2,511 matches
-
sau ritmica nu sunt juste. Pentru realizarea unei citiri de partituri cursive și corecte, profesorul îi va indica câteva repere ce preced execuția: titlul lucrării compozitorului, pentru a putea deduce câteva date privind epoca, stilul și conținutul lucrării; indicația de tempo; în general se citește mai rar, pentru a putea respecta textul; reținerea tonalității și a măsurii; radiografierea mentală a textului sau a fragmentului muzical pentru a vedea structura țesăturii muzicale (densitatea pe plan orizontal și vertical a elementelor de limbaj
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
vocațională Nr. Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5. Exersarea individuală a repertoriului; 6. Respectarea disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual, repetiții, spectacole, etc.); 7. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 2. Muzică Instrumentist 1. Descifrarea unor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual, repetiții, spectacole, etc.); 7. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 2. Muzică Instrumentist 1. Descifrarea unor partituri destinate formației instrumentale, reproducerea lor; 2. Susținerea partidei destinate instrumentului mânuit, respectând tehnica instrumentală specifică; 3. Interpretarea adecvată (tempo, dinamică) înscrisă în cerințele dirijorului, a specificului formației instrumentale (de muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 4. Înscrierea în disciplina impusă de specificul unei formații muzicale; 5. Exersarea continuă, individuală, a repertoriului; 6. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 3. Muzică Corepetitor 1
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ceea ce se spune despre o organizație nu poate fi controlat În mod centralizat. Trebuie să ne descurcăm cu aceste fluxuri și cu diversitatea actorilor vizați, Într-o logică a schimbului și a dialogului, printr-un simț al anticipării și al tempoului favorabil luării de inițiative creative, căci pasivitatea devine fatală. Această evoluție globală se repercutează asupra naturii activităților Întreprinderii. În sectorul său (comunicarea) Mediascope este afectată de scăderea drastică a comenzilor provenite de la diferitele entități ale grupului NTT, iar această reducere
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a N. S. per qualche loro bixogno: facevolo, et non erono serviți; în modo diterminai di scaricarmi di questa faccenda et non dare molestia né charicho a nessuno, perché non havessi a essere dato a me. La mattina, în questo tempo, mi lievo a 16 hore, et, vestito, vo insino a Palazo; non però ogni mattina, mă, delle due o tre, una. Quivi, qualche volta, parlo venti parole al Papă, dieci al cardinale de' Medici, șei al magnifico Juliano; et se
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
assai, maxime de' Români, chome dire Livio chon lo epitomă di Lucio Floro, Salustio, Plutarcho, Appiano Alexandrino, Cornelio Tacito, Svetonio, Lampridio et Spartiano, et quelli altri che scrivono delli imperatori, Herodiano, Ammiano Marcellino et Procopio: et con essi mi passo tempo; et considero che imperatori ha sopportati questa misera Romă che già fece tremare îl mondo, et che non è sută maravigla habbi anchora tollerati dua pontefici della qualità sono șuti e passati. Scrivo, de' 4 dì una volta, una lettera
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ulterioare. Magnifico oratori florentino Francischo Vectori apud Summum Pontificem, patrono et benefactori suo. Romae. Magnifico ambasciadore 148. "Tarde non furon mai grație divine". Dico questo, perché mi pareva haver perduta no, mă smarrita la grația vostra, sendo stato voi assai tempo senza scrivermi; ed ero dubbio donde potessi nascere la cagione. Et di tucte quelle che mi venivono nella mente tenevo poco conto, salvo che di quella quando io dubitavo non vi havessi ritirato da scrivermi, perché vi fussi suto scritto
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
per li commodi d'altrui 149, șo perde e sua, et di quelli non li è saputo grado. Et poiché la fortuna vuol fare ogni cosa, ella și vuole lasciarla fare, stare quieto, et non le dare briga, et aspettar tempo che la lasci fare qualche cosa agl'huomini; et all'hora150 starà bene a voi durare più fatica, veghiare più le cose, et a me partirmi di villa et dire "Eccomi". Non posso pertanto, volendovi rendere pari grație, dirvi în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dispiacere: et quale la vită mia vi dirò. Io mi lievo la mattina con el sole, et vommene în un mio bosco che io fo tagliare, dove sto dua hore a rivedere l'opere del giorno passato, et a passar tempo con quegli tagliatori, che hanno sempre qualche sciagura alle mani o fra loro o co' vicini. Et circa questo bosco io vi hârei a dire mille belle cose che mi sono intervenute, et con Frosino da Panzano et con altri
