1,870 matches
-
intrigi, cea a lui Lorenzo care dorește să se răzbune omorându-l pe Alexandru de Medici, cea a marchizei Cibo care dorește să-l regenereze pe Alexandru prin iubirea ei, cea a familiei Strozzi care vrea să-l omoare pe tiran pentru a instaura republica. I se întâmplă chiar să introducă scene care nu au un raport direct cu una din cele trei intrigi, și care sunt destinate numai să arate în același timp că tirania lui Alexandru este insuportabilă tuturor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
atâta viruozitate, chiar dacă notează, în Prefața la Cromwell, că "cele mai frumoase versuri ucid piesele cele mai frumoase". În versuri scrie el majoritatea operelor sale dramatice, nedând în proză decât trei drame, Lucrezia Borgia și Marie Tudor în 1833, Angelo, tiran al Padovei în 183588. Versul este pentru el " unul din cele mai puternice diguri împotriva iruperii obișnuitului", cu condiția să fie folosit cu libertate. El dorește, după cum spune în Prefața la Cromwell "un vers liber, curat, loial, îndrăznind să spună
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care Hugo, în Prefață, în 1827, îl descrie în acești termeni: "Era o ființă complexă, eterogenă, multiplă, compusă din toate contrariile, un amestec de mult rău și de mult bine, plin de geniu și de meschinărie; un fel de Tiberiu-Dandin tiran al Europei și jucărie a familiei sale; bătrân regicid umilind ambasadorii tuturor regilor, torturat de fiica sa regalistă; auster și sumbru în moravuri și întreținând patru nebuni de curte în jurul lui; făcând versuri necioplite; sobru, simplu, frugal și înțepat în privința
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai ales către sublim. Dacă preferă drama istorică, asta se datorează faptului că genul este propice exprimării acestuia. Prin subiectele sale, prin personajele sale, ea permite satisfacerea dublei exigențe de grandoare și adevăr, cum explică Hugo în Prefața la Angelo, tiran al Padovei, în 1835. "Apoi, din toate acestea prezentate astfel, să faci o dramă; nu complet regală, de teamă ca posibilitatea aplicării să nu dispară în mărimea proporțiilor; nu complet burgheză, de teamă ca micimea personajelor să nu dăuneze amplorii
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a creatorilor de comic. În nicio perioadă istorică comicul nu și-a pierdut, însă, puterea de a produce seisme de insubordonare prin disprețuire și batjocură. Despre o finalitate socială precisă a comicului vorbește Fr. Dürrematt în eseul Probleme de teatru: "Tiranii acestei lumi nu pot fi mișcați de poeți. La cântecele lor de jale ei cască. Eroii din operele lor sunt considerați niște proști, iar în fața poeziilor religioase tiranii adorm. Ei se tem de un singur lucru, batjocura." 62. Atitudinea critică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
103. 310 Irena Zwikiewicz în Pierre Brunel, op. cit., vol. 2, p. 34. 311 Jean-Paul Champseix în Pierre Brunel, op. cit., vol. 2, pp. 263-266. Autorul face o observație interesantă: "paradoxul filozofic extraordinar este că filozofia marxistă a dat naștere, în realitate, tiranilor nietzscheeni". ibidem, p. 266. 312 Pierre Brunel, op. cit., vol. 2, p. 202. 313 În ibidem, vol. 2, p. 204. 314 Ibid., vol. 2, p. 212. Într-adevăr, putem identifica astfel de pârghii subconștiente și în cazul altor revoluții importante, care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
of Myth, p. 20. 364 Robert Ellwood op. cit., pp. 128-150, passim. Dacă în Star Trek miza este cooperarea, singura salvare proiectată asupra galaxiei, în Star Wars e glorificat individualismul, lupta om la om, turnirul psihologic, ca singura opoziție posibilă în fața tiranilor și a pericolelor, fie acestea Imperiul lui Darth Vader, ori cu trimitere, cel monstruos al lui Hitler, statul sclavagist al lui Stalin ori molohul chinez. ibidem, p. 150. 365 Sorin Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, p. 34. 366 Apud
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
etc. 688 Charles-Olivier Carbonell, op. cit., p. 8. 689 Philippe Souchet, op. cit., p. 47. Ca exemplu oferit de autor: într-un episod din seria Blake et Mortimer este prezentat un "imperiu galben" cu capitala în Lhasa (suficient de "neutru"), populat de tirani cu mustață hitleristă, fenotip asiatic și ordine sovietică, înotând într-o aglomerare de simboluri totalitariste (svastici, mandale, steaguri), cu vocabular în care abundă termeni ca "purificare" sau "pacificare", acumulând "demonii care agită și înspăimântă umanitatea" la mijlocul secolului. Personajele negative erau
