KorAP: Find »[drukola/base=trăda & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...311 >

7,762 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836

de vedere oficial, adoptat de organizația noastră din Torino, la care a subscris și tovarășul Palmiro Togliatti!......Deschizând mapa, Nando scoase din ea memoriul organizației torineze a Partidului Comunist Italian și i-l înmână solemn lui Gheorghiu-Dej. Fără să-și trădeze în nici un fel starea sufletească, secretarul general își puse tacticos ochelarii pe nas, apoi parcurse încet și în tăcere documentul, iar când sfârși de citit i-l dădu lui Maurer, ca să-l vadă și el. Și ce dorești dumneata, tovarășe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
pot să promit este că procesul se va ține în curând și că se va da o sentință dreaptă. După fapte, și răsplată. Vorba românească. Dar știți foarte bine că Lucrețiu Pătrășcanu nu are nici o vină! Cum ar fi putut trăda partidul omul care l-a reprezentat cu cinste în atâtea împrejurări?... protestă Nando Rossi. Deodată avu sentimentul că în fața sa se afla un zid de netrecut. Gheorghiu-Dej îl privi aproape cu compasiune și-i răspunse în felul său calm și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
conversația animată cu prietenul său și îl opri cu un gest al mâinii drepte, ridicate intempestiv și autoritar în aer. Ce faci aici, domnule? îl admonestă el, fixându-l cu o privire tăioasă. Nu cumva îți trece prin minte să trădezi matematica pentru poezie? Surprins de întrebare, Victor rămase o clipă perplex, cu un zâmbet încurcat pe buze. Eram numai în trecere pe-aici, domnule profesor! se apără el revenindu-și din surpriză, fără să lase impresia că s-ar scuza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
miri atâta?... îi replica Sever cu mândrie. Evoluția studentului era urmărită în mod discret, dar cu cert interes, și de profesorul Barbilian care, de câte ori îl întâlnea pe coridoare, ținea să-i reamintească, cu o figură sobră, să nu cumva să trădeze matematica "pentru o amantă de duzină". El protesta: Nu, domnule profesor, se poate?! Se poate! i-o reteza profesorul. Ascultă-mă pe mine, că-s om pățit: se prea poate! Dumneavoastră ați căutat matematica în poezie, domnule profesor, îi declară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774

ai mei să mă ia de aici ! Dora o examinează. Părul lung, de un blond prea blond, iese într-o singură șuviță de sub bandajul larg care îi strânge fruntea și este de aproape aceeași culoare cu cea a chipului care trădează multă suferință. Înțelege bine că tânăra este dornică de conversație și, deși nu are chef de nimic, Dora întreabă : Ați stat mult aici ? Ați suferit o intervenție ? Da, am stat mult, mult prea mult ! Peste trei săptămâni. Spital public ! O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
vată. După ce verifică toți parametrii, dă un scurt ordin sever : Urgent, o puncție lombară ! Presiunea în cutia craniană crește... riscă să piardă L. C. R.5-ul. Unul din cei doi interni, un tânăr scund și spătos, cu un chip care trădează fără dubiu originea indiană, se precipită în căutarea instrumentației. Celălalt intern, ajutat de infirmieră o așează și o susțin pe Dora în poziție șezândă. O durere de moarte parcurge coloana vertebrală și se precipită spre șalele care capătă o greutate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
frică atunci când a strâns-o cu putere în brațe. Au trebuit ani ca să înțeleagă că sub aparența bărbatului posomorât se ascundea o duioșie fără seamăn. Iar acum... Cu numai o zi în urmă îl condamnase fără nici o rezervă că o trădase pe mama. Dar pe măsură ce o cunoaște pe Teodora sentimentele ei se schimbă. Și-apoi nu poate ignora că ea însăși a trădat și îl judecă cu o altă măsură. "Tel père, telle fille..."6 își reproșează totuși cu amărăciune. Teodorei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
duioșie fără seamăn. Iar acum... Cu numai o zi în urmă îl condamnase fără nici o rezervă că o trădase pe mama. Dar pe măsură ce o cunoaște pe Teodora sentimentele ei se schimbă. Și-apoi nu poate ignora că ea însăși a trădat și îl judecă cu o altă măsură. "Tel père, telle fille..."6 își reproșează totuși cu amărăciune. Teodorei nu îi scapă frământările prin care trece Dora și își oprește povestirea prin invitația de a vizita "domeniile". Se anunță schimbarea vremii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
intuiește gândurile, frământările, întrebările și, în fața ulcelelor aburinde cu unul din ceaiurile pe care doar ea știe să facă, încearcă să o readucă lângă ea : Ai exact aceeași mimică ca și Simion când se culpabiliza, când își reproșa că o trădează pe mama ta, că i-a fost destul să se depărteze de casă ca să cadă în mrejele altei femei. Ca și tine, în clipele acelea nu își ridica pleoapele și un zvâcnet abia perceptibil îi apărea în colțul gurii, în stânga

