1,739 matches
-
marți, că nu-i bine. Marțea să nu pleci la drum, că nu-ți merge bine. Nu te muta marțea niciodată, că nu e bine. Marți nici se toarce, nici se coasă, că vine Marțole [vîlva zilei de marți] Cînd torci marți seara, mănîncă vîrcolacii luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu lucrezi nimic pînă cînd îl înmormîntează, că ți se înmoaie mînile. Spălîndu-ți mînile cu apa de pe fereastra casei unui mort, nu-ți amorțesc mînile. Femeile de pe șirul satului unde este mort nu-i iertat să coase, nici să toarcă, căci le amorțesc mînile. Peste omul mort, toți cei de față aruncă pămînt și se spală dintr-o turnătură de apă, ca să nu le amorțească mînile. Cine petrece mortul trebuie să-și frece mînile cu țărna de pe groapa mortului, altfel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploaie. Se crede că acel bărbat căruia i-a dat femeia creieri de mîță în mîncare nu-și bate nevasta. Moară Cînd te duci la moară, să nu pui cu ciurul boabe în sac, că se frînge moara. Să nu torci în moară, că se sparg pietrele. Moarte Se crede că dacă îl înfioară pe om i s-a uitat moartea-n ochi. Să nu se scalde cineva unde se întîlnesc două ape, căci e rău de moarte. Nu stînge lumina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și să stropești cu acea apă vitele umflate, mușcate tot de nevăstuică. Cînd te-a mușcat ceva și nu știi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la pămînt cînd se cutremură pămîntul aude oamenii de pe ceea lume vorbind, vitele răgind, clopotele trăgînd etc. Pămîntul plutește pe o apă ce se întinde dincolo de poalele cerului. Cînd se cutremură pămîntul, se bat dracii în mijlocul lui ori se în toarce pe cealaltă parte peștele pe care stă pămîntul. Dacă pămîntul se cutremură noaptea e a belșug; ziua, a pagubă. Să nu bați pămîntul cu bățul, că e păcat. (Gh.F.C.) Pămîntul e parte femeiască, iar Dumnezeul din cer e partea bărbătească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader, ca să nu scoată ciorile porumbul, te scoli de dimineață, marți, să iei furca în brîu, să torci un fir cu ochii închiși. îl înnozi cu mînile la spate, tot cu ochii închiși, zicînd: „Nod gura ciorilor, a garoilor* și a toate lighioanele care scot porumbul.“ îl iei apoi și îl legi cu ochii închiși la fiarele coșului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căruțele, apoi se crede că pă pușoii toamna se vor coace așa că, turnîndu-se ei în sisiac* sau pod, vor durăi cum au durăit atunci căruțele. Se crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înviat!“, răspunde: „Pește prind“, acela prinde pește mult pe vară, dar și mare păcat face. Unele femei, cînd voiesc să plece cu tîrbocul* la rîu să prindă pește, și dacă e duminecă, iau furca în brîu și ies la lume, torcînd cîteva firicele cu scop ca cum se va mira lumea de ele că lucrează dumineca, așa să se mire peștele de ele și să iasă de pe la maluri să vie la tîrboc să-l vadă. Toată lemnăria de năpatcă* să o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-un vas, și apoi din acea apă bea femeia de trei ori, iar cu restul o spală pe cap și pe corp. După aceea, se leagă femeia peste pîntece cu „tort de învățătură“ (la care au învățat copilele a toarce), și astfel legată trebuie să umble trei zile. Femeia care a pierdut trebuie să fi fost legată de cineva sau a pierdut pentru păcatele sale sau ale părinților. Piper Cînd scapi piper pe masă, ai să umbli bătut. Cînd scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
c-apoi tot anul ești probozit. Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă pricaz. Vinerea nu se toarce, pentru că se face pricaz. Priculici Pricolici se zice că se face dacă sînt nouă frați născuți tot într-o lună: fratele al nouălea e pricolici. Pricoliciul, adică un om prefăcut în cîne, însă - zice poporul - cu picioarele dinainte mai scurte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără. Cînd îi lua niscaiva bani de la cel ce are spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți. Dar vai de sufletul celui ce-a avut! Spîn Fetele care torc să toarcă tot caierul, ca să n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o căruță păcătoasă de tot sub el, taie-i ștreangul, îngroapă-l cînd o cădea din căruță în groapă, arde căruța
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără. Cînd îi lua niscaiva bani de la cel ce are spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți. Dar vai de sufletul celui ce-a avut! Spîn Fetele care torc să toarcă tot caierul, ca să n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o căruță păcătoasă de tot sub el, taie-i ștreangul, îngroapă-l cînd o cădea din căruță în groapă, arde căruța cu care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile de topor. Tort Cine toarce cînd fierbe tortul se excrementează după moarte. în casa mirelui și a miresei să nu se toarcă, căci se întorc vorbele. Trai Cînd în ziua de nuntă va fi vreme rea e semn de trai rău la acei tineri. