri istoria națională. Mândru de ascendența latină, el deplânge spulberarea vremurilor de slavă de odinioară, invocând glorioase umbre strămoșești, care să îl întărească în credința
SCRIBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
abordate sarcastic, cu o luciditate dezabuzată. Există însă și un S. liric, poet care își dă jos masca cinică și visează. Stiluri și teme, motive de reacție pozitivă ori negativă, izbucniri violent-sarcastice conturează la un loc imaginea unui scriitor de temperament israelian în veșmântul cuvântului românesc. SCRIERI: Pe o planetă comică, Tel Aviv, 1976; O viață automată, Tel Aviv, 1978; Ironia soartei, Tel Aviv, 1980; Memoriile unui mincinos, Tel Aviv, 1982; Denunțuri, Tel Aviv, 1983; Știri eterne, Tel Aviv, 1992; Istoria
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
rezistență al neamului. Poziția scriitorului este exprimată de țăranii comentatori ai evenimentelor: neîncredere în voievodul venetic, fără aderență la obiceiurile țării, pe care urmărește, cu dibăcie, să o treacă la luteranism. Figura lui Despot Vodă nu apare convingător motivată prin temperament și caracter, Moțoc în schimb, concentrat pe o singură trăsătură, versatilitatea, devine personajul central. Neadormit conspirator, uneltitor din umbră, el acționează cu un fel de conștiință a puterii sale diabolice de a așeza și dărâma domniile. Ca în nuvela Alexandru
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
intră în cercul ziarului „Concordia” (1857). Moare pe neașteptate, de dalac, la nici douăzeci și trei de ani. A fost reînhumat, în 1877, la Sihlea. Volumul Armonii intime (1857) strânge douăzeci și patru de poezii - toată creația lui S. Prin modele și temperament, nota dominantă este romantică. Pasionat, violent, poetul îl imită pe Byron, văzându-se sub zodia unui destin tragic. Mânat de o chemare nelămurită, ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
liră de argint”, întrevăzute mai târziu de Mihai Eminescu în Epigonii. G. Călinescu îi dedică un portret memorabil: „Între lirismul de iatac al lui Alecsandri și nemișcarea lunatică a lui Eminescu, Sihleanu ar fi adus, de trăia mai mult, un temperament sangvin, furtunos, de fiu de boier cult trăind între salon și sălbăticia de la moșie, biciuit de turburea ereditate pe jumătate aristocratică, pe jumătate câmpenească. Complexitatea bărbatului rafinat și barbar totdeodată, pe care se va încerca s-o înfăptuiască Macedonski mai
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
avea să fie ajutor de primar al Capitalei. Din 1866 până în 1877 colonelul S. este comandantul Legiunii a IV-a de Gardă Civică. În ultimii ani ai vieții trăiește mai mult retras. Om politic și publicist, S. se dovedește un temperament combativ, chiar pătimaș, preocupat de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]