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Te-ai îndrăgostit de Ashling? —Mercedes și-a dat demisia în dimineața asta. — A! Dar, de ce? Pleacă din Irlanda. Curva, se gândi Lisa cu răutate. Nici măcar nu avusese tupeu să spună că adevărata cauză este faptul că Lisa era un tiran sclavagist pentru care nu mai putea să lucreze. —A primit o slujbă în New York, dezvoltă Jack. Se pare că soțul ei a fost transferat acolo. —New York? Lisa și-a adus aminte brusc de călătoria pe care Mercedes o făcuse acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
așa fel încât să nu poată vorbi nici peste o sută de ani. Întinsă într-un colț pe perne, Agrippina asculta și tremura continuu de frig. Neliniștitul Creticus spuse: — Mă tem că Piso o să izbutească să fugă pe la vreun mic tiran din apropierea graniței cu Syria, în Decapolis sau la parți. Cu banii lui... Nu se poate, răspunse calm Cremutius. Tiberius nu-și poate îngădui riscul ca Piso să vorbească. Nu există bogăție care să-l poată salva acum. Într-adevăr, câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
puteau conta pe el. Proiectelor tânărului Împărat le lipseau niște colaboratori puternici, „consilerii principelui“. În timp ce-și lua deciziile solitare, începea să simtă în jurul lui locurile goale ale celor pe care Tiberius îi ucisese. Păruseră procesele nevrotice ale unui tiran, însă reprezentaseră decapitarea precisă a unui segment politic. Tiberius, „așa cum arunci bucăți de carne dulăului ca să prădezi casa“, își câștigase siguranța aruncându-i la optimates, unul după altul, pe capii partidului advers. Lenta epurare fusese condusă cu mare pricepere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai pasionat și acuzator. — Toți aceștia l-au cinstit și l-au slujit pe Tiberius când acesta era în viață; au fost instrumentele, complicii și, poate, inspiratorii delictelor sale. Apoi, la moartea lui Tiberius, s-au bucurat că dispăruse un tiran și i-au insultat memoria. Dar oare Tiberius era cu adevărat singurul vinovat? Iar dacă era un asemenea monstru, de ce îl cinsteați fără să vă răzvrătiți? Și câtă încredere poate avea astăzi Roma în vorbele voastre? Optimates nu se sinchiseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
niște semne: într-o zi, paloarea încruntată a lui Cassius i se păruse suspectă. „Credeai că ei te iubesc; dar nu te iubesc. Relația dintre tine, care deții puterea, și ceilalți nu e o relație între niște ființe umane.“ Care tiran mergea travestit pe străzi și prin taverne, ca să afle ce credeau cu adevărat oamenii despre el? Își îngropă fața în pernă. „Puterea e un tigru“, își spuse disperat, „care stă ghemuit singur pe o stâncă, în timp ce o haită de dulăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
postul de decan al holisticii!“, rostește solemn G.G. În prezența acelor câțiva inși răzlețiți pe hol, tânjind morbid la asemenea spectacol. „Vezi, că nu este ușor, vor fi destui intruși să vrea să te uzurpe sau să te subordoneze marelui tiran. Tu trebuie să conservi sfânta breaslă a chiulangiilor la gloria din vremea lui masser studentus salamancus, ilustrând În toate felurile că meseria studențească este superioară oricăror alte meserii...“. Mi se dau Însemnele secrete; după ce depun jurământul solemn, giurumelele urlă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
arăta imaginea publicului care mă aplauda frenetic? Unde să fug, unde să mă ascund? Și apoi, pe planul al doilea, acei oameni pe care i-a Îngrozit progresul meu mă vor privi biruitori, din nou stăpâni pe ei, din nou tirani ai sufletului meu. N-am nevoie de compătimiri, m-am Învățat să Închid totul În mine, iar acolo să distrug, să sfărâm cele mai dragi idealuri. Dar aș vrea să mă agăț de ceva, să nu fiu un val rătăcitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
însuși. Și dacă acesta introduce în poemul său un om în carne și oase pe care l-a cunoscut, o face după ce și l-a însușit, și l-a făcut parte din sine însuși. Marii istorici sunt și ei autobiografi. Tiranii pe care i-a descris Tacit sunt el însuși. Prin iubirea și admirația consacrate lor de către el - admirăm și chiar iubim ceea ce detestăm și combatem... Ah, cât l-a iubit Sarmiento pe tiranul Rosas! - și i-a apropriat, și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
