3,013 matches
-
mac; marțipan; mănăstire; mic; minunăție; mireasă; miroase; mugur; multicolor; natura; nemuritoare; neplăcere; oxigen; pace; pajiște; pămînt; păpădie; parfumat; pasiune; plăcere; plăcut mirositoare; plăpînd; plăpînde; polen; popular; rară; rea; respect; romantic; romantism; roz; ruptă; senzualitate; speranță; spin; spini; suav; sublim; talpă; topor; tot; trandafir alb; tulpină; la ureche; urît; urîtă; verdeață; vie; vieții; voioșie; zambile; zglobie; zi de naștere (1); 777/179/83/96/0 foame: mîncare (263); sete (31); mare (30); sărăcie (24); stomac (23); pîine (22); durere (16); hrană (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
9); stejar (9); copaci (7); fier (7); gros (7); bancă (6); duritate (6); hîrtie (6); material (6); cabană (5); de foc (5); mare (5); mobilier (5); putred (5); ușă (5); cald (4); fag (4); maro (4); sobă (4); tărie (4); topor (4); arbore (3); așchie (3); construcție (3); cruce (3); dulap (3); greu (3); iarnă (3); lemnar (3); miros (3); nuc (3); Pinochio (3); putere (3); scoarță (3); barcă (2); băț (2); birou (2); bun (2); carte (2); codru (2); corabie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); bici(2); bîtă(2); cade(2); distruge(2); dureros(2); fată(2); impact(2); învineți (2); leza(2); mînă (2); nesimțire(2); obraz(2); par(2); pălit(2); plesni(2); pumni(2); cu putere(2); slab(2); suferință (2); topor(2); trage(2); vătăma(2); vînăt(2); acțiune; agresat; animal; apa; arde; arunca; aruncă; ataca; a ataca; au!; bădăran; bătăi; bine; blama; bolovan; brusca; a brusca; catarg; căzut; cu ciocanul; a ciocni; colegul; consecințe; copii; covoare; creangă; crimă; cuțit; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pantalonii; părul; pierde; plante; politică; pomi; poza; prietenia; punga; puntea; puternic; a răni; răni; răsfrînge; o relație; relații; repară; respinge; rîndul; sare; scade; schimbare; scînduri; sfîrși; sfîrșit; sîrma; slab; a spulbera; a străpunge; suferință; suflet; școală; tare; tăiere; terminat; tobă; topor; a trage; tragedie; tragi din două părți; trece; tricou; tristețe; ucide; uneșete; ușa; ușă; vechi; zbucium; zdrobește (1); 766/276/95/181/0 rușine: roșu (59); obraz (38); timiditate (32); timid (27); mare (25); jenă (24); teamă (16); greșeală (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
profa; pui; de putere; fără puteri; puțin; puține kg; retras; salariu; saltea; sănătate; săracu; sărman; scaun; scheletic; scund; singur; slăbănog; slăbiciune; slăbuț; slăbuță; sobru; soț; sport; sportiv; statură; structura corpului; subtil; suplu; temător; terminat; timid; cu timpul; tînăr; top model; topor; tortoșel; de tot; trist; la trup; trup; țîr; vargă; vicios; fără vlagă; fără voință (1); 768/246/82/164/0 slănină: porc(147); grăsime(117); mîncare (77); șuncă(56); ceapă(50); gras(48); grasă(29); carne(24); untură(13); usturoi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răutăcios; reamenajare; referat; reglare; relații; remușcare; repar; reparație; ridica; a ruina; rupe,sparge; scaun; scîrbă; sfărîma; a sfărîma; sfîrșit; a snopi; spart; start; stînjenit; stricăciune; a strivi; strivit; a strînge; sunetul sticlei; surpriza; tare; telecomandă; televizor; tîmpit; toaca la pui; topor; treburile; trist; un ceas; un obiect; urît; uza; vase; vasele; vărsa; viață; voce; vreme; zdrobi; zid (1); 779/326/102/224/0 striga: țipa (99); urla (67); tare (63); țipă (45); urlă (41); ajutor (29); chema (29); țipăt (26); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
monden; nefericire; neinteresantă; nepăsare; nesiguranță; nevoie; o noutate; observator; orbire; palpitant; parlament; pedeapsă; politică; poveste; prezentatoare; prime time; principală; proaspătă; putere; rău; reacție; reclamă; relevanță; rude; scandal; scrisoare; senzație; senzațională; sinistru; spor; stare; stemă; a șterge; ști; a ști; știri; topor; tristă; văzut; veselie; vești; zid (1); 806/140/55/85/0 talpă: picior (233); papuc (55); pantof (47); urmă (21); mers (18); încălțăminte (13); iute (12); mare (12); pantofi (11); călcîi (8); papuci (8); pas (8); om (6); deget (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nord; nu; oaspete; oportunitate; optimist; pasăre; pămînt; perete; piatra; pietre; podea; prag; prispă; rădăcină fixă; răzbunare; reușită; robust; sat; sănătate; scîndură; siguranță; de sine stătător; slabă; social; sprijin; stabil; start; statornicie; stîlp; structură; sudare; supărare; tactică; teamă; temeinic; temelie; termină; topor; tot întreg; tradiții; trăinicie; se ține; urîțenie; valoare; vatră; veșnică; victorie; vîrf; vorbă; What (1); 810/158/46/112/0 timp: ceas (135); oră (56); ore (37); vreme (32); scurt (25); viață (22); puțin (19); spațiu (18); liber (16); pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos pârlitu-m-a; / Lua românii slănina / Și țiganii căpățâna. Da țiganu, ca țiganu, / Văzut-a că s-a înșelat, / Deci el m-a împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au fost arestați toți bărbații și 60 de femei, rămânând doar copiii și bătrânii neputincioși. Fapte de o cruzime nemaiîntâlnită s-au întâmplat și la Matca, lângă Tecuci, satele Matca și Corod fiind vestite ca „Matca și Corodul, ghioaga și toporul”. Aici au fost aduse tunurile și au fost arestați oamenii cei mai gospodari, care nu voiau cu nici un chip să se înscrie în colectiv. Hărnicia lor este cunoscută și acum, când în piețele din Iași, cu legume și cu pepeni
