1,596 matches
-
Alexei Drugan, avocat și fost secretar de primărie, Andrei Lupașcu, director de bancă, Honițchi, secretarul Facultății de Agronomie, Gherdivarenco, profesor la Facultatea de Agronomie, Nichiforov, asistent universitar (toți din Chișinău), Gheorghe Babiuc, primar în Storojineț, Mosca Zipștein, fost deputat de Tighina, Grigore Bivol, primar în Răzeni (Lăpușna) și Isidor Popa, preot în Slobozia (Orhei). Divizia 13 Infanterie a prins în octombrie 1942 un spion, Mianov Mefodie Chirilovici, care a fost exploatat informativ, iar rezultatul a constat în arestarea a opt persoane
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
printre altele, metode de propagandă, mânuirea armelor, aruncarea grenadei și modalități de distrugere a diferitelor obiective. Absolvenții acestei școli au fost constituiți în echipe cu rolul de a acționa în spatele frontului și a comite acte de sabotaj și terorism. La Tighina, agenții S.S.I. au descoperit că, încă din august 1940, a luat ființă o asemenea organizație comunisto-teroristă. În fruntea ei se afla învățătorul Ivan Mihnev, fost director al Școlii Primare nr. 10, iar membrii erau învățătorul Casin, tâmplarul Zaharia Lapinschi și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ei se afla învățătorul Ivan Mihnev, fost director al Școlii Primare nr. 10, iar membrii erau învățătorul Casin, tâmplarul Zaharia Lapinschi și lucrătorii feroviari Nicoale Repin, Ion Bucumenco și Ion Zavornic. S-a dovedit că ei au forțat populația din Tighina să doneze bani pentru înzestrarea armatei sovietice, iar cei care refuzau au fost trecuți pe tabele speciale „și apoi deportați, fiind socotiți dușmani ai U.R.S.S.”. Școala comsomolistă din Tighina era condusă tot de învățătorul Mihnev, alături de profesorii Precupeț și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Zavornic. S-a dovedit că ei au forțat populația din Tighina să doneze bani pentru înzestrarea armatei sovietice, iar cei care refuzau au fost trecuți pe tabele speciale „și apoi deportați, fiind socotiți dușmani ai U.R.S.S.”. Școala comsomolistă din Tighina era condusă tot de învățătorul Mihnev, alături de profesorii Precupeț și Melnic, iar cursurile predate se rezumau la aruncarea grenadei, mânuirea armelor, acte de sabotaj și organizarea propagandei comuniste. După cucerirea Odessei, la 16 octombrie 1941, S.S.I. a început să identifice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
arme, pe lângă alte medalii, i se acordă, în august 1943, Coroana României. A absolvit Școala Normală din Buzău în 1927 și, ulterior, a urmat matematica, la cursurile fără frecvență, la București. Din 1927 este învățător în localitatea Plăcinta din județul Tighina. Revine peste câțiva ani în județul Prahova și predă matematica timp de patru decenii în diverse localități și în cele din urmă la Ploiești. Debutează cu versuri și proză în 1928, la revista „Înfrățirea”. Înainte de al doilea război mondial, publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
COLOȘENCO, Mircea (3.VI.1938, Căinari, j. Tighina), istoric literar și editor. Este fiul Nataliei (n. Musteață) și al lui Petre Coloșenco, învățători. Între 1960 și 1965 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În 1969, a absolvit și cursurile de biblioteconomie ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
nici una pentru mine, căci toate au fost împărțite la cunoștințe! Prima carte am dat-o Iuliei Buciuceanu de la 361 Cântăreața de Operă Iulia Buciuceanu, soră cu artista Tamara Buciuceanu, care și-au petrecut copilăria la Suceava. Originare din Basarabia, județul Tighina. 362 Bineînțeles, i-am restituit banii artistului, reușind să-l conving pe Emil Satco să-mi mai dea câteva exemplare din rezerve, pe care le-am trimis la București. 300 Operă, cântăreață mezo-soprană, care nu știe cum să mulțumească persoanelor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
, Sorana (pseudonim al Sarei Gurfinchel; 18.XI.1913, Comrat, j. Tighina - 10.VI.1956, Paris), prozatoare, traducătoare și publicistă. Părinții, Ghitlea și Isac Gurfinchel, erau destul de înstăriți, astfel încât G., cea mai mare dintre cele trei fiice ale lor, se pregătește acasă cu guvernante străine și își începe învățătura în particular, intrând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
destul de înstăriți, astfel încât G., cea mai mare dintre cele trei fiice ale lor, se pregătește acasă cu guvernante străine și își începe învățătura în particular, intrând direct în clasa a III-a a ciclului secundar la Liceul „Principesa Ileana” din Tighina, unde își ia bacalaureatul în 1931. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți, se mută la Iași, dar nu izbutește să-și finalizeze studiile. Debutează cu o tabletă în 1937, la ziarul ieșean „Lumea”, unde i se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
