21,550 matches
-
muncă și seriozitate și deja îmi spun că timpul presează: chiar și dacă aș face un volum pe an înseamnă că sînt cinci ani de muncă în fața mea; apoi, după cîte se pare, tot Editura Univers ar dori să mai traduc încă două titluri din Bachelard; sînt traduceri mari, sute de pagini. Probabil că nu le voi refuza pentru că sînt prea legată de Bachelard și de Editura Univers, trebuie să recunosc. Poate că, pe lîngă astea, cîteva lucruri de proporții mai
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
foarte marcată, deși asta încă s-ar mai rezolva. Apoi autori cu o dominantă, cum s-o numesc, dialectal-țărănească, adică romane scrise în patois sau care au foarte mult patois. Eu nu văd cum s-ar putea rezolva asta: să traduc acel patois prin graiul ardelenesc, moldovenesc, atunci nu mai sînt în Franța. Apoi mai sînt texte de care nu m-am putut apropia cu jocuri de cuvinte excesiv de multe, care necesită virtuozități legate de prozodie, sau de forme fixe. Acestea
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
traducerea lui Proust este o piatră de încercare pentru orice mare traducător, o probă de constanță, de răbdare și fidelitate. Ce ne puteți spune despre această trudă care durează, după socoteala mea, de vreo 15 ani, timp în care ați tradus și ați scris și alte cărți. Cum e să traduci Bachelard, Cohen sau Cioran, avînd ca fundal Proust? E o întrebare bună, ca de altfel toate întrebările pe care mi le-ați pus. Merge la o țintă anume. E într-
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
mare traducător, o probă de constanță, de răbdare și fidelitate. Ce ne puteți spune despre această trudă care durează, după socoteala mea, de vreo 15 ani, timp în care ați tradus și ați scris și alte cărți. Cum e să traduci Bachelard, Cohen sau Cioran, avînd ca fundal Proust? E o întrebare bună, ca de altfel toate întrebările pe care mi le-ați pus. Merge la o țintă anume. E într-adevăr un fundal această traducere proustiană; cred că dacă eram
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
anumită distanță, necesară, totuși, față de ea, ori eu am simțit nevoia efectiv să plasez în paralel diferite alte texte. Cum să spun? Fiecare cu gradul lui de dificultate; spuneam undeva că Cioran e, într-un fel, aproape mai greu de tradus decît Proust; sigur că totul e relativ, dar Proust nu cere acea minuțioasă rezolvare, extrem de fină, la milimetru, la micron, ca Cioran; la Proust e fraza aceea mare extrem de dificil de construit, în care o mică imperfecțiune, o neglijență (începînd
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
în sfîrșit, Bachelard e pentru mine un geniu, un fenomen rarisim. Stau și cu el de vorbă cum stau cu Proust sau cu Cioran. Am reușit să armonizez toate lucrurile astea și cred că, într-un fel, ca să pot să traduc pe unul a trebuit să-l traduc pe celălalt. încep să cred că, cu necesitate, lucrurile trebuiau să se întîmple așa. Mărturiseați într-una din cărțile dumneavoastră că traducerea unui mare autor duce la inventarea unei anumite "tehnici de lucru
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
geniu, un fenomen rarisim. Stau și cu el de vorbă cum stau cu Proust sau cu Cioran. Am reușit să armonizez toate lucrurile astea și cred că, într-un fel, ca să pot să traduc pe unul a trebuit să-l traduc pe celălalt. încep să cred că, cu necesitate, lucrurile trebuiau să se întîmple așa. Mărturiseați într-una din cărțile dumneavoastră că traducerea unui mare autor duce la inventarea unei anumite "tehnici de lucru" reglată de practică, care poate deveni un
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
exemplu, după mine, Eminescu e un astfel de autor. El n-a putut intra în circuitul marii literaturi pentru că este un autor intraductibil. Sadoveanu e un alt caz. Iau acum cazurile din română în franceză. Gîndiți-vă cum ar putea fi tradus Sorescu cu La Lilieci, sau Cărtărescu cu Levantul. Sînt texte intraductibile. Eu spun așa că sînt autori care au avut șansa să aibă o limbă, în mod spontan, translucidă cum e Dan Laurențiu; Dan Laurențiu e un autor traductibil, el poate
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
o limbă, în mod spontan, translucidă cum e Dan Laurențiu; Dan Laurențiu e un autor traductibil, el poate să treacă în altă limbă cu toate valorile lui, inclusiv cu muzicalitatea lui. Acum mă întorc la autorii francezi. Cum să-l traduci pe Giono? E o problemă. Cred că sînt autori care au neșansa, neșansa, repet, a intraductibilității. Vorbiți uneori în cărțile dvs. despre traducere în termeni de suferință, chin, trudă dar și bucurie, fericire, jubilație, despre o nesfîrșită urcare a muntelui