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
vers, de prea mult discurs, poate și de prea mult patos, ajuns la manieră: Dar nu-i letopiseț să-i numere pe toți,/ și chiar de-ar fi, tu, pana mea, doar atâta poți,/ Te-nplânt în masă ca pe un topor într-un butuc/ și de altă treabă mai bună mă apuc." Prin lirica patriotică, Beniuc subliniază necesitatea ei în istoria poetică contemporană, dând un exemplu confraților, dar am fi dorit mai multă migală în realizarea versului și mai multă interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Luni dimineață, în Săptămîna Mare după a brînzei, să pupi oala cu unt, că nu-ți vor mai crăpa buzele. Femeia însărcinată să nu stea jos pe vreun prag, căci poate veni în urmă-i vreun vrăjmaș să dea cu toporul în pragul pe care a stat - și atunci face copilul cu o buză crăpată ca o tăietură. Omul ce poartă muscă* la buză e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd cineva varsă cafeaua din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a răsădi oltuanii* la începutul lunii, căci, dacă se răsădesc ei cînd crește luna, atunci pomii atîția ani nu vor rodi cu cîte zile este crescută luna. Dacă un pom nu rodește, apoi e bine a merge la el cu toporul în mînă, cu scopul de a-l tăia; un vecin sau vreun casnic să zică să-l mai lese pînă la anu’, ș-apoi el desigur în anul viitor va rodi. Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de fier sub prag. Tot atunci oamenii își lovesc ușor fruntea cu o bucată de fier. (Gh.F.C.) Lăuzele umblă la ele cu fier. Cînd se întîlnesc două lăuze, schimbă între ele ace. (Gh.F.C.) Primele haine ale copilului se trec pe sub topor. Prin prima cămașă se trece o bucată de fier. (Gh.F.C.) Și mortului i se pune fier în coșciug: o seceră, bucăți de coasă, cuie, iar sub cap, ac cu ață. în unele locuri, o babă înconjoară mormîntul, îl descîntă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară. La Ropotin (a treia marți după Paști) se fac țeste* și se lucrează din toate cîte ceva, ca să ți fie drag pe vară să lucrezi. Dacă lași un lucru neisprăvit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la cine se uită o femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i va da apă din opinci sau cizmă. Femeia care doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate iute naște, moașa îi pune sub așternut un topor, un cuțit sau alt lucru de metal, ca să-i alineze durerile și să grăbească nașterea. Femeia însărcinată să nu treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după gît, nici să șadă pe sac, căci va naște greu. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu beteșug. Să nu sufle în cuptorul cu pîne, că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe prag, căci, dînd un dușman cu toporul în prag, copilul se va naște cu buza crăpată. Femeia îngrecată* să nu fure nimic și să pună în sîn, că face copilul cu semn întocmai ca lucrul furat. Cînd o femeie însărcinată, intrînd într-o băcănie, fură o măslină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prea mult; dacă însă le apucă afară, să le scuture pe foc, apoi să le aducă în casă. Cînd copiii mici plîng noaptea, se face „sara de muma-pădurii“. Se ține copilul în brațe și în umbra lui se dă cu toporul de trei ori, zicînd: „Fugi nălucă prin prelucă*, prin răzor, printre răzor, că te tai cu ăl topor!“ Cînd cineva ține sara vreun copil în brațe, să nu l ridice în sus mai mult decît statura celui ce-l ține
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd copiii mici plîng noaptea, se face „sara de muma-pădurii“. Se ține copilul în brațe și în umbra lui se dă cu toporul de trei ori, zicînd: „Fugi nălucă prin prelucă*, prin răzor, printre răzor, că te tai cu ăl topor!“ Cînd cineva ține sara vreun copil în brațe, să nu l ridice în sus mai mult decît statura celui ce-l ține, căci noaptea va plînge mult. Cine plînge în ziua de Ajunul Crăciunului sau al Bobotezei va plînge tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va urma ploaie. Unii postesc ajunurile sărbătorilor de iarnă într un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia cînd face aluatul pentru turte, așa, cu mînile ciucură* de aluat, se duce în grădină pe la fiecare soi de pom, însoțită de bărbatul său, care ține în mînă un topor. Dacă ajunge, de pildă, la un măr, bărbatul zice: „Bre, muiere, eu am să tai mărul ista, că nu rodește deloc.“ Femeia atunci zice: „Nu-l tăia, mă rog dumitale, că cum îs mînile mele încărcate ciucură de aluat, așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]