1,412 matches
-
motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55 G. Pullum, "Topic... Comment: Citation Etiquette beyond Thunderdome", Natural Language and Linguistic Theory, 6, p. 579−588. 56 Dixon citează numai un studiu din 1980, "The Economy of a Voice-Neutral Verb: An Example from Indonesian", în: P. Naylor (ed.), Austronesian Studies: Papers from
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de acord, este vorba de tendința minimului efort: este mai simplu să folosești în toate situațiile aceeași formă, chiar dacă e mai lungă și mai complexă, decât să folosești forme variate în funcție de circumstanțe. 47 P. Schachter, "The Subject in Philippine Languages: Topic, Actor, Actor-Topic or None of the Above", în: C. N. Li (ed.), p. 491−518, apud Manning (1996: 17−19). 48 Româna se încadrează în această categorie. 49 L. Rizzi, "On Chain Formation", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasaje in vitro aceste celule pot dezvolta tumori la rozătoare. Primele experimente sugerau un mecanism de tipul „hit and run“ (lovește și fugi), deoarece prezența continuă a virusului nu era necesară pentru menținerea transformării celulare. Când VHS-2 inactivat era aplicat topic pe cervix la șoareci femele, s-a putut observa, la aprox. 69 % din animale, apariția de leziuni similare cu cele constatate la femeile cu cancer de col uterin. Aproximativ 21% din aceste animale au dezvoltat carcinoame cervicale invazive. Martorii tratați
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a unui catch-up growth, mai ales dacă terapia glucocorticoidă a fost de durată mai scurtă . în planșa 47 este evidențiat cazul lui D.A.R., un copil de 2 ani și 6 luni care a fost tratat cu doze mari de preparat topic glucocortiocoid pentru o eczemă apărută în zona inghinală. în momentul internării, copilul prezenta sindrom Cushing florid (obezitate faciotronculară, vergeturi, suprainfecții, hirsutism, nervozitate extremă), avea 17,5 kg (+5 DS) și doar 81,7 cm (3 DS). Simpla oprire treptată a
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
tumori localizate în glandele suprarenale sau gonade . Tumorile respective pot fi maligne în 50% din cazuri și determină pseudopubertate precoce, izosexuală la băiat sau heterosexuală la fată. Nu în ultimul rând, excesul hormonal poate fi exogen, de obicei prin aplicații topice conținătoare de estrogeni care pot determina apariția de muguri mamari . Investigarea copiilor cu semne precoce de sexualizare începe prin dozări hormonale hormoni sexoizi (testosteron și androgeni suprarenalieni, respectiv estradiol), la care se adaugă dozarea hormonilor tropi hipofizari. Hormonii sexoizi crescuți
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Hashimoto și retard statural important. Sus aspectul infiltrat, cu tegumente carotenice, în momentul diagnosticului. Jos efectele tratamentului combinat de GH cu hormoni tiroidieni, cu intrarea pacientului în canalul normal de creștere Planșa 47. Pacient cu sindrom Cushing iatrogen prin aplicație topică de glucocorticoizi. Sus se observă obezitatea facio-tronculară, hirsutism, acnee, impetigo bulos, facies eritrozic, hirsut, de lună plină, cocoașă de bizon. Jos efectul opririi tratamentului: catch-up growth cu intrarea în canalul normal de creștere. Planșa 48. Sindrom Klinefelter (kariotip 47XXY) cu
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Dancu din Iași. De la Herătău până la apa Bârladului sunt enumerate, în mărturii mai vechi sau mai recente, reperele hotarnice care constau — așa cum remarca Alexandru I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe teritoriul comunei Suraia, dar nu știm dacă în vechime nu va fi fost pe altundeva, situațiile de genul acesta nefiind singulare, mai ales în zonă de luncă cum e la noi. Documente ulterioare celui din 1495, referitoare la același topic îl situează mai la est, între Bârlovița și Siret, adică la răsărit de apa Siretului. Reproducem câteva pasaje documentare ce fac referire la satul și moșia Țigăneii. a - Carte de hotărnicie a moșiilor unite Iveștii și Torceștii din 1892 în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puțin trei sate cu numele Torcești, păstrându-se însă în epoca modernă numai acesta de pe apa Bârladului, din fostul ținut al Tecuciului, celelalte fiind dispărute de mult timp. Faptul este interesant pentru că pe vatra vechiului Umbrărești întâlnim documentar prezența unui topic și a unei comunități umane cu numele Torcești și cu varianta turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere „Torcești nepoții lui Bilăiu”, nici satul despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca "obiect" al său aceeași dictatură a judicativului; dar aplicațiile care urmează asemenea descrierilor și prezentărilor anterioare pregătesc terenul pentru operarea unei reducții judicative, nu a uneia non-judicative. Capitolul 3 Aplicații 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului 3.1.1.1. Introducere Cum trece structura logică originară, S P, în "forma" (și conținutul "regulativ" al) analiticii și dialecticii? Un răspuns a fost schițat mai sus, punând în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
privind temeiurile oricărei științe (desigur, și ale filosofiei) sunt constitutive discursului, așadar că ele nu sunt doar regulative. Ele devin elemente formale, totodată "temeinice" (cumva, a priori, apoi "transcendentale", în înțeles kantian), ale rostirii filosofice. Am folosit termenii "dialectică" și "topică", în acest context, ca și cum ar fi sinonimi; așa vor fi folosiți și mai departe, acest mod fiind cel mai acceptabil, potrivit lui Aristotel și comentatorilor lucrărilor sale de logică; dar o anumită diferență trebuie acceptată între ei: "topica" este mai degrabă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie "obiectul" desemnat de premisele și problemele argumentelor dialectice, tocmai aceste patru "predicabile" devin obiect de cercetare pentru topică.56 Interferența observată acum, îngăduită de Aristotel în condițiile precizării de către el a raportului de opoziție "formală" dintre analitică și dialectică (topică), are semnificații dincolo de spațiul în care acestea își stabilesc principiile și-și protejează "natura", anume dincolo de locul în care ele sunt puse la lucru ca domenii de strictă cercetare logică. Totodată, trebuie să acceptăm o diferență între sintactica lor formală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chiar și acest sens. Tocmai pentru a dovedi caracterul de corectitudine sau de incorectitudine purtat de orice "cunoștință" a noastră, avem nevoie de un instrument, cum este logica, aflăm de la Aristotel; în aceasta aflăm și motivația construcției analiticii și dialecticii (topicii). Așadar, cunoașterea este o unitate scindată, o totalitate duplicitară, un întreg care nu este originar, ci apare ca o sinteză a unor elemente date anterior și separat; judecata este o sinteză, va spune în mai multe rânduri Aristotel, susținând că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a fi aparență."103 În finalul acestei schițe despre diferența dintre logica generală și logica transcendentală care va fi continuu avută în vedere în cele ce urmează se cuvine a atrage atenția asupra sensului special pe care îl are termenul "topică" (Topik) la Kant. Există, de fapt, o anumită disanalogie între termenul consacrat de Aristotel drept sinonim (parțial) al dialecticii în sistematica Organon-ului, anume "topică" (topika), și acest din urmă termen în înțeles kantian. În locul de cumpănă între "Analitica transcendentală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și ea o "configurație" a unor elemente și relații între acestea, însă elementele au autonomie tocmai datorită relațiilor invariante dintre ele; de aici dificultatea de a asocia forma cu structura. Pe de altă parte, în cazul ideologiei, există o coincidență "topică", generată însă de timporizare, în sensul că forma ca atare, reprezentată de ideologie, este dată totodată cu elementele sale structura ideologiei, altfel spus anume părtinirea, ordonarea și autorizarea. Acestea din urmă, cum știm, survin prin cea de-a doua timporizare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Spencer, Gabriel Tarde, Georg Simmel, Thorstein B. Veblen, Herbert Blumer, and Pierre Bourdieu, and going further with the contemporary researchers, who belong their to what is called fashion studies. Although it claims to be autonomous, under the umbrella of some topic groups of publications such as Fashion Theory; The Journal of Dress, Body and Culture; Clothing and Textiles Research Journal and although it displays 642 concepts (V. Steele, 2005, xvii) gathered from social sciences, the current stage of the fashion sociology
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
