5,641 matches
-
engleze: o refacere mentală a argumentelor pro și contra, a avantajelor și a dezavantajelor pe care însuși actorul istoric probabil le-a considerat în momentul opțiunii sale. Disputa dintre cele două tipuri de metode de analiză apare, într-o altă terminologie, și în antropologia culturală actuală. Aici există o situație oarecum similară cu cea din istorie. Dacă istoria are de-a face în mod special cu fenomene sociale ale altor comunități din trecut, antropologia culturală are ca preocupare fenomene sociale ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
le sunt apropiați sau celor care se ocupă de îngrijrea lor). Pe de altă parte, terapeuții nu acordau nici o atenție acestei suferințe pe care Freud n-o identificase. Ori, psihiatria clinică a tulburărilor anxioase s-a bazat multă vreme pe terminologia freudiană; în așa măsură încât terapeuții confundau fobia socială cu timiditatea excesivă. Situația s-a schimbat odată cu apariția lucrărilor lui Isaac Marks în perioada anilor 1970, apoi cu introducerea tulburării în DSM-III în anii 1980. In prezent, numeroase cercetări, atât
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
XIX-lea. Principalele sale contribuții de istorie literară, multe rămase în paginile unor reviste academice, altele incluse în primul volum din tratatul Istoria literaturii române (1968) publicat de Academia Română, privesc iluminismul românesc și opera lui Ion Budai-Deleanu. SCRIERI: Dicționar de terminologie literară (în colaborare), București, 1970; Eminescu și Blaga - corespondențe și consonanțe, în Eminescu după Eminescu, îngr. D. Păcurariu, Iași, 1978; Aspects de l’illuminisme roumain, în Libra. Études roumaines offertes à W. Noomen, Groningen, 1983. C.Pp.
OANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]
-
întrebarea în mod diferit pentru a obține informațiile dorite. Este nevoie de informații culturale de esență spre a crește legitimitatea datelor de care dispunem. Validitatea conceptuală se obține în modul cel mai sigur, evident, atunci când observatorul și observatul folosesc aceeași terminologie de bază (echivalență semantică) aplicată acelorași referenți empirici (echivalență categorială). Totuși, trebuie să fim foarte precauți atunci când există o echivalență semantică fără o echivalență categorială; este necesar să dispunem de o înțelegere culturală atentă pentru a evita o traducere incorectă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inteligență între absolvenții de liceu admiși la universitate și cei respinși, ipoteza nulă afirmă că nu există diferențe între medii (media X1 - media X2 = 0). Logica este similară și pentru afirmațiile cauzale care se bazează pe X și Y. Folosind terminologia introdusă în Cursul 10, panta pentru ⎧ - tendința centrală pentru covariația lui X și Y în funcție de X - este b. Panta pentru ⎧ - tendința centrală pentru Y care variază independent de X - este zero, o linie orizontală egală cu valoarea medie pentru Y
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ajunge un factor din ce În ce mai prezent În economia chineză și structurează relațiile și remodelează mecanismele și tranzacțiile economice. O importantă contribuție a lui Tang și Persih la surprinderea și Înțelegerea esenței sistemelor politice, precum și a relației dintre sistem și individ este terminologia introdusă și utilizată, și anume, În primul rând, contractul social dintre elita politică (adică guvernanții) și membrii societății. Autorii descriu și două importante tipuri ale contractelor sociale: cel socialist/comunist, respectiv acela bazat pe principiul pieței. Aceste contracte pot fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unică în spațiul cultural românesc. P. a coordonat colective de cercetare din Facultatea de Litere ieșeană, a căror activitate s-a finalizat prin publicarea unor lucrări precum Direcții în critica și poetica franceză contemporană (1983), L’Analyse du poème (1987), Terminologie poetică și retorică (1994). A semnat numeroase studii introductive și prefețe la traduceri din literatura franceză și germană (Alfred de Musset, Theodor Storm, Edmond Rostand, Jules Verne, Hervé Bazin, Raymond Queneau, Roger Martin du Gard). A tradus el însuși din
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
un dar aparte de povestitor, Medic la Boișoara este cartea de vizită a scriitorului P., reprezentativă și după trecerea câtorva decenii de la apariție, așa cum, în domeniul etnologiei, ilustrativă rămâne teza sa de doctorat, intitulată Contribution à l’étude ethnologique de la terminologie de la parenté au „Pays de Loviștea” (1982). SCRIERI: Hoinar prin Bucegi, București, 1957; Medic la Boișoara, București, 1967; Contribution à l’étude ethnologique de la terminologie de la parenté au „Pays de Loviștea”, Paris, 1982; Unde s-a dat bătălia de la Posada
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
domeniul etnologiei, ilustrativă rămâne teza sa de doctorat, intitulată Contribution à l’étude ethnologique de la terminologie de la parenté au „Pays de Loviștea” (1982). SCRIERI: Hoinar prin Bucegi, București, 1957; Medic la Boișoara, București, 1967; Contribution à l’étude ethnologique de la terminologie de la parenté au „Pays de Loviștea”, Paris, 1982; Unde s-a dat bătălia de la Posada, Aalborg (Danemarca), 1994; Voievodul cailor, I, Aalborg (Danemarca), 1995; Oaia, ciobanul și brânza, I-II, Aalborg (Danemarca), 1995-1997; Masa moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
