KorAP: Find »[drukola/base=tovarăș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...482 >

12,028 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181

nu merita doi bani. Sânii Anitei Însă erau ca doi vulcani gemeni gata să erupă. Momentul era așteptat de toți băieții cu gurile căscate. Din pricina sânilor, angajamentul pionieresc „Sunt gata Întotdeauna” avea În glasul Anitei un Înțeles care dădea fiori tovarășului diriginte care era și comandant de unitate și chiar tovarășului de la UTC care nu lipsea de la nici o ceremonie. Ca o fată cuminte ce era, Anita Își arăta sânii doar soarelui și lui Volodea Demian pe pajiștea verde a grădinii lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
vulcani gemeni gata să erupă. Momentul era așteptat de toți băieții cu gurile căscate. Din pricina sânilor, angajamentul pionieresc „Sunt gata Întotdeauna” avea În glasul Anitei un Înțeles care dădea fiori tovarășului diriginte care era și comandant de unitate și chiar tovarășului de la UTC care nu lipsea de la nici o ceremonie. Ca o fată cuminte ce era, Anita Își arăta sânii doar soarelui și lui Volodea Demian pe pajiștea verde a grădinii lor, și nu depășeau În nici un caz mărimea unor dovleci potriviți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
fi putut găsi și locuri mai comode, dar acolo Îi plăcea tovului: pe marginea mesei uriașe de lucru, acoperită cu tot felul de documente de partid și de stat. Să mai regulăm și noi Partidul, tovarășă Irma. Că biiiine faaceți, tovarășe prim! Dacă ați ști ce cuvântare am acum sub mine! Aaah! Ce-o să vă placă, tovarășe prim! Taci, scâncea primul. Mai bine nu! Spune ceva În ungurește, să n-o aud nici măcar În gând! Pot să și Înjur, tovarășe prim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
de lucru, acoperită cu tot felul de documente de partid și de stat. Să mai regulăm și noi Partidul, tovarășă Irma. Că biiiine faaceți, tovarășe prim! Dacă ați ști ce cuvântare am acum sub mine! Aaah! Ce-o să vă placă, tovarășe prim! Taci, scâncea primul. Mai bine nu! Spune ceva În ungurește, să n-o aud nici măcar În gând! Pot să și Înjur, tovarășe prim? Cât vrei, Irma dragă! Și ea Începea să Înjure: partidul, guvernul, țara, pe tovarășul prim și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
faaceți, tovarășe prim! Dacă ați ști ce cuvântare am acum sub mine! Aaah! Ce-o să vă placă, tovarășe prim! Taci, scâncea primul. Mai bine nu! Spune ceva În ungurește, să n-o aud nici măcar În gând! Pot să și Înjur, tovarășe prim? Cât vrei, Irma dragă! Și ea Începea să Înjure: partidul, guvernul, țara, pe tovarășul prim și pe ea Însăși. Avea totuși o satisfacție: simțea cum sub ea, cuvântarea cu pricina se lichefia și se ducea dracului. De bucurie sări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
vă placă, tovarășe prim! Taci, scâncea primul. Mai bine nu! Spune ceva În ungurește, să n-o aud nici măcar În gând! Pot să și Înjur, tovarășe prim? Cât vrei, Irma dragă! Și ea Începea să Înjure: partidul, guvernul, țara, pe tovarășul prim și pe ea Însăși. Avea totuși o satisfacție: simțea cum sub ea, cuvântarea cu pricina se lichefia și se ducea dracului. De bucurie sări aplauzele și trecu la urale prelungite. Acum, tovarășa Irma are o sală de fitness și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
nu se fereau. Îl socoteau prea prost pentru lucruri atât de subtile. Activiștii din nucleul dur al partidului n-au ce căuta În lumea asta! Din lumea asta făceau parte și sentimentele lor tulburi, vâscoase. La drept vorbind, nici chiar Tovarășii nu aveau o părere prea bună despre el. De aceea, poate, Îl și numeau Idiotul Partidului. Chiar dacă nu suna prea bine, Își spunea că e mai onorant să ți se spună așa decât Idiotul Satului. Prefera vocația universalistă a partidului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
cu predicile preotului Petridean despre Viața de Apoi. Țăranii Îl ascultau ca pe un povestitor dăruit, dar sărac cu duhul. Nici măcar nu chicoteau când le vorbea la Căminul cultural despre binefacerile tovărășiilor și ale gospodăriilor agricole. Unii Îl și numeau „tovarășul părinte”, iar preotul Petridean Îl invita de fiecare dată la masă și, după două, trei pahare de țuică, i se adresa cu „frate Coriolane”, spre mirarea golită de sfânta mânie proletară a secretarului de partid, nelipsit de la petrecerile tovărășești din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
de a veghea somnul și visele celorlalți pentru că, o dată pe an, toată lumea e trează. Cel puțin așa credea el. În oraș exista un Club al cetățenilor fără somn, legat, În opinia lui Grațian, de vechea vigilentă revoluționară de care foștii „tovarăși” nu se puteau vindeca. Grațian era convins că nesomnul lor avea un substrat ideologic. Această idee a stat la baza unuia din cele cinci mari scenarii bine ascunse În filele zdrențuite pe alocuri ale carnetului său de Însemnări pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
