1,581 matches
-
astfel o nouă tipologie de voce masculină. O definiție mai complexă a tenorului: un cântăreț masculin cu un ambitus vocal ce pornește de la Do din octava mică și merge până în La din octava I în muzica corală, sau până în Do2 ("tenor C", "tenor high C") în muzica de operă. Cu toate acestea, ambitusul nu este singura caracteristică definitorie a vocii de tenor. Un rol important în stabilirea tipului de voce la un tânăr cântăreț îl are timbrul vocal, precum și pasajul, sau
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
nouă tipologie de voce masculină. O definiție mai complexă a tenorului: un cântăreț masculin cu un ambitus vocal ce pornește de la Do din octava mică și merge până în La din octava I în muzica corală, sau până în Do2 ("tenor C", "tenor high C") în muzica de operă. Cu toate acestea, ambitusul nu este singura caracteristică definitorie a vocii de tenor. Un rol important în stabilirea tipului de voce la un tânăr cântăreț îl are timbrul vocal, precum și pasajul, sau punctul de
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
pornește de la Do din octava mică și merge până în La din octava I în muzica corală, sau până în Do2 ("tenor C", "tenor high C") în muzica de operă. Cu toate acestea, ambitusul nu este singura caracteristică definitorie a vocii de tenor. Un rol important în stabilirea tipului de voce la un tânăr cântăreț îl are timbrul vocal, precum și pasajul, sau punctul de tranziție ("passaggio"). La bază trebuie să stea și țesătura tânărului cântăreț, adică porțiunea de note unde acesta se simte
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
punctul de tranziție ("passaggio"). La bază trebuie să stea și țesătura tânărului cântăreț, adică porțiunea de note unde acesta se simte cel mai bine și unde timbrul este de cea mai bună calitate. Este recunoscut în general că pasajul la tenor are loc în preajma lui Fa#1. Aici are loc ruptura de voce. Marii profesori de canto, dar și marii tenori pun un accent foarte important pe rezolvarea pasajului, unanim recunoscând că rezolvarea lui este cheia succesului. Rezolvarea acestuia este un
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
simte cel mai bine și unde timbrul este de cea mai bună calitate. Este recunoscut în general că pasajul la tenor are loc în preajma lui Fa#1. Aici are loc ruptura de voce. Marii profesori de canto, dar și marii tenori pun un accent foarte important pe rezolvarea pasajului, unanim recunoscând că rezolvarea lui este cheia succesului. Rezolvarea acestuia este un proces de durată. Printre secretele utilizate în această trecere amintim: laringele jos poziționat, faringele larg deschis, centrarea coloanei sonore, cântatul
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
în mască, sombrarea/întunecarea sunetului, verticalizarea poziției de cântat, pregătirea mentală a pasajului. Ludovic Spiess menționa la începutul lucrării sale importanța ambitusului necesar pentru abordarea diverselor roluri. Drept curiozități iată câteva dintre notele extreme care apar în repertoriul rolurilor de tenor. Limita de jos a tenorului este situată teoretic la do din octava mică, cu toate că rareori linia muzicală coboară sub re, re bemol. Cea mai extremă notă gravă este la din octava mare, notă întâlnită în roluri mai puțin cunoscute ca
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
verticalizarea poziției de cântat, pregătirea mentală a pasajului. Ludovic Spiess menționa la începutul lucrării sale importanța ambitusului necesar pentru abordarea diverselor roluri. Drept curiozități iată câteva dintre notele extreme care apar în repertoriul rolurilor de tenor. Limita de jos a tenorului este situată teoretic la do din octava mică, cu toate că rareori linia muzicală coboară sub re, re bemol. Cea mai extremă notă gravă este la din octava mare, notă întâlnită în roluri mai puțin cunoscute ca Mime din "Salome" de Richard
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
extremă notă gravă este la din octava mare, notă întâlnită în roluri mai puțin cunoscute ca Mime din "Salome" de Richard Strauss sau Herodes din "Siegfried" de Richard Wagner. La limita opusă, în acut, acuta cea mai des întlnită la tenori este si bemol 1. Adeseori apar: si-ul natural 1 și celebrul do2 al tenorului. Multe obstacole impun și note cu mult mai rare, care apar de obicei în repertoriul de belcanto, cum ar fi do#2, re2. Nota extremă
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
ca Mime din "Salome" de Richard Strauss sau Herodes din "Siegfried" de Richard Wagner. La limita opusă, în acut, acuta cea mai des întlnită la tenori este si bemol 1. Adeseori apar: si-ul natural 1 și celebrul do2 al tenorului. Multe obstacole impun și note cu mult mai rare, care apar de obicei în repertoriul de belcanto, cum ar fi do#2, re2. Nota extremă în acut este fa2, întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
de obicei în repertoriul de belcanto, cum ar fi do#2, re2. Nota extremă în acut este fa2, întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
do#2, re2. Nota extremă în acut este fa2, întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
re2. Nota extremă în acut este fa2, întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
extremă în acut este fa2, întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
acut este fa2, întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Do
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Do-ul tenorului (engleză: „"tenor high C"”) este nota situată la o octavă față de do-ul
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Do-ul tenorului (engleză: „"tenor high C"”) este nota situată la o octavă față de do-ul central al pianului (do2 din
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Do-ul tenorului (engleză: „"tenor high C"”) este nota situată la o octavă față de do-ul central al pianului (do2 din octava II, cu toate că în notația
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Do-ul tenorului (engleză: „"tenor high C"”) este nota situată la o octavă față de do-ul central al pianului (do2 din octava II, cu toate că în notația modernă apare în partitură drept
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
cea mai usoara voce de tenor si de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Do-ul tenorului (engleză: „"tenor high C"”) este nota situată la o octavă față de do-ul central al pianului (do2 din octava II, cu toate că în notația modernă apare în partitură drept do3 din octava III. Gilbert
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
de un caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Do-ul tenorului (engleză: „"tenor high C"”) este nota situată la o octavă față de do-ul central al pianului (do2 din octava II, cu toate că în notația modernă apare în partitură drept do3 din octava III. Gilbert Duprez este primul tenor menționat în literatura
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
caacter mai mult tandru decat pasionat". (Basu) Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Tenori: Alte denumiri: Descriere: Roluri: Do-ul tenorului (engleză: „"tenor high C"”) este nota situată la o octavă față de do-ul central al pianului (do2 din octava II, cu toate că în notația modernă apare în partitură drept do3 din octava III. Gilbert Duprez este primul tenor menționat în literatura de specialitate
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
Roluri: Do-ul tenorului (engleză: „"tenor high C"”) este nota situată la o octavă față de do-ul central al pianului (do2 din octava II, cu toate că în notația modernă apare în partitură drept do3 din octava III. Gilbert Duprez este primul tenor menționat în literatura de specialitate care a atins do-urile înalte din Guillaume Tell de Gioachino Rossini pe voce de piept („"Ut de poitrine"”, „"do di petto"”, ""Bruststimme""). Toți precedenții lui Duprez cântau do-urile în voce de cap (""Kopfstimme
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
voce de piept („"Ut de poitrine"”, „"do di petto"”, ""Bruststimme""). Toți precedenții lui Duprez cântau do-urile în voce de cap (""Kopfstimme""), iar încercarea acestuia nu o fost pe placul multora. Se spune că însuși compozitorul, surprins neplăcut de tentativa tenorului, ar fi spus că do-ul acestuia a sunat ca „orăcăitul unei găini căreia tocmai i s-a tăiat gâtul”. Do-urile înalte sunt presărate prin toată literatura de operă. Uneori tenorii își transpun ariile mai jos, sau preferă să
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]