ideală a societăților moderne”, care, spre deosebire de cea a societăților tradiționale centrate pe „ordinea stabilită și neschimbătoare”, este axată pe „o creștere economică continuă care implică răsturnări constante în organizarea socială”. Efecte discursive ale decuplării unor tranziții complementare A considera, în terminologia lui Inglehart, „efectele pe termen lung” ale schimbărilor sau transformărilor sociale înseamnă a ne referi astăzi la tranziția dinspre materialism spre postmaterialism și la factorii economici, politici și culturali ce intervin în proces. A considera „efectele periodice” înseamnă a ne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
românească este și trebuie analizată concomitent și ca o tranziție specifică, dar și ca una care este integrabilă în marile schimbări asociate epocii postindustriale a modernității reflexive. Schimbările cu care se asociază au ritmuri diferite, dar și consecințe convergente. În terminologia pe care am propus-o, tranziția tendențială și tranziția de configurare nu se exclud, ci se completează. Alegerea complementarității tranzițiilor influențează în mod hotărâtor tipurile de concluzii teoretice atinse. De exemplu, Dumitru Sandu, teoretician consecvent al tranziției noastre postcomuniste, pare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau cu mari valori ale literaturii românești: Pompei Boca (Ilva Mare, vatra a strămoșilor lui Ion Creangă, Teatrul lui Vasile Alecsandri în județul Bistrița-Năsăud), Icu Crăciun (Liviu Rebreanu și alegerea de deputat de la Năsăud din 5 mai 1906), Radu Telceanu (Terminologia locală din Maieru în nuvelele lui Liviu Rebreanu), Valentin Raus (Viața culturală în Bistrița anilor 1940-1944). Un loc special îl are în sumar Dicționarul „Minerva”, unde sunt prezentate personalități culturale din zona (Gavril Istrate, Valentin Raus, Lucian Valea, Lidia Bote
MINERVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288159_a_289488]
-
București, ca și prin numeroase conferințe, gândirea filosofică a lui M. a îndrumat hotărâtor spiritul public românesc din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea către spiritul științelor moderne. Nu mai puțin important a fost rolul său în crearea terminologiei filosofice românești moderne. Din tendințele pozitiviste ale gândirii sale decurge și preferința pentru o estetică în care primatul revine legii sau, mai exact, principiilor. Judecata de valoare este supusă principiilor care, în decursul timpului, se schimbă în funcție de experiențele literare ale
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
valoare modestă, care se remarcau însă prin acuratețea lingvistică a exprimării (Theodor Șerbănescu, Dimitrie Petrino, Matilda Cugler-Poni). El însuși a folosit în scrierile critice o limbă ce poate fi considerată model de precizie și de eleganță. A apelat la o terminologie critică modernă, care, începând cu el, s-a impus în literatura română. Un rol esențial în afirmarea opiniilor l-a avut și stilul criticului. Mânuind cu abilitate ironia, el se servea de argumentul logic pentru a sublinia, distant, inferioritatea adversarului
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
1987; Al. Dobrescu, Introducere în opera lui Titu Maiorescu, București, 1988; Holban, Literatura, 27-53; Negoițescu, Ist. lit., I, 104-106; Maria Cornelia Bârliba, Titu Maiorescu, București, 1992; Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României, Iași, 1995, passim; Mănucă, Analogii, 266-288; I. Oprea, Terminologia filozofică românească modernă, București, 1996, 158-162; Titu Maiorescu comentat de N. Mecu, București, 1996; Doru George Burlacu, Revenirea la Maiorescu, Cluj-Napoca, 1997; Zaciu, Departe, 9-13; Dicț. esențial, 477-482; Dan Mănucă, Principiile criticii literare junimiste, Iași, 2000, passim; Simion, Ficțiunea, III
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
zile pe săptămână, cu două ore alocate pentru curs și seminar). Ceea ce trebuie vizat în aceste ore este lucrul cu textul Scripturii, îmbogățirea vocabularului (plecând de la greaca atică, ajungând la greaca koiny și apoi elina bizantinilor), respectiv studiul etimologic al terminologiei teologice și liturgice. Chiar dacă studenții de la Teologie nu vor deveni traducători profesioniști, ei trebuie să poată studia un text grecesc sau latin în original, să recunoască structuri morfo-sintactice de bază, să cunoască istoria semantică a unor concepte teologice cheie (logos
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al unui Trickster inuman. Ulcerată de resentimente și ispitită de reverii adamice, utopia a încercat - de la Campanella până la Marx - să proiecteze promisiunea edenică într-o istorie naturaliter entropică. Într-o lume industrială și tehnicizată (supremația „insistentei cereri de livrare”, în terminologia lui Heidegger: die Herausforderung), incapabilă de gândire poetică și imaginație simbolică, utopia este o escapadă cu pretenții de rigoare științifică. Totalitarismele de culoare brună și roșie au escaladat acest delir al utopiei într-un proiect de inginerie socială fără precedent
