5,251 matches
-
păstrează o industrie tradițională, bazată pe de o parte pe organizarea meseriilor din orașe care au depus jurămînt, cu regulamentele sale minuțioase și ierarhia sa strictă, iar pe de altă parte pe artizanatul rural, care asigură mai ales producția de textile necesară negustorilor-fabricanți instalați în orașe. În acest cadru clasic, industria postavului se dezvoltă în aproape întreaga țară, iar metalurgia se sprijină pe numeroasele forje pe bază de cărbune din lemn. Formele moderne ale industriei nu se instalează decît foarte încet
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Pe perioada întregului război sunt organizate în mod clandestin petreceri-surpriză, prin pivnițe, prin hambare ale particularilor, la oraș, cât și la țară. Iar cochetăria își menține privilegiile. Din cauza restricțiilor impuse de război, mărfuri extrem de uzuale, cum ar fi de pildă textilele, dispar din magazine. Însă femeile dau dovadă de o ingeniozitate pe măsură pentru a salva aparențele. Dintr-un petec de material și ceva lemn, plută sau mucava, își confecționează haine, pălării și pantofi. Pentru a înlocui ciorapii, unele dintre ele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca să câștige, în loc de iubire, o altă favoare. Greșeala odată vizibilă, fata a fost dată, fără o vorbă, pe ușă afară, dar iubitul ei, dacă pot zice așa, nu a abandonat-o. I-a găsit o slujbă într-o fabrică de textile și, ca s-o instaleze undeva, o cameră mizerabilă într-un cartier mărginaș, unde venea s-o vadă regulat. Vizitele lui nu treceau neobservate. Venea cu un taxi, care îl aștepta la colțul străzii, împresurat de o haită de copii
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
industriale engleze, apoi a celei germane. Acest regres avantajează noile forme de energie, hidroelectricitatea și petrolul de care țările noi dispun în mai mare cantitate decît cele de pe bătrînul continent. O serie de industrii tradiționale, în special cele din sectorul textilelor (lînă, in, mătase) care s-au dezvoltat în anumite regiuni europene, cunosc un declin rapid și chiar dacă industria bumbacului continuă să se dezvolte, aceasta se întîmplă în avantajul țărilor noi, Statele Unite, China, Japonia, India, Brazilia, foste furnizoare de materie primă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a fărîmițării pămînturilor, se încheie cu numeroase state acorduri în clearing (orice import trebuie să fie compensat printr-un export cu aceeași valoare) și datorită progresului din industria chimică, se dezvoltă fabricarea produselor înlocuitoare sau ersätze (cauciuc și benzină sintetice, textile artificiale, etc.), pentru a se putea reduce importurile. Chiar dacă nivelul de trai nu crește deloc, producția face un salt spectaculos. În 1939, Germania produce pentru nevoile proprii suficient grîu, unt și zahăr și devine a doua putere industrială a lumii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
al dezvoltării, prin dezvoltarea lor proprie, dar și prin aplicațiile pe care le găsesc în celelalte ramuri de activitate industrială. Numai că, în același timp, aceste noi activități economice per-turbează echilibrul creat de a doua revoluție industrială în detrimentul vechilor activități (textile, siderurgie, construcții navale) care se modernizează cu mari dificultăți. Apar deci diferențe sectoriale dar și regionale și naționale. O mare parte a Europei liberale, cuprinzînd Italia de sud, cea mai mare parte a Spaniei, a Italiei, a Irlandei, Portugaliei și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
această Transnistrie a servit ca loc unde au fost expediate țigăncile, florăresele de pe piețele Capitalei, care supărau ochii conducătorului. Mai tîrziu însă, în Transnistria au fost trimise trenuri cu evrei, îngrămădiți în vagoane de marfă. Eram avocatul unei societăți de textile, "Astra" din București. Am cunoscut la acea întreprindere un bătrîn evreu, contabilul fabricii. De cîte ori îl vedeam și vorbeam cu el, mă impresiona modestia și viața sărăcăcioasă pe care o ducea, fără să se plîngă. Locuia într-o mică
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
total 11 ani de închisoare în trei condamnări pentru aceleași fapte, la Jilava, Brașov, Pitești, Canal, Codlea, la care s-a adăugat domiciliul obligatoriu în Bărăgan. A fost arestat prima dată pe 15 august 1949, ca student al Facultății de Textile din București, și condamnat la 3 ani de detenție, prin sentința nr. 901/20.12.1949, de Tribunalul Militar Brașov, într-un lot care redactase și răspândise manifeste anticomuniste regaliste, alături de Mihai Vintilescu, Theodor Th. Davidescu și Ion Brătilă, trecuți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru apartenență la FDC Lugoj și a fost rearestat pe 24 iunie 1949, ca șef al unui lot din care mai făceau parte Gavrilă Lateș, Adrian Bota, Anghel Avram și Ion Precup. În momentul arestării era student la Facultatea de Textile. Pe când se afla la Jilava în așteptarea procesului, în toamna lui 1949, s-a întâlnit cu un prieten care trecuse prin Suceava și cunoscuse încercările de 'reeducare' de acolo. Acesta l-a pus la curent cu personajele și acțiunile din