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile de topor. Tort Cine toarce cînd fierbe tortul se excrementează după moarte. în casa mirelui și a miresei să nu se toarcă, căci se întorc vorbele. Trai Cînd în ziua de nuntă va fi vreme rea e semn de trai rău la acei tineri. în ziua în care un copil împlinește anul, i se rupe turta, adică: se pune pe o doniță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în drum sau în gunoaie, că faci buboaie. Țăstele făcute la Ropotin se bagă-n apă, ca să plouă. Cînd femeile fac țăste, nu le da „Bună ziua“, că li se sparg țăstele, ci le zi: „Bun lucru, femei harnice.“ Țesut Dacă toarce o femeie în a cărei vecinătate este un mort și dacă între casa ei și a mortului este un pîrîu, apoi nu-i strică nimica, dacă însă nu-i, apoi capătă amețeală. t, Se crede că nu e bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o femeie în a cărei vecinătate este un mort și dacă între casa ei și a mortului este un pîrîu, apoi nu-i strică nimica, dacă însă nu-i, apoi capătă amețeală. t, Se crede că nu e bine a toarce vinerea, căci la din contra, ar căpăta cel ce toarce rane la degete. în prima săptămînă a Postului Mare nu se țese, căci se crede că peste noapte ar veni Toader și ar încîlci ițele. în dimineața ajunului Sf. Gheorghe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă între casa ei și a mortului este un pîrîu, apoi nu-i strică nimica, dacă însă nu-i, apoi capătă amețeală. t, Se crede că nu e bine a toarce vinerea, căci la din contra, ar căpăta cel ce toarce rane la degete. în prima săptămînă a Postului Mare nu se țese, căci se crede că peste noapte ar veni Toader și ar încîlci ițele. în dimineața ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot toate sculele de țesut afară, ca să răsară soarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cealaltă umbli să-i dai plata și nu ți-o primește. De se împrumută o spată, apoi se dă legată cu ață și se ia îndărăt tot așa, ca să nu rămîie ea goală, ceea ce ar fi păcat. Cînd începi să torci, stupești fusul de trei ori, ca să se umple degrabă; iar după ce l-ai umplut, faci tot același lucru, ca să nu se deoache - și tot asemenea faci cu fusele și cînd le rîșchii. Dacă se începe de tors, este bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă la poartă 349 și dacă vede pe drum bărbat sau femeie, tot de același sex va fi nou-născutul. Pînă nu ridici războiul, se aruncă apă pe sub el, că așa e bine. Se crede că dacă o fată, începînd a toarce, răsucește ața pe fus aproape de roată, apoi se mă rită aproape de părinți; dacă [o răsucește] departe de roata fusului, cam pe la mijlocul lui, apoi se mărită departe de părinți. După ce se ridică războiul din casă, trebuie să mături, că e păcat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie tot veseli, iar nu triști, căci se întristează ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică Ca să scapi de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară din curte cu o strachină și să zici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf. Vasile ori înviere, un om, și lîngă el o scîndură ieșind, să știi că rămîi vadană. Cine nu face ițe de fată mare nu mai face cîtu-i lumea: rămîne văduvă. Cînd torc, femeile nu pun caier peste caier, ca nu cumva să devină văduve și să le țină și un al doilea bărbat. O fată mare se ferește a lua în căsătorie un bărbat văduv, sub cuvînt că pe lumea cealaltă ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rachiu e pagubă. Cînd torni cuiva vin sau rachiu în pahar, nu-i bine. Din vinul de la paus* trebuie să guste întîi preutul și apoi ceilalți creștini, căci se ușurează sufletul mortului. Vineri Vinerea nu se face leșie, nici se toarce, nici se coase, nici cămeși se spală, că e rău de pățanii. Vinerea sau Sf. Vineri este o zi în care femeile se abțin de la multe lucruri, precum pieptă natul, măturatul în casă, facerea de leșie etc., căci [se] crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul nopții înainte, că te apucă Vinerea. Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curînd. în vinerile din Postul Mare și din Postul Adormirii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin aer pînă ce ajung la lună, de o mănîncă. Unii zic că vîrcolacii se suie la lună sau la soare pe ața ce s-a sucit într-o zi de duminecă, iar alții cred că pe ața ce se toarce noaptea la lună. Omul care se face vîrcolac, luîndu-și forma lupului, merge și se amestecă cu un aitic de lupi. Dacă s-ar întîmpla să muște vreun cîne pe vîrcolac din aitic, astfel ca să-i facă sînge, atunci vîrcolacul se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însă cu păr pe corp. Copiii care mor nebotezați ajung vîrcolaci; la fel, cei născuți din părinți necununați sau care mestecă mămăliga cu făcălețul sau mătură casa la asfințit, dînd gunoiul spre soare. Vîrcolacii se fac din văzduh, cînd femeile torc noaptea fire pentru farmece. Vîrcolacii își iau puterea de la fire; dacă firele se rup, își pierd puterea. (Gh.F.C.) Vîrcolacii mușcă din lună pînă îi dă sîngele. (Gh.F.C.) Unii oameni au suflet de vîrcolac. Cînd le vine să muște din lună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]