2,516 matches
-
de ștafetă, la semnal sonor. La început, schimbul va fi efectuat de aceeași parte, apoi se va trece la schimb alternativ; - exercițiu anterior, dar executat din mers iar apoi și din alergare ușoară; - exercițiu anterior dar executat din alergare în tempo susținut. Cel care predă bățul aleargă înaintea șirului pentru a primi și preda din nou; - exercițiile anterioare, dar predarea bățului de ștafetă se va efectua doar după ce fiecare subiect va executa un număr de 4-6 mișcări complete ale ambelor brațe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre (personaj ~), tête-à-tête (întâlnire ~). Funcționează, de asemenea, adjectival și o serie de locuțiuni împrumutate din italiană, în domeniul artelor: a capella (interpretare ~), a fresco (pictură ~), a piacere (interpretare ~), a tempo (interpretare ~), care au întotdeauna topica postpusa. 3.5. Adjective invariabile glotonime și etnonime În dicționare există și câteva adjective invariabile, glotonime și etnonime, de origini diverse - bantu, bengali, guarani, pali, papua, quechua, swahili, swazi (în DOOM2), dar și afrikaan(s
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
logice Între cuvinte, sintagme și propoziții și predau o stare sufletească. Ritmul vorbirii. Noțiunea de ritm este foarte complexă. Prin ritmul vorbirii Înțelegem viteza de emitere a cuvintelor pe o unitate de timp.Ca și accentul, ritmul este legat de tempoul În vorbire și Împreună exprimă durata emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat În primul rând de structurarea accentului În vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
efortul nu este uniform și prelungit, alternând cu efortul scăzut. Pregătirea fizică generală sau multilaterală este o calitate spațiotemporală a mișcărilor, care nu poate fi discutată fără a face referiri și la alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: * tempoul; * ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
este uniform și prelungit, alternând cu efortul scăzut. Pregătirea fizică generală sau multilaterală este o calitate spațiotemporală a mișcărilor, care nu poate fi discutată fără a face referiri și la alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: * tempoul; * ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: * tempoul; * ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare diferită față de frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare diferită față de frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și de momentele de inerție (de exemplu: mișcarea unui braț poate avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și de momentele de inerție (de exemplu: mișcarea unui braț poate avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită pentru a caracteriza cele mai diferite fenomene și desfășurarea lor în timp. Astfel se vorbește de ritmuri biologice, astronomice de tip circardian (zilnic), hebdomadar (săptămânal, lunar
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
accelerație”, iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul „simț al vitezei”, care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului. Viteza este o calitate motrică de bază, care depinde și de tipul de sistem nervos al omului și din această cauză se dezvoltă mai greu decât celelalte calități. În domeniul fotbalului nu este vorba de o viteză de deplasare de la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
fac să nu poată fi pregătiți în comun și deci vor fi antrenați în raport cu acestea, fie în mod individual, fie în grupe egale ca valoare și caracteristici. Având înregistrările cu ocazia efectuării normelor de control, antrenorul poate doza efortul indicând tempoul, exercițiile specifice și numărul de repetări. Se recomandă efectuarea antrenamentului pe teren gazonat, care fiind mai moale menajează mușchii, ligamentele și articulațiile iar accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea cu precădere a vitezei de reacție, de execuție și repetiție. Îndemânarea
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