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
care să îl lase în voia soartei sau, și mai rău, a îndoctrinării comuniste. Marina Pavlovna era o femeie spre patruzeci de ani, firavă dar dârză și mândră. Cu studii de filozofie, făcuse parte din "intelighenția" opusă regimului și fusese trădată din gelozie de un "generos" coleg. Ca să scape de sarcină, făcuse biata femeie, ajutată de o altă deținută, o tentativă de întrerupere urmată de o infecție care îi punea viața în pericol. Avea o hemoragie oribilă, care m-a înspăimântat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801

eu vâlvătaia ce v-a cuprins pe amândoi! Tu visezi, bărbate! Tu ai visat, Aritoane! Ai nebunit, omule!.. Vino-ți în fire! Și și-a făcut semnul crucii... Bine că te-ai închinat, coniță!.. Și a schițat un gest ce trăda intenția de a-și aduce bărdița la vedere... Copiii, Aritoane!.. Eu, moartă... tu, la pușcărie!.. Iartă!.. Așa mai merge! Așa mai înțeleg și eu vorba muierească... Dar ai vrut să mă prostești de la obraz!.. Bine!.. Îți voi cruța viața! Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875

ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului nici în următoarea sută de ani, atât de concentrate erau cu ochii pe ea. Nineta nu trăda spiritul ninetist. Lungea intenționat clipele de așteptare. Mai sorbea o gură de cafea, trecea afectuos mâinile prin părul meu, zărea chipul bosumflat al pisicii pe care o onora cu același gest, se reașeza în fotoliu, făcându-mă să caut un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
de Taină, în Joia mare ultima masă pe care Hristos a luat-o cu discipolii săi a fost de treisprezece. Trădarea lui Iuda, la puțin timp după această cină, face din numărul 13 o piază rea. Dar cine să te trădeze pe tine, Dona Mona? Soț n-ai, prieteni nici atât, despre amanți nu ne-ai povestit nimic... O liniște grea, apăsătoare rău de tot se lăsă asupra încăperii. Nu voiam să-i văd fața Donei Mona. Nineta o lovise direct în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
dezamăgire, pentru că-ți indică poteca sigură către ea [vezi cazul A&Z, cu nimic deosebit de celelalte miliarde de cazuri]; nimic specific unui anumit ins, întâmplare gravidă de banalitate ["Întâmplător, oricine poate iubi", zice Dostoievski]. Trădare. Atitudine specific umană. Animalele nu trădează, ci pleacă [Am observat că animalele nici nu ucid; doar își procură hrana; atât]. Prostia. Deși este infinită, nu are niciun handicap. De ce? [Poate și pentru faptul că este întruchiparea handicapului, îmi spune un concetățean cayman, coleg întru recoltarea nucilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-mi mai zăresc mâinile. Deodată, minune! Sala e în delir. Bisss! Mexicanul lungește gâtul, se întreabă dacă vede și aude bine. Marele Bronz stă priponit de contrabas. Mă dau greu la bis. De fapt, îmi pare rău că m-am trădat. Dar, fie ce-o fi. Când reîncep, nici nu mai știu ce fac. Dar știu că încep să iubesc Ferentarii. A doua zi, în școală, isterie mare: toată lumea voia să fie toboșar. Înnobilasem misia insului responsabil cu praful de pe dobă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
faptul că Hristos este izolat, în centru, și m-aș întreba: "Din respect păstrează discipolii distanța față de El?" Apoi aș căuta, aș tot căuta, încercând să decriptez expresiile de pe chipurile apostolilor, răspunsul la chinuitoarea întrebare: "Care dintre ei îl va trăda?" Nu mi-aș fi dorit să mă chircesc în acel colț al tabloului, dacă Hristos n-ar fi rostit, cu doar câteva clipe înainte, cu o sublimă resemnare, cuvintele fatale: "Unul dintre voi mă va trăda!" Tabloul, devenit un teritoriu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
dintre ei îl va trăda?" Nu mi-aș fi dorit să mă chircesc în acel colț al tabloului, dacă Hristos n-ar fi rostit, cu doar câteva clipe înainte, cu o sublimă resemnare, cuvintele fatale: "Unul dintre voi mă va trăda!" Tabloul, devenit un teritoriu al groazei, furiei, revoltei și durerii apostolilor, este încărcat de electricitate. Un apostol singur pare ceva mai puțin îngrijorat. Pare. Of, Doamne, ce mult aș da să nu știu că Iuda este trădătorul! Dar vreau să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
Dar vreau să fiu așezată acolo, ca și cum n-aș ști, pentru a încerca să aflu câte ceva din tenebroasele mecanisme ale trădării, ale abandonării celor dragi. Aș vrea să stau la nesfârșit chircită acolo, cu speranța că nimeni nu-și poate trăda un prieten drag pentru treizeci de arginți nenorociți. Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda a trădat dacă a trădat cu adevărat doar din plictis. Ceea ce, cred, n-ar mai putea fi trădare, ci un fel de abandon