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
favorizînd o înțelegere nuanțată. Din nr. 31, proaspăt apărut, vă semnalăm în mod special un capitol referitor la Nicolae Ceaușescu, din Memoriile lui Mihail Gorbaciov. Micaela Ghițescu, cea care continuă cu admirabilă pricepere opera lui Banu Rădulescu, a ales și tradus acest fragment - o radiografie exactă a sistemului totalitar ceaușist și a evoluției lui inevitabile, în funcție de datele personale ale dictatorului. Pe care inițiatorul perestroikăi l-a antipatizat de la început: "Pe Ceaușescu l-am cunoscut personal încă înainte ca eu să devin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
o zi și o noapte O.Z.N.-ul. N-o fi ea, povestirea, tocmai cu "noua revoluție agrară", dar se petrece pe tarlale, prin păduri, la țară, oricum. Așa a putut apărea Spovedania. Mai nou, aflu că O.Z.N.-ul a fost tradusă în Franța și Polonia. Al dracului tov. Dulea, a fost bun și el la ceva!...") Nuvela care l-a intrigat atât pe Mihai Dulea, departe de a avea un subiect preoțesc, are unul... omenesc, ca aproape întreaga proză a lui
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
avîntat în romantismul său desuet și în revolta ridicolă împotriva invenției "americane" a copy-right-ului. Cel puțin în România nu cred că e cazul să ne revoltăm, nici chiar retoric, împotriva a ceva ce vrea din goluri a se naște.) Textele, traduse cu precădere în engleză, sînt alternate cu eseuri despre poezie, destul de inegale valoric. În ansamblu revista pare oarecum neorganizată, unele texte apar în versiuni bilingve, altele doar în română sau doar în traducere, unii poeți beneficiază de prezentări, alții nu
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
marginal, își cunoștea bine contradicțiile sale, inactivitatea sa îl exaspera dar se complăcea în ea, vorbea mult de defectele românilor care îl tot vizitau și trăia pe apucate. Cu acest al treilea volum, ediția aceasta românească a Caietelor lui Cioran, traduse excelent de d-nii Emanoil Marcu și Vlad Russo, se încheie. Ni s-a oferit un dar neasemuit, cel al lui Cioran în intimitate. Emil Cioran - Caiete III - 1967-1972. Traducere de Emanoil Marcu și Vlad Russo. Editura Humanitas, 1999.
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
citit în nr. 33 (și încercînd să enumăr doar cîteva, teamă îmi e ca pentru nr. 34 n-o să mai rămînă loc): și paginile despre Raymond Aron, cel mai important gînditor liberal francez, a cărui operă a început să fie tradusă la noi abia de la mijlocul anilor '90, și mărturia Ninei Cassian despre Ultima vară a lui Babu Ursu, în care se insistă pe ideea că revolta prietenului era provocată de transformarea idealului în care crezuse în contrariul lui: "Trăia într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
și în linia lui întruchiparea unui socialism mai puțin inclement, obtuz și agresiv decît cel practicat sub domnia lui Dej." * Nu în ultimul rînd, deși se află pe ultima pagină, ne-a interesat studiul lui Mihnea Berindei și François Gèze, tradus din numărul pe iulie al revistei Esprit, unde e publicat ca introducere la eseul lui Gabriel Liiceanu, Sebastian, mon frère. După toate polemicile stîrnite, aducerea la cunoștința cititorului francez a acestui text e considerată necesară de către redacția Esprit: "E greu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
Radu Sergiu Ruba Pe Michel Tournier nu l-am mai întâlnit de șase ani. Am tradus între timp cartea sa preferată, Vineri sau viața sălbatică, apărută la Editura Univers în mai 1999 și am purtat cu autorul o bogată corepsondență. Toate acestea fiind de acum istorie, am coborît nu demult, într-o după-amiază de început de
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
ar spune că e în stare să alunge porumbeii. În asemenea împrejurări, conversația decolează firesc, pornind de la reperele românești ale memoriei romancierului. Ultimul musafir al Marthei Bibescu Michel Tournier: Când te văd pe dumneata sau când îmi parvin cărțile mele traduse la București, îmi amintesc întotdeauna de prințesa Martha Bibescu. Am cunoscut-o bine mai cu seamă în ultimii ei ani de viață. Fusese o celebritate a lumii mondene și literare pariziene, se bucurase de notorietate internațională înainte de 1939, dar după
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