-și ridice centrul de greutate cât mai sus, calculându-și locul de bătaie, jucătorul de fotbal trebuie să se înalțe la momentul potrivit, în funcție de adversar și de traiectoria mingii. Deci, trebuie dezvoltate în egală măsură forța de desprindere și simțul tempoului, folosindu-se exerciții de detentă generală și specifică. Mobilitatea Mobilitatea este calitatea motrică, existentă sau formată în cadrul procesului de antrenament, de a se deplasa cu ușurință de la un loc la altul, sau de a trece de la o stare la alta
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
au un volum și un tempou moderat; * între două sau mai multe eforturi de durată se introduc pauze optime de revenire; Mijloacele prin care se efectuează eforturile de durată sunt diverse, dar în practica pregătirii fotbalistice se găsesc: * alergări în tempo uniform pe teren plat; * alergări în tempo uniform pe teren variat; * mers, alergări pe nisip, zăpadă, și prin apă; În cadrul acestei metode, elementele de progresie, adică acei factori care determină creșterile de ordin morfologic și dintre seriile de lucru, tinzând
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
între două sau mai multe eforturi de durată se introduc pauze optime de revenire; Mijloacele prin care se efectuează eforturile de durată sunt diverse, dar în practica pregătirii fotbalistice se găsesc: * alergări în tempo uniform pe teren plat; * alergări în tempo uniform pe teren variat; * mers, alergări pe nisip, zăpadă, și prin apă; În cadrul acestei metode, elementele de progresie, adică acei factori care determină creșterile de ordin morfologic și dintre seriile de lucru, tinzând în general spre un volum ascendent. Metoda
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
doar următoarele puncte de vedere: * Șiclovan propune ca elemente: „poziția corpului în raport cu aparatul sau obiectul de lucru; direcția în care sunt acționate segmentele corpului de-a lungul efectuării mișcărilor; amplitudinea acțiunii segmentelor; relația reciprocă dintre segmentele angrenate în efectuarea mișcărilor; tempoul și ritmul executării mișcărilor; sistemul în care sportivii sunt dispuși în raport cu partenerii și cu adversarii lor, etc.” („Teoria educației fizice și sportului”, Editura Sport Turism, București, 1979, pagina 136). * Gh. Mitra și Al. Mogoș (1980) apreciază că trăsăturile fundamentale particulare
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de Educație Fizică și Sport consideră că în aprecierea formei exercițiului fizic trebuie să se țină seama de următorii factori: poziția corpului și segmentelor (inițială, intermediară, finală), uneori și față de obiect sau aparat; direcția mișcării; amplitudinea și relația între segmente; tempoul mișcării; ritmul mișcării; sistemul de dispunere în spațiul de practicare a exercițiului fizic, în funcție de „adversar” sau de „partener”. Sintetizând, apreciem că exercițiul fizic are următoarele patru categorii de caracteristici: 1. spațiale (poziții, direcții, amplitudine, distanță, etc.); 2. temporale (ritm, tempo
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
tempoul mișcării; ritmul mișcării; sistemul de dispunere în spațiul de practicare a exercițiului fizic, în funcție de „adversar” sau de „partener”. Sintetizând, apreciem că exercițiul fizic are următoarele patru categorii de caracteristici: 1. spațiale (poziții, direcții, amplitudine, distanță, etc.); 2. temporale (ritm, tempo, durată); 3. spatio-temporale (determinate de vitezele cu care se efectuează); 4. dinamice (determinate de forțele interne și externe care influențează execuția). Relația între conținutul și forma exercițiului fizic Între cele două aspecte fundamentale ale exercițiului fizic trebuie să fie o
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
viteză în regim de rezistență. Joc cu efectiv redus pe teren redus la 2 porți mici. Se poate juca dintr-una din două sau din mai multe atingeri ale mingii. Se vor juca 5 serii a câte 4 min. în tempo de l și 4/4, cu pauză între reprize de 20 - 30 sec. 14. Joc cu handicap 4 la 5 sau 4 la 6. Jucătorii în număr mai mic sunt forțați să joace în condiții de viteză, în regim de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
rezistență. Joc cu efectiv redus pe teren redus la 2 porți mici. Echipa cu număr mai mare de jucători va avea voie să joace cu maximum 2 atingeri ale balonului. Se vor juca 5 serii a câte 3 min. în tempo de 4/4 cu pauze între reprize de 20-5 sec. 15. Acțiune - joc cu finalizare. Jucătorii se vor deplasa în viteză maximă. Jucătorii A și C trimit pase lung, spre jucătorii de pe banda B și D, care sprintează și după