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
che solum è mio et che io nacqui per lui; dove io non mi vergogno parlare con loro, et domandarli della 153 ragione delle loro actioni; e quelli per loro humanità mi rispondono; et non154 sento per quattro hore di tempo alcuna noia, sdimenticho ogni affanno, non temo155 la povertà, non mi sbigottisce la morte: tucto mi transferisco în loro. E perché Dante dice che non fă scienza sanza lo ritenere lo havere [în]teso156 - io ho notato quello di157 che
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tamen egli è nuovo, et per questo sospettoso; né ci mânca de' saccenti, che per părere, come Pagolo Bertini, metterebbo'160 altri a scotto, e lascierebbono el pensiero a me. Pregovi mi solviate questa paura, e poi verrò infra el tempo detto a trovarvi a ogni modo. Io ho ragionato con Filippo di questo mio opuscolo, se gli era ben darlo o non lo dare; et, sendo ben161 darlo, se gli era bene che io lo portassi, o che io ve
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mi faceva dubitare che da Giuliano e' non fussi, non che altro, letto; e che questo Ardinghelli și facessi onore di questa ultima mia faticha. El darlo mi faceva la necessità che mi caccia, perché io mi logoro, e lungo tempo non posso stare così che io non diventi per povertà contennendo 162, appresso al desiderio hârei che questi signori Medici mi cominciassino adoperare, se dovessino cominciare a fărmi voltolare un sasso; perché, se poi io non me gli guadagnassi, io
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Medici. Formation of His Statecraft", (1977), în Lorenzo de' Medici. Studi, G. C. Garfagnini (ed.), Olschki, Florența, 1992, pp. 41-66. Salvatori, Patrizia, "Rapporti personali, rapporti di potere nella corrispondenza di Lorenzo dei Medici", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo tempo, G. C. Garfagnini (ed.), Olschki, Firenze 1992, pp. 125-146. Witt, Ronald G., "Coluccio Salutați and the Political Life of the Commune of Buggiano", în Rinascimento, Rinascimento., vol. 6 (1966), pp. 27-55. ---, Herecules at the Crossroads. The Life, Works, and Thought
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ed.), Rusconi, Milano, 1986. Rubinstein, Nicolai, "The Beginnings of Political Thought în Florence", în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, V, 1942, pp. 198-227. ---, "Îl Poliziano e la questione delle origini di Firenze", în Îl Poliziano e îl suo tempo, Sansoni, Florența, 1954, pp. 101-110. ---, The Government of Florence under the Medici, 1434-1494, Clarendon Press, Oxford, 1966. Santoli, Quinto, "Giannozzo Manetti, Capitano di Custodia a Pistoia", în Bullettino storico pistoiese, XXVIII, 1926, pp. 47-56. Trexler, Richard C., Public Life în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
on the Quest for Identity în the Early Italian renaissance", Florilegium Historiale; Essays Presented to Wallace K. Ferguson, J. G. Rowe and W. H. Stockdale (eds), University of Toronto Press, Toronto, 1971, pp. 294-312. Bertelli, Sergio, "'Una magistrato per a tempo lungho o uno dogie' ", Studi de storia medievale e moderno per Ernesto Sestan, vol. 2, Olschki, Florența, 1980, ÎI, pp. 451-494. Bizzocchi, Roberto, "La dissoluzione di un clan familiare. I Buondelmondi di Firenze nei secoli XV e XVI", în Archivio
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1939, F. Gilbert, "The humanist concept of the prince and "The Prince" of Machiavelli", rist. în Idem, History: choice and commitment, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1979, pp. 91-114 (tradus în limba italiană cu titlul: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, Îl Mulino, Bologna, 1964, pp. 109-146), focalizând paginile 110-112 (pp. 141-144 în traducerea italiană) în care se vorbește despre respingerea viziunii umaniste la Machiavelli. Trebuie să notam și faptul că studiul nu sugerează (la pp. 92 și 472n.3, în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp.110-111n.3) niciun dezacord fundamental între Principele și Discursuri. Ulterior, în studiul din 1953, "The composition and structure of Machiavelli's "Discorsi"", rist. în Idem, History., pp. 115-133 (tradus în limba italiană cu titlul Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 161-191), la p. 133 (pp. 190-191 în versiunea italiană), unde Gilbert vede în Discursuri "primul semn de apropiere a lui Machiavelli de umanismul ortodox", o operă diferită de Principele". Mai tarziu, în 1977, Gilbert a scris că s-a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ulterior, a criticat această apropiere. 18 F. Gilbert, "Bernardo Rucellai and the Orți Oricellari: a study on the origin of modern political thought", în Idem, History, pp. 215-246: 217, 245 (în traducere din limba italiană: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 7-58, și în special pp. 10, 56). 19 Gilbert, Machiavelli and Guicciardini, p. 3. 20 Cf. ibid., pp. 28-29. Nu a fost obligatoriu influențat de ideile lui Thomas Kuhn, așa cum a fost mai tarziu Pocock. Cf. Q. Skinner, "Meaning