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
decât populația Scorniceștiului plus a tuturor comunelor forțat lipite de el administrativ, un stadion modelat după arenele romane de la Verona. Această construcție, când am văzut-o, era tăiată în ceea ce se cheamă sweat‑shops, adică în magazine din astea de textile, în făbricuțe de textile - mici industrii care lucrau în lohn și care au fost omorâte mai târziu de Uniunea Europeană. Trebuie spus că satul numai din asta se ținea. Da, deci era o ruină din tot ce a încercat el să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a tuturor comunelor forțat lipite de el administrativ, un stadion modelat după arenele romane de la Verona. Această construcție, când am văzut-o, era tăiată în ceea ce se cheamă sweat‑shops, adică în magazine din astea de textile, în făbricuțe de textile - mici industrii care lucrau în lohn și care au fost omorâte mai târziu de Uniunea Europeană. Trebuie spus că satul numai din asta se ținea. Da, deci era o ruină din tot ce a încercat el să facă acolo, dar a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
departi, nici aproape,/ Tocmai calea jiumătate.../ La câmp, nene, la câmpie/ Unde fir de iarbă nu ie,/ Numai dalba-i colelie/ Și câteun fir de scumpie/ (...) La mijlocu drumului”. Plante spontanee folosite în medicina populară și la fabricarea culorilor pentru textile, colilia, troscotul, scumpia devin aici mărci ale absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încredința în acea perioadă numai unor oameni de corectitudine exemplară, cinste, cu o bogată experiență tehnologică și în organizare. În această calitate s-a ocupat și de îndrumarea și organizarea producției cu diverse profile din cadrul M.I.U. precum: sectoarele iută, textile, pielărie-cauciuc, confecții, unde activitatea nu se desfășura în mod normal. În această activitate de o deosebită complexitate tehnică și de mare răspundere profesională a avut-o alături pe soția sa, care îndeplinea serviciul în cadrul Direcției Plan din cadrul M.I.U., ocupându
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de Construcții și stabilit la Orșova, am proiectat și executat grajduri pentru reproducători zootehnici și clădiri pentru iarovizarea grâului de toamnă. Totodată, m-a antrenat în relevarea planurilor și proiectarea reparațiilor la Spitalul din Orșova, construcțiilor anexe la Fabrica de textile din Orșova și la amenajările portuare de pe Dunăre. Colaborează cu Centrul de cercetări agricole din Orșova condus de academician Ionescu-Sisești, iar rezultatele și-au găsit aplicare practică în direcțiile menționate mai sus. La Orșova a organizat o minifermă pomicolă la
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de inginer textilist a desfășurat-o din anul 1954 până la pensionare în cadrul Ministerului Industriei Ușoare la întreprinderea de tricotaje „Adejgo” din București, având ca profil de producție ciorapi pentru femei pe lângă blănuri și alte produse textile În cadrul acestei întreprinderi de textile a îndeplinit mai multe atribuțiuni și anume: șeful secției de blănuri, șef al serviciului tehnic și șef al serviciului de control tehnic. S-a pensionat la limită de vârstă. A fost căsătorit, soția sa având aceeași profesiune. Nu au avut
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
noastre luări în posesie a lumii acestea? Ce are Bârladul în plus față de alte orașe europene? Bârladul a fost și este un oraș ecumenic, tolerant, cultural. Are dealuri cu livezi și podgorii, grădină zoologică, dar și fabrică de rulmenți, de textile, de abrazive. Aici au conlocuit creștinește români, evrei, turci, greci, lipoveni, albanezi, țigani, sârbi etc. Profesorul meu de germană, Hary Zupperman, era un evreu de ținută europeană... Bârladul are o tradiție a școlilor, cum puține orașe în țară, școli animate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lumânărarii, morarii, caretașii, butnarii, cojocarii, ș.a. Iașii, cu “uliți” prăfuite, oferă ambianța necesară desfășurării unor asemenea activități economice, aproape exclusiv axate pe servicii, în detrimentul producției. Cu toate acestea, se prefigurau și excepții. Nicolae Iorga amintește despre o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă Iași, la Chiperești, încă din 1766, sub oblăduirea statului. Fabrica sau cherhanaua, folosind termenul turcesc obișnuit atunci, a viețuit doi ani. Domnitorul ar fi izbutit să impună postavul său ieftin luxoasei boierimi moldovene. „Împăratul” din Constantinopol
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