dar, În același timp, Își aducea aminte de cuvinte vechi cu care nu știa ce să facă. Unele dintre ele nici nu erau românești, spre mirarea jucată a Martei care Îl Întreba Îngrijorată: Jaj, Cori dragă, de când vorbești tu ungurește? Tovarășii, apăsa anume pe cuvânt, știu? A Învățat ungurește fără să-și dea seama, doar uitându-se la Marta, cam șase ore pe zi, timp de patru luni. O vară Întreagă. Au fost vremuri grele. Nopțile, mai ales, Îl chinuiau. Pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Dumnezeu ceea ce la urma urmei e treaba lor. Ce contează e să nu le moară pacientul pe masă. După aia nu mai au nici o răspundere. Nu v-am spus nimic despre nuntă. A fost un succes financiar total. Plin de tovarăși cu funcții de răspundere pe diferite linii. Nu știu cum Îmi vin În minte atât de ușor cuvintele astea, care nu mai circulă după Revoluție, căci nu mai servesc la nimic dacă nu ai o mică afacere de fost nomenclaturist. Revoluția m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Fiul lui lucra la Comtim. Doar de lucrul ăsta era sigur. Dacă mai și trăia Însă nu putea ști. Cam aceasta era starea noastră de spirit atunci din pricina țuicii care nu lipsește la nici o tăiere de porc. Când a căzut Tovarășul, mai mult din funcție, căci altfel era tot sus, În elicopterul lui, șvabul a aruncat un cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
și el din urmă după ce a Închis autocarul ca pe un seif de bancă, cu lacăte babane pe care le puteai tăia numai cu sudură autogenă. Nu mă puteam despărți de doi oameni care au fost timp de zece zile tovarăși de drum cu Teodosie. Încă mai speram să apară de undeva, dacă nu din pământ, atunci din văzduh sau din povestirile lor. Dacă dumneavoastră credeți că s-a Întâmplat așa ceva vă Înșelați. Nu s-a vorbit decât despre cina lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
propria sa osânză, mâncase și el În fiecare an ceva dintr-un frate. Obosit, moleșit de un val neașteptat de căldură, se lipi de omuleț și Îi spuse Încet: O să fie bine. O să vezi. Totul se va aranja, omule, camarade, tovarășe, frate! Vru să adauge ceva lămuritor În legătură cu ultimul cuvânt, dar se opri văzându-l pe Grațian În ciorapi și-n cămașă, rătăcit printre omuleții de zăpadă. Ce l-o fi apucat? Înainte de a avea un răspuns la această Întrebare, omulețul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
surprinse o dată prin ușurința cu care trecea de la o stare la alta: de la mânie la resemnare, de la imprecație la o anume toleranță, de la indiferență la o vagă curiozitate. De data asta sări ca ars În picioare și Începu să urle: Tovarăș? Io, tovarăș? Cu tine mă? Să mă faci tu pă mine tovarăș! Pă mine, mă? La câțiva ani de la Revoluțiia noastă! A noastă, mă! Tu-ți grijania mă-tii! Se făcu liniște. Apoi, deodată, se auzi un muget, ceva care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
prin ușurința cu care trecea de la o stare la alta: de la mânie la resemnare, de la imprecație la o anume toleranță, de la indiferență la o vagă curiozitate. De data asta sări ca ars În picioare și Începu să urle: Tovarăș? Io, tovarăș? Cu tine mă? Să mă faci tu pă mine tovarăș! Pă mine, mă? La câțiva ani de la Revoluțiia noastă! A noastă, mă! Tu-ți grijania mă-tii! Se făcu liniște. Apoi, deodată, se auzi un muget, ceva care venea parcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
de la mânie la resemnare, de la imprecație la o anume toleranță, de la indiferență la o vagă curiozitate. De data asta sări ca ars În picioare și Începu să urle: Tovarăș? Io, tovarăș? Cu tine mă? Să mă faci tu pă mine tovarăș! Pă mine, mă? La câțiva ani de la Revoluțiia noastă! A noastă, mă! Tu-ți grijania mă-tii! Se făcu liniște. Apoi, deodată, se auzi un muget, ceva care venea parcă din pământ: Bine-mi taie cuțâtu', Că l-am ascuțât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Grațian pe tabla de șah. Dormea bine de tot când a auzit, venind de undeva, un cântec pe care Îl credea uitat pe veci, cum credea că a uitat și șahul. Un cântec care Începea cu nemuritorul vers: Porniți Înainte, tovarăși cu trupul În lupte-oțelit, urmat la câteva rânduri de la fel de nemuritorul Îndemn: Hai la lupta cea mare! Restul nu mai conta. Importantă era chemarea. Carevasazică, lupta cea mare Începuse. A câta oară? Deschise un ochi și văzu că dușmanul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Îndemn: Hai la lupta cea mare! Restul nu mai conta. Importantă era chemarea. Carevasazică, lupta cea mare Începuse. A câta oară? Deschise un ochi și văzu că dușmanul era la doi pași de el, gata să lovească. Nu fusese uitat... Tovarășii aveau iarăși nevoie de el. Și el era la datorie. Și a lovit. După puteri, dar din toată inima. De ce Îi venea În minte filmul Război și Pace al lui Bondarciuc cu bătălia de la Borodino și cu prințul Andrei rănit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
vitrina lui Cain erau făcute de mîinile Marusiei. Ce mîini! Dar ce picioare! Ce ochi! Și ce buze! Dar văd că te-ai uitat bine la ea! Uiți că am fost și eu activ cîndva. Vă rog să mă iertați, tovarășe „colonel”, șopti Aladár, privind În jur cu precauție. I-am purtat fotografia În buzunarul de la piept ani În șir, chiar după trecerea mea În rezervă. Chiar așa de apropiată ți-a fost? Așa ceva nu se putea ține la distanță, mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