predă literatura comparată la Geneva și la Cambridge); iconoclast, anticonformist, autor al unei opere fremătătoare, eclectice, pasionate și pasionante, axate pe o credință, aproape o certitudine: cuvintele au un sens, operele au o necesitate. Cartea sa După Babel din 1975 (tradusă în românește de Valentin Negoiță și Ștefan Avădanei, la Editura Univers, în 1983) era un omagiu adus lumilor lingvistice. Un alt volum al său, Les passions impunies (penultimul înainte de autobiografica Errata), oferă, la ora culturii imaginii și mașinii electronice, o
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
afinitățile poetului din Onești cu optzecismul sunt, așa cum o dovedește acest volum, precare și se regăsesc doar în caracterul prozastic al discursului poetic și exploatarea banalului cotidian plus câteva încercări de oralitate lejeră.. Volumul (al cărui titlu - Mona-Ra - pare a traduce o anagramare a numelui Ramona) debutează cu ciclul Anatomia vinului verde, în care langoarea sentimentală specifică unei poezii (ușor) desuete și simboliste încearcă să se armonizeze cu retorica prozaicului biografist: "Adevărat, nimic nu se dobândește pe gratis,/ dar și afurisita
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
casa cidrului), lansat cu un titlu demn de răscoală de la 1907 - Legea pămîntului. Aprigul titlu autohton nu se potrivește deloc cu substanță filmului ( tonalitate pencilensiană, hipersensibilitate, nostalgie). Dar, la capitolul "titluri inadecvate", toate recordurile le bate Senseless, care putea fi tradus oricum - Fără simțuri, chiar si Nesimțitul - dar nu Tînăr student închiriez organe. Trecînd peste faptul că ar fi fost suficient "Student închiriez organe" (pentru că studenții sînt îndeobște tineri, nu?), văzînd filmul constați că titlul nu are nici o legătură cu ce
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
Ortega y Gasset e cunoscut și citit la noi datorită aceluiași Sorin Mărculescu. Mai mult decît atît, rămîne uimitoare mobilitatea extraordinară - egalată probabil doar de aceea a lui Mircea Ivănescu - cu care acest cărturar se mișcă în zone lingvistice diverse, traducînd deopotrivă din Eliot, Boris Vian, Tatarkiewicz, H. Zimmer, J. Evola și mulți alții. Nu mai puțin spectaculoasă e trecerea de la texte masiv și chiar ermetic fillozofice, la delicatețea literară a traducerii din franceză a unui romancier japonez cu o scriitură
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
cultură imensă, de care se folosește pentru a interpreta în cunoștință de cauză curentele de idei investigate. El știe, de pildă, cum a contribuit filosofia germană la formarea lui Titu Maiorescu, ce filosofi erau la modă la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie și de logică, broșuri de popularizare a diverse
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
strict filologică, după aceea am simțit nevoia să diversificăm materialele publicate, astfel încît ea a devenit o publicație de românistică în general. Bineînțeles că e o revistă specializată, dar se adresează și celor care nu știu limba română, de aceea traduc toate textele în italiană. E un efort considerabil, dar și satisfacția e pe măsură. De cine e finanțată "Románia Orientale"? Revista e proprietatea Universității "La Sapienza" din Roma care o plătește în întregime. Apărînd sub egida Universității, are un statut
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
contemporană, i-a atras atenția vreun nume nou pentru dînsa în ultimul deceniu? Răspund întîi la cea de-a doua întrebare: am apreciat mult romanele lui Mircea Cărtărescu, mai ales cel tradus de Bruno Mazzoni, Travesti. Aș fi vrut să traduc eu cartea asta, dar Bruno mi-a luat-o înainte. Mărturisesc însă că știu prea puțini scriitori tineri, am rămas la cei din generația mea, dintre care îmi place mult de tot în primul rînd Ileana Mălăncioiu, o mare poetă
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
simplu te lasă cu gura căscată... Cum mi s-a întîmplat după ce scrisesem o schiță (Apărută în Duminica muților)... Un cîntec unguresc pe care l-am auzit întîmplător și care mă urmărește de atunci. Am pus pe cineva să-mi traducă textul, știind că, în materie de înjurături, și de suprarealisme, limba maghiară întrece uneori orice limbă, totuși cunoscătoare... Cîntecul, în ungurește, sună așa, sper că-l reproduc corect, - în carnet l-am scris citeț cu litere mari, de tipar, ca să
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]