stat (în serviciile publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii. În deceniul trei al secolului al XIX-lea, în Moldova numărul negustorilor a crescut mult. După Iași, orașele cu cea mai intensă activitate de producție și comercială erau Botoșani, Galați, Dorohoi, Piatra, Roman, Bârlad, Tecuci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luat parte sau a condus ca director general construirea multor obiective civile, industriale și agricole din zona Iași și din țară.. A realizat școli, grădinițe, licee, campusul universitar Tudor Vladimirescu căminele din campus, apoi Facultățile de Chimie, Mecanică, Construcții și Textile. A condus lucrările multor obiective industriale din Iași, Pașcani, Tg. Frumos, Harlau, Tomești, Jilț - Olt, etc. cum ar fi: C.E.T. Holboca Iași, Fabrica de Fibre Sintetice Terom Iași, Fabrica de Mase Palstice Iași, Fabrica de Ulei Iași, Fabrica de Lapte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93333]
-
ELENA (1941-2006) INGINER CHIMIST și PROFESOR Prof. univ. dr. ing. Elena Iliescu a onorat, timp de peste patru decenii , activitatea didactică și cercetarea științifică de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iași, contribuind la dezvoltarea și afirmarea învățământului tehnic superior de chimia textilelor. S-a născut la 26 ianuarie 1941, în orașul Roman, unde a urmat cursurile școlii primare și secundare. În anul 1963 a absolvit Facultatea de Chimie industrială, specializarea Chimia textilelor, din cadrul Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ din Iași. Îndrăgind activitatea didactică
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
contribuind la dezvoltarea și afirmarea învățământului tehnic superior de chimia textilelor. S-a născut la 26 ianuarie 1941, în orașul Roman, unde a urmat cursurile școlii primare și secundare. În anul 1963 a absolvit Facultatea de Chimie industrială, specializarea Chimia textilelor, din cadrul Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ din Iași. Îndrăgind activitatea didactică a rămas, după absolvire, la facultate, ca șef de laborator la Catedra de Tehnologie Chimică textilă (19631964), dedicându-se cu toată ființa sa școlii superioare de chimie industrială, acordând, de-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Tehnologie Chimică textilă (19631964), dedicându-se cu toată ființa sa școlii superioare de chimie industrială, acordând, de-a lungul a peste patru decenii, cu înaltă competență și măiestrie, calități de dascăl și de specialist de mare valoare în domeniul tehnologiei textilelor. A fost asistent suplinitor la Catedra de Tehnologie Chimică Textilă din cadrul Facultății de Chimie Industrială din Iași (1964-1968), asistent universitar titular la Catedra de Finisare Chimică textilă, Facultatea de Textile Pielărie Iași (19681974); șef de lucrări (1974-1990); conferențiar (1990-1992); profesor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
dascăl și de specialist de mare valoare în domeniul tehnologiei textilelor. A fost asistent suplinitor la Catedra de Tehnologie Chimică Textilă din cadrul Facultății de Chimie Industrială din Iași (1964-1968), asistent universitar titular la Catedra de Finisare Chimică textilă, Facultatea de Textile Pielărie Iași (19681974); șef de lucrări (1974-1990); conferențiar (1990-1992); profesor (1992-2006), la Catedra de Finisare Chimică textilă, facultatea Textile-Pielărie, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ Iași. În 1974, la Institutul Politehnic „Gh. Asachi“ din Iași, a obținut titlul de Doctor în inginerie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Institutul Politehnic „Gh. Asachi“ din Iași, a obținut titlul de Doctor în inginerie chimică, specializarea Tehnologia chimică textilă, având conducător științific pe prof. ing. Mișilim Grindea. A fost titulara disciplinelor de Procedee Moderne de finisare superioară, Tehnologia albirii și apretării textilelor, Biotehnologii textile. Ca un adevărat pedagog și om de știință, prof. dr. ing. Elena Iliescu a reușit să imprime întregii activități desfășurate în cadrul Catedrei de Finisare Chimică textilă, pe care a condus-o în perioada 19922000, spiritul de emulație științifică
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a materialelor textile; obținerea materialelor textile medicale cu proprietăți performante igienice prin optimizarea tehnologiilor de tratare a acestora. A susținut și demonstrat mereu că atât operațiile tradiționale de finisare chimică, dar, mai ales, cele de înnobilare, de finisare superioară aplicate textilelor destinate articolelor vestimentare, sunt impuse nu numai de estetică, ci și de confortul și nevoile purtătorilor. Prodigioasa activitate științifică a prof. dr. ing. Elena Iliescu se concretizează în: 14 cărți, manuale, îndrumare tehnice; peste 80 lucrări științifice; peste 20 lucrări
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]