642 concepts (V. Steele, 2005, xvii) gathered from social sciences, the current stage of the fashion sociology is rather related to a set of micro theories providing several concepts, not enough clarified, as well as an ambiguous genealogy of this topic. From this point of view, our paper aims to list and clarify the semantic area of the concepts, to underline the research directions and the developments of the fashion sociology. Precisely for this, for methodological reasons, in the first chapter
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
in the scientific fashion discourse, i.e. Norbert Elias and Pierre Bourdieu's works, unfortunately ignored by most of the recent publications of fashion sociology. The second part of my thesis is ruled by methodological and practical reasons. By integrating this topic in the overall research area of social psychology (Chapter 3), by classifying the hypotheses depending on their dominant features (the cognitive and the socio-cultural approach), I have tried to highlight the significance clothes have in the social context. From this
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
have become an important factor for assessing the professional skills of the individuals (Eurobarometer Special Survey, 2009), I propose, in the chapter III, a social psychological explanation for the choices of a certain type of clothes at work, a debated topic among the tabloid journalism and popular books on nonverbal communication. Sociologically speaking, the dressed body is a "social fact", a socialized body that sets the boundary between nature and culture. In various stages of socialization, the individual acquires the social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
and motivation; they betray emotions and express attitudes; gestures define personality; they reflect the nature of the relationship among educational actors etc. Unfortunately too few teachers are aware of the benefits of using the gestural repertoire and, therefore, such a topic is worth exploring and being researched in detail. In this respect, I have performed a radiography of the types of gestures commonly found in the teacher-pupil relationship; I have also emphasized that gestures ensure the success of didactic communication by
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acțiunilor enumerate de către pilot nu era conformă cu scheme-ul după care se desfășura comunicarea. Și Umberto Eco face referire la un concept similar de context- atunci când vorbește despre isotopia semantică pertinentă a textelor literare pe care Însă Îl numește topic discursiv. Acesta este considerat a fi un fel de temă a discursului, de mediu domestic comun conceptelor ce formează textul (redus, În cazul exemplelor oferite de autor, la propoziții/fraze). Topic-ul discursiv este cel care face ca o interpretare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pertinentă a textelor literare pe care Însă Îl numește topic discursiv. Acesta este considerat a fi un fel de temă a discursului, de mediu domestic comun conceptelor ce formează textul (redus, În cazul exemplelor oferite de autor, la propoziții/fraze). Topic-ul discursiv este cel care face ca o interpretare a unui text (nu neapărat literar) să fie admisibilă sau nu<ref id=”106”>Eco 1996, p. 119 referință </ref>. George Butterworth pune Într-o legătură indestructibilă conceptele de context, frame
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
the periods analyzed and taking into account their importance in the configuration of romantic Leninism, the idea that, in my opinion, most adequately expresses Romanian communism's ideology, both internally and externally. The Sovietization of Eastern Europe is the following topic of the book, with special reference on the Romanian case. The analysis is centered on the international level, but the internal political metamorphoses are not left out of sight and, correlated with the Soviet Union's arbitrary interventions, allow Romanian
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
foreign policy of RSR. The most important events which occurred in this decade are the opening of Romanian economy towards the international financial institutions of the West along with the high mediated Helsinki conference, where European security was the main topic and where the 'imperialist' camp imposed a new structural concept for international relations, that of human rights. Communist regimes obtained no gains from the recognition of the human rights principle; on the contrary, human rights conditioned more and more their
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]