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Convegno internazionale de studi, Florența, Leo S. Olschki, 1994, pp. 87-107. O versiune mai scurtă, în italiană, a fost publicată că "Appunti șui rapporti dei primi Medici con le comunità del dominio fiorentino", în Riccardo Fubini (ed.), La Toscana al tempo di Lorenzo îl Magnifico. Politică, economia, cultura, arte, Pacini Editore, Pisa, 1996, 3, pp. 907-1015. Sunt recunoscător în mod special lui Gene Bruckner, James Masschaele și Elisabeth Polliod pentru comentariile lor asupra versiunii inițiale a acestui eseu. 1 N. Rubinstein
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care a fost totuși recomandat cu succes de Lorenzo pentru un mandat ulterior în aceeași funcție în același oraș, vezi P. Salvatori, "Rapporti personali, rapporti di potere nella corrispondenza di Lorenzo dei Medici", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo tempo, G. C. Garfagnini (ed.), Florența, 1992, p. 138; și Lettere, I, p. 435, n. 1. 10 ASF, MAP 21, 106, 19 octombrie 1465, Mariano Panichi către Filippo da Valsavignone: "Andrò a Fucechio al tempo di tutto gennaio non avendo meglio
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lorenzo îl Magnifico e îl suo tempo, G. C. Garfagnini (ed.), Florența, 1992, p. 138; și Lettere, I, p. 435, n. 1. 10 ASF, MAP 21, 106, 19 octombrie 1465, Mariano Panichi către Filippo da Valsavignone: "Andrò a Fucechio al tempo di tutto gennaio non avendo meglio în questo mezo". 11 A se vedea ASF, MAP 7, 426, 9decembrie 1465,o scrisoare cu probleme de la Mariano către Lorenzo: "E' dipoi accaduto che venardì passato ebbi una lectera da ser Filippo, de
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
60 A se compară Nicolai Rubinstein, "The Beginnings of Political Thought în Florența", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, V, 1942, pp. 198-227; idem, "Îl Poliziano e la questione delle origini di Firenze", în Îl Poliziano e îl suo tempo, Florența, Sansoni, 1954, pp. 101-110; Hans Baron, The Crisis of the Early Italian Renaissance, rev. ed., Princeton University Press, Princeton, 1966, pp. 61ff.; idem, În Search of Florentine Civic Humanism: Essays on the Transition from Medieval to Modern Thought, 2
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Knave suited to the Purposes of Evil Demons" (E: 647). Deși departe de a-i anula importantă, Blake respinge în mare măsură implicarea facultății raționale în sfera estetică, postulând necesitatea absolută a inspirației. Rolul rațiunii se reduce la detalii tehnice (tempo, alternanta metrica). În concluzie, putem spune că ideea blakeană de "inspirație" admite existența unei voci (care poate să rămână necunoscută sau să fie atribuită unui agent personificat) capabile să dicteze conținuturile vizionare ale unui poem receptorului (eul creator). Inspirația posedă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fi fost martirizat în 437. Cerealis de Castellum Ripense, în Mauritania, a avut în jurul anului 480 o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo (429-534), Jaca Book, Milano, 1990. 2. Victor de Vita Victor de Vita e o personalitate mai importantă în raport cu cele minore menționate mai sus: este amintit ca episcop de Vita, în provincia Bizacena, într-o listă a episcopilor convocați la Cartagina
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e ragioni”, în Studi Medievali 13, 2 (1972), pp. 563-701; M. Simonetti, „Qualche osservazione sul rapporto tra politica e religione in Gregorio di Tours”, în La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, cit., pp. 27-43; ***, Gregorio di Tours e il suo tempo, Actele celui de-al XII-lea Congres despre spiritualitatea medievală, Todi, 1971; B. Vetere, Strutture e modelli culturali nella società merovingia. Gegorio di Tours: una testimonianza, Congedo, Galatina, 1979. IV. SCRIITORI DIN REGATUL VIZIGOT în raport cu celelalte regiuni ale Occidentului roman
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]