nu-i așa? Am clătinat din cap. — Nu te mai deranja. O întreagă agitație inutilă doar pentru ca Holmes să poată împușca un câine vopsit în verde. De fapt, așa faci oamenii să creadă că ești un geniu; îți găsești un tovarăș încet la minte care să se arate impresionat de fiecare dată când te bășești și care să-ți poată publica isprăvile în paginile unui ziar național. Am zâmbit, am luat berea înapoi și-am început să-i desfac eticheta. — Te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pe nume Ian? Am încuviințat. Ea râse. — Excelent. Știam că la un moment sau altul va trebui să mă revanșez față de motan pentru incidentul de mai devreme. Mai știam și că atunci când Ian avea să vadă că avem un nou tovarăș de călătorie, erau puține șase să-l cuprindă o dispoziție veselă sau iertătoare. Îmi puteam imagina deja dezgustul fulgerător și dezamăgirea zugrăvite pe toată fața lui mare, turtită și roșcovană. — E un afurisit, am spus, gândindu-mă în continuare la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

are atribuția de a asigura unitatea de concepție și de execuție în activitatea tuturor unităților de protocol ale organelor centrale și de a îndeplini acțiunile de protocol care îi sunt proprii"). La aceeași dată, este semnat și decretul de "numirea tovarășului Coriolan Atanasiu în funcția de șef al Protocolului de Stat de pe lângă Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, cu rangul de ambasador." (Buletinul Oficial al R.S.R., Partea I, Nr. 56, București, 7 mai 1968, Nr. 407) Este primul diplomat de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
În a două parte a anului 1989, a prezentat, în scris, o propunere de stabilire de relații diplomatice cu Coreea de Sud. Propunerea a fost respinsă de ministrul de externe român din acea perioadă, motivând că "nu putem să trimitem spre aprobare tovarășului o asemenea propunere". La începutul anului 1990, a participat la elaborarea formalităților de stabilire a relațiilor diplomatice cu Republica Coreea. A fost membru al delegației române la negocierile și semnarea, la 30 martie 1990, a documentelor de la Seul, care au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

zero: nu pricepeam de ce erau din ce în ce mai distanți, mai grăbiți cînd ne întîlneam. Ce-i drept, Fluturel mi-a suflat că Lerești va fi "rotat" în alt post și atunci... "Reclamă-l, Iordana. Fă un memoriu. Ce, nu mai e nici un tovarăș deasupra lui?" Am pierdut tot ce credeam că e tot: slujba, iubitul și (culmea) am cîștigat scrisul. Dacă scapi de iluzia urcușului social, dacă dai drumul din mîini la lucruri, căderea devine ascensiune. La urma urmelor, de la antici cetire: nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]