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
ale trădării, ale abandonării celor dragi. Aș vrea să stau la nesfârșit chircită acolo, cu speranța că nimeni nu-și poate trăda un prieten drag pentru treizeci de arginți nenorociți. Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda a trădat dacă a trădat cu adevărat doar din plictis. Ceea ce, cred, n-ar mai putea fi trădare, ci un fel de abandon. M-aș arunca atunci la picioarele lui Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
abandonării celor dragi. Aș vrea să stau la nesfârșit chircită acolo, cu speranța că nimeni nu-și poate trăda un prieten drag pentru treizeci de arginți nenorociți. Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda a trădat dacă a trădat cu adevărat doar din plictis. Ceea ce, cred, n-ar mai putea fi trădare, ci un fel de abandon. M-aș arunca atunci la picioarele lui Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost atins de cancerul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
să faci sex cât mai natural, mai voluptos, cu declarații de dragoste strecurate ca un adolescent aflat la prima întâlnire? Doamne, ce m-am mai distrat! Îți spun sincer, deși reacția pare deplasată, atunci nu am considerat că m-ai trădat. Unguroaica aceea era păcatul și ispita în carne și oase. Când am văzut-o prima oară, chiar la asta m-am gândit: oare ar rezista vreun muritor acestei ispite? Fără îndoială, deși nu te credeam nemuritor, nu m-am gândit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
care aș vrea să mă scald... De-o vreme încep să mă gândesc la viața mea. Până acum am privit-o ca pe un spectacol, ca și cum ar fi viața altuia... Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda a trădat dacă a trădat cu adevărat doar din plictis. Ceea ce, cred, n-ar mai putea fi trădare, ci un fel de abandon. M-aș arunca atunci la picioarele lui Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
să mă scald... De-o vreme încep să mă gândesc la viața mea. Până acum am privit-o ca pe un spectacol, ca și cum ar fi viața altuia... Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda a trădat dacă a trădat cu adevărat doar din plictis. Ceea ce, cred, n-ar mai putea fi trădare, ci un fel de abandon. M-aș arunca atunci la picioarele lui Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost atins de cancerul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071

am mulțumit să-i sărut degetul, fiindcă zâmbetul ei dulce și privirea-i caldă m-au liniștit. A doua zi, când au mers la serviciu, atât Matei cât și Cecilia, au fost luați la întrebări de colegii lor. —Ne-ai trădat Cecilia, că n-ai mai venit la Cornul Cerbului, cum ne înțelesesem săptămâna trecută. — Nu v-am trădat, dar ne-am schimbat planul în ultimul moment și nu v-am mai anunțat. —Ai fost cu Matei? era curioasă să afle

Feţele iubirii by Victoria D. Popa (2007) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
doua zi, când au mers la serviciu, atât Matei cât și Cecilia, au fost luați la întrebări de colegii lor. —Ne-ai trădat Cecilia, că n-ai mai venit la Cornul Cerbului, cum ne înțelesesem săptămâna trecută. — Nu v-am trădat, dar ne-am schimbat planul în ultimul moment și nu v-am mai anunțat. —Ai fost cu Matei? era curioasă să afle colega ei, Simona Ionescu. —Cu Matei, cu Leontina și cu Gelu. Unde ați fost? — La Gârla Mare. Toți

Feţele iubirii by Victoria D. Popa (2007) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]