1,385 matches
-
in the scientific fashion discourse, i.e. Norbert Elias and Pierre Bourdieu's works, unfortunately ignored by most of the recent publications of fashion sociology. The second part of my thesis is ruled by methodological and practical reasons. By integrating this topic in the overall research area of social psychology (Chapter 3), by classifying the hypotheses depending on their dominant features (the cognitive and the socio-cultural approach), I have tried to highlight the significance clothes have in the social context. From this
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
have become an important factor for assessing the professional skills of the individuals (Eurobarometer Special Survey, 2009), I propose, in the chapter III, a social psychological explanation for the choices of a certain type of clothes at work, a debated topic among the tabloid journalism and popular books on nonverbal communication. Sociologically speaking, the dressed body is a "social fact", a socialized body that sets the boundary between nature and culture. In various stages of socialization, the individual acquires the social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu Aspergillus impune căutarea activă a diseminărilor secundare, în special cerbrale prin CT. Coccidioides: determină pneumonie, meningite, infecții musculoscheletale, dermatologice. Histoplasma: poate determina infecții pulmonare, mediastinale, cutanate, septicemii cu însămânțări secundare. Profilaxia infecțiilor fungice are la bază administrarea de antifungice topice sau nerezorbabile în perioadele de imunosupresie maximă. La transplantații care sunt supuși antibioterapiei prelungite, la tratament cu doze mari de imunosupresoare, cu candidurie prelungită, este recomandată profilaxie sistemică cu antifungice. Transplantații cu antecedente de micoze tratate, cu leziuni pulmonare granulomatoase
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
incolor, fără miros și cu gust dulceag; higroscopic. Preparare: amidonul și oxidul de zinc fin pulverizate se triturează la mojar cu glicerina, după care se adaugă treptat apa distilată fierbinte. Proprietăți: suspensie omogenă, vâscoasă, opacă, stabilă. Utilizări: preparat cu acțiune topică, emolientă astringentă, adsorbantă și sicativă, utilizat în dermatoze. Rp Sulf 5 g Camfor 3 g Alcool etilic 4 g Apa de calciu 88 g M. f. suspensio D. s. extern Proprietăți organoleptice ale ingredientelor Sulf (sulf precipitat) se prezintă sub
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
les apotres”). Un aer funest Însoțește fragmentele volmului, iar ordinea lor, după cum sugerează paginile nenumerotate, este aleatorie. Important este, pentru Marie Redonnet, ca succesiunea terțetelor să nu creeze o continuitate diegetică, dar, pe de altă parte, să mențină o constanță topică și, mai ales, o trasparență referențială prin intermediul cărora cititorul să fie convins că a ieșit din zodia autoreferențialității, fără să fi reintrat În cea a literaturii veriste. Ceea ce face așadar Marie Redonnet este să redea viața personajelor, Înscriindu-le În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se întărește și tinde a persista. S-a constatat, însă, că atunci când șoarecii sunt în mod repetat frustrați, ei învață să tolereze frustrația fără să fie agresivi” (Basic Psychology, Methuen, 1963, p. 397). V. Pavelescu, Examenul critic..., p. 41. Prima „topică” se referă la diferențierea „aparatului psihic” într-un număr de sisteme (inconștientul, preconștientul și conștientul) dotate cu însușiri, caractere și funcțiuni diferite și dispuse într-o anumită ordine unele față de celelalte (între care există, deci, „frontiere” și „cenzuri” care inhibă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
preconștientul și conștientul) dotate cu însușiri, caractere și funcțiuni diferite și dispuse într-o anumită ordine unele față de celelalte (între care există, deci, „frontiere” și „cenzuri” care inhibă și controlează trecerea dintr-un „loc” în altul. Despre această a doua „topică” s-a spus că este antropomorfă. D. Lagache crede, însă, că interpretările psihanalitice ulterioare au fost acelea care au pus în evidență prezența antropomorfismului în funcționarea și geneza „aparatului psihic”, descoperind în el „enclave animiste”. (Les modèles de la personnalité, 1965
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