primele plachete și până la publicațiile destinate copiilor și adolescenților sunt invocate figurile lui Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a. În poeme, cele mai multe ode sau balade, transpare chipul martirizat al Basarabiei („Sfântă Mare Martiră Basarabie”), se perindă cetățile ei multîncercate - Tighina, Soroca, Hotin, Ismail, Chilia -, precum și codrii seculari ai Orheiului, pământul îmbelșugat, scăldat în lacrimi și sânge: „Țară de răni, de lacrimi, de sânge, / Țară de mucenici, / Țară de iubiri netălmăcite, Dragostea mea - Basarabie!” (Țară de mucenici). În culegerile de poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
principalul organizator al procesului xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu (1954). În 1957, este exclus din toate funcțiile sale de partid, din cauza Încercării - Împreună cu Miron xe "Constantinescu"Constantinescu - de a submina poziția conducătoare a lui Dej. xe "Chișinevschi"Chișinevschi, Liuba (1911-1972) Născută la Tighina (xe "Basarabia"Basarabia). Imediat după 23 august 1944, va coordona pentru scurt timp „sectorul evreiesc” al P.C.R. Ocupă apoi importante funcții În aparatul central al Sindicatelor și În Comisia Controlului de Partid. Este exclusă din funcții În 1957. xe "Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Ștefănescu, Pascu 76 T Tăbăcaru, Iancu 143 Tănase, Stelian 13, 55 Tătărăscu, Gheorghe 34 Târgu-Jiu 22, 176, 178, 180-181 Târgu-Mureș 163 Târnăveni 97-98 Tecuci 90, 134 Tel Aviv 24-25, 51, 54, 93, 102, 109, 111 Tieranu, Paul 99 Tiflis 42 Tighina 174 Timișoara 41, 59, 67, 103, 135, 149 Tismăneanu, Vladimir 21-22, 147, 153 Tobias, Shmuel 167 Toma, A. 182 Toma, Ana 94, 155 Toma, Sorin 181-182 Toranska, Teresa 24 Transilvania 19, 28, 30-32, 41, 59, 65, 68, 72, 103, 126
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
contemporan anunțau o nouă eră în relațiile dintre state. Dar profețiile optimiste nu au pătruns și în mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul Tighina iese de sub suveranitatea Moldovei iar în anul 2001 Ucraina revendică zona Palanca din sudul Republicii Moldova și plantează foraje de adâncime în platoul continental al României lângă Insula Șerpilor. În al doilea an al mileniului al treilea în plin proces
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Chișinău. A fost o reuniune impresionantă. Dintre absolvenți au spus „prezent” profesori, academicieni, preoți, scriitori, actori. Prin simpla prezență ori contribuție la programul festivității ne-am revăzut cu actorii: Iurie Darie (Soroca), Angela Moldoveanu și Stela Popescu (Orhei), Tamara Buciuceanu (Tighina), Colea Răutu (Soroca), Viorica Cortez (Cetatea Albă), Arcadie Donos (Soroca). Organizatorul principal a fost Ing. Al. Ioachimescu iar în anii următori s-au oferit Vlad Dumbravă, N. Liverzeanu care au invitat și alte școli. Reuniunile foștilor elevi de la liceul Alecu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
textul tratatului ar fi trebuit formulat astfel: România salută dezagregarea ultimului și celui mai odios imperiu. Românii susțin lupta de eliberare națională a tuturor popoarelor captive în lagărul internaționalist. Românii sunt alături, de populația celor 11 județe (Bălți, Soroca, Hotin, Tighina, Orhei, Lăpușna Cahul, Cetatea Albă, Izmail, Cernăuți, Storojineț și Ținutul Herța) ocupate de sovietici în 1940. În acele momente de reviriment național au existat impulsuri de a se face măcar primii pași spre reîntregire dar Statul Român a dat dovadă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
orientare proromână și prooccidentală, urmărindu-se de fapt revitalizarea imperiului sovietic sau țarist. A luat cineva apărarea școlilor românești din Transnistria? Nu. A întreprins ceva Uniunea Latină, Comunitatea francofonă ca să-i ajute pe copiii și părinții din Râbnița, Tiraspol și Tighina? Nu. A declanșat cumva „Europa Liberă” o campanie de protest, așa cum ne-a demonstrat că știe s-o facă? Nu. A intervenit Statele Unite ale Americii și țările care folosesc de milenii alfabetul latin? Nu. Reprezentanții democrațiilor occidentale, mediatori în spațiul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Moldova descrie și această zonă. În anul 1996 Ginta Latină a înaintat propuneri Ministerului Sănătății de la București pentru a se da posibilitate ca în corespundere cu indicațiile terapeutice bolnavi din Rep. Moldova să aibă acces la sanatoriile din țară. Județul Tighina evocă puternica personalitate a poetului, cărturarului și profetului Basarabiei, preot Alecu Mateevici. Născut la 16 martie 1888 la Căinari, la vârsta de 5 ani se mută cu familie în satul Zaim același județ. Într-o viață atât de scurtă (a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