însuși. Marii istorici sunt și ei autobiografi. Tiranii pe care i-a descris Tacit sunt el însuși. Prin iubirea și admirația consacrate lor de către el - admirăm și chiar iubim ceea ce detestăm și combatem... Ah, cât l-a iubit Sarmiento pe tiranul Rosas! - și i-a apropriat, și i-a însușit. E o minciună presupusa impersonalitate sau obiectivitate a lui Flaubert. Toate personajele poetice ale lui Flaubert sunt Flaubert și, mai mult ca oricare altul, Emma Bovary. Până și M. Homais, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Miguel de Unamuno, romanesc eu însumi, abia dacă mai scriam, abia dacă mai lucram de teamă să nu fiu devorat de acțiunile mele. Din când în când, scriam scrisori politice contra lui Don Alfonso al XIII-lea <și contra josnicilor tirani pretorieni din biata mea patrie>; dar scrisorile astea, care făceau istorie în Spania mea, mă devorau. Și acolo, în Spania mea, prietenii și dușmanii îmi spuneau că nu sunt om politic, că nu am temperament corespunzător, și cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Oare pur și simplu există? Există oare, oricum ar fi, în afara mea? În calitate de creaturi ale mele, ei sunt creaturi ale iubirii mele când ea mi se înveșmântă în ură. Am spus despre Sarmiento că-l admira și-l iubea pe tiranul Rosas; n-aș spune că-l admir pe regele nostru, dar că-l iubesc, da, da pentru că e al meu, pentru că eu l-am făurit. L-aș vrea plecat din Spania, dar îl iubesc. Și poate că-l iubesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mele, le-am cerut alor mei, familiei mele, să nu mă însoțească niciunul din ei, să fiu lăsat să plec singur. <Aveam nevoie de singurătate, și-apoi știam că adevărata pedeapsă pe care voiau să mi-o aplice acei josnici tirani de cazarmă era de a mă obliga să cheltuiesc bani, să mă sancționeze în modestele mele bunuri și-n cele ale copiilor mei, știam că acel exil era un soi de confiscare, și m-am decis să-mi restrâng cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a ajuns la sfârșitul romanului lui Raphaël Valentin. Și cred că pot ajunge la el, cred că pot isprăvi de făcut romanul mulțumită celor douăzeci și două de luni de la Hendaya. Pe dedesubtul incidentelor polițienești, la care se coboară josnicii tirani și degradează politica, sfânta politică, am dus și continui să duc aici, în exilul meu din Hendaya, în peticul acesta frontalier al pământului meu basc natal, o viață intimă de politică, devenită religie, și de religie devenită politică, un roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu formula „Există un banc cunoscut“. Și izbucnea mereu Într-un râs zgomotos când ajungea la poantă. Fima, care auzise deja până la saturație de ce Întârziase mortul la Înmormântare, reuși totuși să scoată un râs ușor, fiindcă Îi era drag acel tiran cu inimă de aur. Wahrhaftig ținea tot timpul prelegeri cu vocea lui autoritară, tunătoare, despre tot felul de subiecte, cum ar fi legătura dintre deprinderile alimentare și concepțiile de viață sau constrastul etern dintre artist și omul de stiință, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
țara, În loc să vă treziți dimineața și să mulțumiți În genunchi pentru tot ce avem aici, inclusiv asiatismul și bolșevismul. Din cauza găurilor nu vedeți brânza. Și dintr-odată, umflându-se de furie simulată, ca și cum ar fi fost decis să joace rolul tiranului Înfricoșător, bătrânul doctor se Înroși, chipul său de bețivan Începu să tremure, vasele de sânge păreau că stau gata să plesnească și răcni politicos: —Gata! Ajunge cu cotcodăceala! Marș la lucru cu toții! Aici la mine nu e parlament! Aproape fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mai târziu, când făcu aceeași observație la cină (mâncau la Hotelul Randolph, unde Henry trăsese peste noapte). Inteligentă dar oribilă. E o calomnie la adresa femeilor. — Fii serioasă, Fenimore, nu e adevărat, protestă el. Recunosc că doamna St George e un tiran. Dar ai putea la fel de bine să spui că e o calomnie la adresa bărbaților. Gândește-te la trădarea prin care St George i-o fură pe fată protejatului lui, după moartea soției. — Dar este influențat de materialismul soției lui. Iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe care prejudecata le-ar numi bucate bine prezentate; adio orchestrării cras pragmatice a proteinelor, vitaminelor și altor fecule. Vechile și ancestralele savori ale mânzatului, somonului, peștelui, porcului, cerbului, oii, pătrunjelului, tapiocăi și ale unei omelette surprise, exilate de crudul tiran Praetorius, se Întorc la cerurile gurilor uimite, În chip de - nici un fel de pact cu plastica! - masă mucilaginoasă cenușie, pe jumătate lichefiată. Comeseanul, emancipat În fine de cele cinci mult trâmbițate savori, poate comanda, după propriu-i chef, o tocăniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]