conceput inițial de Benveniste); textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doua a cărții noastre). 3. Ar fi preferabil să vorbim aici de suprastructură, sau structură secvențială și nu de "macrostructură semantică", noțiune pe care o rezervăm pentru a desemna conținutul global al unui text sau al unei secvențe (temă sau topic de asemenea). 4. Trebuie să notăm faptul că ne delimităm de pozițiile lui Denhière și Legros utilizînd de asemenea termenul de "nucleu" pentru acțiunile principale din DA. 5. Înțelegem aici prin "descriere homerică" ceea ce tradiția a privilegiat. Exemplul nostru (4
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vindecare a ulcerelor venoase și ameliorează simptomatologia. Mulți agenți farmacologici au fost utilizați local în tratamentul ulcerelor venoase, în această categorie intrând antibiotiotice topice, pudre sicative, agenți enzimatici, pansamente ocluzive, medicamente care îndepărtează radicalii liberii și factorii de creștere. Aplicarea topică de antibiotice nu pare a juca vreun rol în tratamentul ulcerelor venoase, iar soluțiile antiseptice au un efect citotoxic cert asupra fibroblaștilor, nefiind recomandată utilizarea lor. Ketanserina (un antagonist serotoninc) crește producția de colagen prin stimularea fibroblaștilor. În combinație cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Umberto Eco distinge cinci nivele de codificare a mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X" și toposul calității, al unicității produsului: "Numai X scoate orice pată"); • entimematic (structura narativă actualizată, eventual bazată pe un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea eficienței
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
terminat cu ei definitiv" poate fi gestual produs prin secvența: i) palme frecate ca pentru a îndepărta praful; ii) mișcare simetrică a celor două palme către pămînt, configurînd o bară transversală). * Gestul care înlocuiește sfîrșitul enunțului. În succesiunea temă/remă topic/comment care asigură progresia textuală prin continuitate tematică (subiectul uman sau evenimentul despre care se discută) și varietate rematică (diversele predicate atașate aceluiași subiect) gestul are în genere funcția predicativă acțională, în timp ce tema este introdusă verbal (cf. Calbris, D. Porcher
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de propoziții. Sintaxa textului narativ își construiește trăsăturile distinctive pe spații mai ample, cea mai mare relevanță avândo incipitul, finalul și secvențele textuale care diferențiază planul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor stilistice, contaminarea acestora în același text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conferă unicitate limbajului poetic sunt expresivitatea, ambiguitatea, sugestia, reflexivitatea. - Expresivitatea denotă capacitatea limbajului de a valorifica resursele expresive ale limbii, reflectând astfel „fondul subiectiv al vorbitorului“ (Tudor Vianu). Indici textuali ai expresivității sunt: asocieri neașteptate de cuvinte, modificări semantice, construcții topice neobișnuite, prezența imaginilor artistice, a simbolurilor, a figurilor de stil „purtătoare de numeroase valori expresive“ (T. Vianu). - Ambiguitatea reflectă caracterul „deschis“ al nivelului semantic, posibilitatea semnificării multiple a unui cuvânt/enunț sau a întregului text. O consecință a ambiguității în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
these are essays and texts belonging to some remarkable scientists and thinkers, which are representative for their intellectual field without necessarily being all philosophers, but saying interesting things on their science or related fields. Generally, these texts were grouped by topic, leaving to the editor the task to choose the authors and subjects arrangement of the texts. Scientists, especially modern ones, talk less about the compositions and deepest truths of their science, and this happens because they consider the issue to
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
author seems to reduce it to the quality of the emotion generated by it and the rhetoric necessary for its production. În "The Philosophy of Composition", Poe states "the death, then, of a beautiful woman is, unquestionably, the most poetical topic în the world". By contrast, with Ion Barbu, femininity hâș but a cosmic dimension, and the individual is seen only form the perspective of "devising the adventure of being" ("Răsăritul crailor" [Rise of the Magi]). Poe's heroines, all belong
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