al. XIII-lea o puternică colonie în peninsula Crimeea, la Caffa. În 1475 orașul este cucerit de turci, o ambarcațiune cu italieni ajunge la Cetatea Albă unde se stabilesc dând localității numele de Mon Castro. O parte se așează la Tighina unde exista o factorie genoveză și o citadelă din piatră zidită tot de ei, ruinele căreia se văd și astăzi. Atacați de turci, italienii și moldovenii din Tighina se retrag în satul Cimișlia. Statisticele din sec. al XIX arată că
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
stabilesc dând localității numele de Mon Castro. O parte se așează la Tighina unde exista o factorie genoveză și o citadelă din piatră zidită tot de ei, ruinele căreia se văd și astăzi. Atacați de turci, italienii și moldovenii din Tighina se retrag în satul Cimișlia. Statisticele din sec. al XIX arată că jumătate din locuitori se numeau Cecati și jumătate Ciubotaru. Această proporție se păstra și în catalogul școlar. După anul 1835 în Principatele Române sosesc mulți constructori italieni și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
anul 1310 când orașul este menționat documentar nici un cuvânt despre Mușatini, Ștefan, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, pârcălabii moldoveni, Petru Rareș, Al. Lăpușneanu, Mihai Vodă, despre Movilești, despre turci sau polonezi. Sudul Basarabiei astăzi regiunea Odesa. Cetățile Izmail, Chilia, Tighina, Cetatea Albă - verigi din lanțul apărării răsăritene a vechii Moldove (N. Iorga) evocă un trecut glorios la marginea continentului european. Parcurgerea traseului turistic sud basarabean durează două zile. Aici expunerea ghidului este mai nuanțată. Pentru vizitatorii din România și Republica Moldova
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și rusificat cu timpul (...)”. Desigur, orice astfel de solicitare avea nevoie și de mai multe documente justificative. Acestea erau următoarele: „... declarațiile autentice de care înțeleg să mă servesc, certificatul de naționalitate nr.1751/1928, eliberat de primăria orașului Comrat, județul Tighina, precum și una copie legalizată depe diploma mea de licență în drept, din care se vede data și locul nașterii mele. Aceasta întrucât extractul de naștere precum și toate celelalte acte mi-au rămas în Basarabia unde mi-am pierdut și toată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
CĂRARE, Petru (13.II.1935, Zaim, j. Tighina), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Nadejdei și al lui Profir Cărare. A absolvit Școala Centrală Comsomolistă (1956) și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1969), lucrând apoi ca redactor la revista de satiră și umor „Chipăruș” și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
ieșene, înființată în anul 1937. Odată cu declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1941, Gh. Burlacu a fost convocat pe front și a participat la eliberarea teritoriului românesc. După scurt timp, la 19 iulie 1941, în localitatea Grădiștea de lângă Tighina a fost grav rănit și trimis la spitalul din Brașov, unde a rămas pentru tratament până la 23 decembrie 1941. După o scurtă perioadă de convalescență a revenit la Politehica ieșeană, ce se găsea atunci la Cernăuți. În 1942 este numit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Maestru al artei românești, pe parcursul a peste o jumătate de secol, Adrian Podoleanu a rămas fidel crezului său, căutând în disputa cu sine însuși atingerea performanței în rafinamentul exprimării. S-a născut la 26 august 1928, în localitatea Sadaclia, județul Tighina din Republica Moldova. Între 1939-1949 a fost elev al Școlii Normale din Timișoara, unde a studiat desenul cu profesorul Ion Bălan. A studiat la Institutul de Artă Dramatică, secția Regie, Timișoara (1949-1950). În perioada 1952-1957 a urmat cursurile Institutului de Arte
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
acestor refugiați, altfel nu poate trece la îndeplinirea mandatului primit. Prin Ucazul Imperial din 19 decembrie 1819, refugiații din Balcani - bulgari, găgăuzi, sârbi, greci, albanezi, s.a. - au primit statutul de coloniști. Pentru organizarea așezărilor lor în raiaua tătăreasca a Benderului (Tighinei), tătării au fost strămutați în peninsula Crimeea și Kuban. Bulgaria, Serbia și Grecia se aflau, în acea perioadă, sub jugul turcesc, care nu admitea ca aceste popoare să aibe biserici și instituții de învățământ în limba maternă. La citirea Ucazului
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]