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
tren - / ultimul cocor se pierde / în albastru. Ambele ipostaze sînt surprinse sintetic într-un poem care adună laolaltă culorile și sunetul toamnei, roadele consistente și concentrate, căderea generalizată și sincopele ei: viorile toamnei - din cînd în cînd o nucă bate tempoul Iarna este un anotimp al reculegerii, al afinităților și convertirilor simbolice. Uneori, cei apropiați se bucură împreună de focul din vatră: toate chicotelile / la gura sobei. Alteori, singurătatea răsună de clinchetul oarecum familiar al izolării tihnite: ceaiul de mentă - în
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
profunde, dirijate conștient de copil; exerciții de gimnastică respiratorie însoțite de vorbire (după ce s-a obținut un anumit echilibru); exerciții de antrenare a discernământului auditiv, bazat pe exerciții de pronunțare ritmică și de reliefare a elementelor prozaice, cu variația intonației, tempoului; exerciții ritmice bazate pe coordonarea întregii motricități inclusive a celei verbale; jocuri simple: pantomime, imitări ale unor zgomote din natură și sunete emise de animale. Pot fi acceptate diferite metode de psihoterapie, atât terapia directă, prin cuvânt cât și cea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
proprie acțiunii pentru care element tehnic a fost concepută, particularitățile ritmului, stereotipia efortului fizic, etc. În tehnologia didactică se vor utiliza în general modelele operaționale în care să fie precizați următorii parametri: acțiunea motrică utilizată, volumul (durata, timpul), intensitatea (ritmul, tempoul). Problematizarea ca metodă activă, se va folosi în situații care vizează antrenarea jucătorilor pentru perfecționarea unor elemente tehnice, rezolvarea unor situații legate de anumite acțiuni tehnico-tactice din joc, complexe de pregătire fizică cu caracter de fortificare, etc., în a căror
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
noua înregistrare. • FROM ARRAY nume masiv - specifică numele masivului din care vor fi inserate datele în noua înregistrare. • FROM MEMVAR - conținutul variabilelor va fi inserat în câmpurile care au același nume cu variabilele. 5. Comanda CREATE CURSOR - SQL crează un tabel tempo rar. Fiecare câmp din tabelul temporar este definit cu nume, tip, precizie, număr zecimale, valoare null și reguli de integri tate referențială. Aceste definiții pot fi obținute din comandă sau dintr-un masiv. 6. Comanda CREATE TABLE - SQL determină crearea
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
logice între cuvinte, sintagme și propoziții și predau o stare sufletească. Ritmul vorbirii. Noțiunea de ritm este foarte complexă. Prin ritmul vorbirii înțelegem viteza de emitere a cuvintelor pe o unitate de timp.Ca și accentul, ritmul este legat de tempoul în vorbire și împreună exprimă durata emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat în primul rând de structurarea accentului în vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
în realitate, altcineva citește pentru noi), ea devine nu o descifrare, ci o urmărire, o alergare superficială. Melomanul poate fi satisfăcut, dar muzicianul profesionist, dacă se oprește aici, nu va depăși linia unei anumite superficialități. În goana fără concesii, a tempo-ului, nu se pot cuprinde toate amănuntele și întregul fenomenului muzical. În felul acesta nu se pot descifra, sesiza, savura și mai ales explica procedeele realizării muzicale. În plus, există o anumită trăire a fenomenului muzical - chiar în cazul unor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Asemenea pseudo-citiri (foarte utile din alte puncte de vedere) rămân total inoperante atunci când e vorba de detașat și urmărit numai o anumită partidă, interdependența vocilor, când vrem să aprofundăm un detaliu, un pasaj sau un proces compozițional, o modificare de tempo și, ce-i mai important, atunci când vrem să studiem o partitură nouă, la care nu posedăm o execuție. Prin alocarea unei ore pe săptămână a opționalului cu tema integratoare pentru aria curriculară arte, CITIREA DE PARTITURI, elevul are posibilitatea să
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]