word, he discusses the universality of material relation, and discloses to the eye of Philosophy whatever inferences have hitherto lain hidden behind this universality. But however admirable be the succinctness with which he hâș treated each particular point of his topic, the mere multiplicity of these points occasions, necessarily, ăn amount of detail, and thus an involution of idea, which preclude all individuality of impression". 13 Vezi Stéphane Mallarmé. "Autobiography", Selected Prose Poems, Essays & Letters, 1954, p. 15. 14 Edgar Allan
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 31 Cf. Edgar Allan Poe, "The Phylosophy of Composition", în Essays and Reviews, 1984, p. 19: "The death, then, of a beautiful woman is, unquestionably, the most poetical topic în the worldand equally is it beyond doubt that the lips best suited for such topic are those of a bereaved lover". 32 Claude Richard, Edgar Allan Poe, journaliste et critique¸ 1978, p. 496. 33 Ion Barbu, "Răsăritul crailor", în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Poe, "The Phylosophy of Composition", în Essays and Reviews, 1984, p. 19: "The death, then, of a beautiful woman is, unquestionably, the most poetical topic în the worldand equally is it beyond doubt that the lips best suited for such topic are those of a bereaved lover". 32 Claude Richard, Edgar Allan Poe, journaliste et critique¸ 1978, p. 496. 33 Ion Barbu, "Răsăritul crailor", în Versuri și proza, 1984, p. 176. 34 Edgar Allan Poe, "Marginalia, Southern Literary Messenger, June 1849
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
and motivation; they betray emotions and express attitudes; gestures define personality; they reflect the nature of the relationship among educational actors etc. Unfortunately too few teachers are aware of the benefits of using the gestural repertoire and, therefore, such a topic is worth exploring and being researched in detail. In this respect, I have performed a radiography of the types of gestures commonly found in the teacher-pupil relationship; I have also emphasized that gestures ensure the success of didactic communication by
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acțiunilor enumerate de către pilot nu era conformă cu scheme-ul după care se desfășura comunicarea. Și Umberto Eco face referire la un concept similar de context- atunci când vorbește despre isotopia semantică pertinentă a textelor literare pe care Însă Îl numește topic discursiv. Acesta este considerat a fi un fel de temă a discursului, de mediu domestic comun conceptelor ce formează textul (redus, În cazul exemplelor oferite de autor, la propoziții/fraze). Topic-ul discursiv este cel care face ca o interpretare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pertinentă a textelor literare pe care Însă Îl numește topic discursiv. Acesta este considerat a fi un fel de temă a discursului, de mediu domestic comun conceptelor ce formează textul (redus, În cazul exemplelor oferite de autor, la propoziții/fraze). Topic-ul discursiv este cel care face ca o interpretare a unui text (nu neapărat literar) să fie admisibilă sau nu<ref id=”106”>Eco 1996, p. 119 referință </ref>. George Butterworth pune Într-o legătură indestructibilă conceptele de context, frame
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nevrotice sau psihotice, crize isterice etc. De regulă se consideră că în cazul acestui tip de dezorganizări se produce un proces de regresiune al personalității individului. În sensul acesta A. Freud distinge trei tipuri de regresiuni, după cum urmează: a) regresiunea topică; b) regresiunea temporală ca un proces de întoarcere către structurile psihice ancestrale; c) regresiunea formală care antrenează metode primitive de expresie și de reprezentare inferioare în raport cu nivelul de dezvoltare. Semnificația și natura bolii Conceptul de boală este rezultatul „localizării” suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în diplomația contemporană, fiecare deceniu punându-și amprenta asupra mijloacelor specifice de manifestare. Contextul creat de Războiului Rece, în anii '50, a jucat un rol semnificativ în momentele inițiale ale procesului de codificare a privilegiilor și imunităților diplomatice, deși acest topic, inițial (în 1949) n-a reprezentat o prioritate pentru Comisia de Drept Internațional; în 1952, cu prilejul celei de-a șaptea sesiuni a Adunării Generale a ONU, Comisia de Drept Internațional alături de reprezentantul Iugoslaviei a subliniat importanța practică a codificării
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]