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și extrem de delicată în publicarea multor cărți ale noastre și, profitând acum de ocazie, le mulțumim pentru frumoasa, fructuoasa, competenta și necondiționata lor colaborare. NOȚIUNI INTRODUCTIVE GENERALE 1. Biodiversitate 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Capitolul 1 Biodiversitate 1.1. Terminologie generală Ca și în alte situații, atunci când vorbim despre diversitate, sunt necesare anumite precizări privind terminologia pe care o folosim. Noțiunea de diversitate poate fi înțeleasă mai bine prin exemple, neputând da o definiție clară, precisă și riguroasă. Există motive
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pentru frumoasa, fructuoasa, competenta și necondiționata lor colaborare. NOȚIUNI INTRODUCTIVE GENERALE 1. Biodiversitate 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Capitolul 1 Biodiversitate 1.1. Terminologie generală Ca și în alte situații, atunci când vorbim despre diversitate, sunt necesare anumite precizări privind terminologia pe care o folosim. Noțiunea de diversitate poate fi înțeleasă mai bine prin exemple, neputând da o definiție clară, precisă și riguroasă. Există motive numeroase pentru a considera această noțiune ca un concept primar, așa cum este și cazul noțiunii de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare. Modul prin care se definește patrimoniul natural este destul de greoi pentru nespecialiști, dar ar putea fi tradus pe înțelesul tuturor utilizând o terminologie mai puțin sofisticată! În general, definițiile devin greoaie din multiple motive atunci când se dorește utilizarea de termeni atotcuprinzători și atotlămuritori, așa cum este și cazul definițiilor biodiversității! Prima definiție (clasică și cea mai simplă) spune că biodiversitatea este variația la toate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ai gradului de concentrare sau diversitate a unei populații statistice, ajungând în prezent la o junglă a măsurilor diversității, cum sublinia Ricotta (2005) reluat de Guiașu (2010). Pentru evitarea unor confuzii în înțelegerea noțiunilor care vor fi prezentate, vom utiliza terminologia consacrată deja în studiul biodiversității, având în vedere analogiile care pot exista între sistemul general analizat și un sistem ecologic (ecosistem) oarecare. Vom presupune cunoscute elementele de calcul al probabilităților, de statistică matematică sau teoria informației necesare înțelegerii măsurilor concentrării
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
formulate prin astfel de modele decizionale cere utilizarea unor calculatoare performante și mai dovedește necesitatea colectivelor interdisciplinare în mai toate domeniile de activitate și mai ales când, pentru rigoarea deciziilor, sunt utilizate modele matematice. Pentru ilustrarea modelelor, am apelat la terminologia alocării. Putem analiza modele de alocare de capital în probleme de investiții sau distribuții de locuri în instituții educaționale sau de asigurări. Putem analiza structuri optime pentru portofolii financiare bancare sau de asigurări, prin care să putem stabili cea mai
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a ucis cu mâna lui evrei la București, i-a atârnat în cârlige la abator, i-a măcelărit și i-a jupuit de vii. Spre sfârșitul cărții, puțin înainte de a-l prefera lui „Grielescu” pe Céline (într-o oarecum enigmatică terminologie din baseball, obscură chiar pentru fanii americani ai acestui sport pe care i-am rugat să mă lămurească) - pe baza convingerii că genialul scriitor francez colaboraționist nu ar fi negat participarea sa la „soluția finală” -, „Chick”, vorbind cu „Rosamund”, îl
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
produsele interacțiunii dintre „comunitate” și „societate”, deși există o tendință structurală de trecere de la forme istorice în care predomină prima către forme istorice în care predomină cea de-a doua. Această „tranziție” de la „societatea comunitară” la „comunitatea societală” (risc o terminologie proprie) se face lent și este de o extremă, imprevizibilă complexitate. Modelul lui Tönnies, ca altele din epoca sa atât de preocupată (mai ales în lumea germanofonă) de sincretisme și morfologii culturale, încearcă o mediere între modelele organice și romantice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
scape niciodată. În asemenea cazuri, nu poți decât deplânge faptul că operele savante au soarta operelor de ficțiune, iar intenția autorului unei teorii este treptat eclipsată ori răstălmăcită. 6. Vezi Ferdinand Tönnies, Comunidad y asociación, Ediciones Península, Barcelona, 1979. Soarta terminologiei germane în alte limbi este adesea tragică. Dintre exemplele legate de discuția noastră, rețin unul singur: marea teorie a societății ca proces dată de Georg Simmel (poate cel mai tentant critic al lui Tönnies) este perfect sintetizată de conceptul Vergesellschaftung
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]