4,336 matches
-
din spațiu; pot fotografia zone aflate în apropierea granițelor teritoriale, rămânând în același timp în siguranță în afara spațiului aerian al țării-țintă; și pot intercepta semnalele radar provenite de la radarele antiaeriene ale adversarului, ce ar fi activate tocmai în scopul identificării traiectoriei avionului. Aparatele de zbor fără pilot (vehicule aeriene fără echipaj sau UAV) pot fi utilizate în zone în care mijloacele de apărare antiaeriene inamice prezintă un risc extrem de mare pentru piloți și echipajele vehiculelor. Aparatele de zbor au multe avantaje
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și echipajele vehiculelor. Aparatele de zbor au multe avantaje (care corespund dezavantajelor prezentate în cazul sateliților): sunt mai ieftine decât sateliții, se pot apropia mai mult de țintele lor, pot plana deasupra zonelor de interes și, probabil cel mai important, traiectoriile lor nu pot fi anticipate. În Războiul din Golf din 1990-1991, avioanele de supraveghere AWACS (Airborne Warning and Control System - sistem aeropurtat de avertizare și control) și J-STARS (Joint Surveillance Target Attack Radar System - sistem radar de supraveghere comună pentru
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
deținute de cei care construiesc sateliții. Pentru o scurtă analiză a acestora și a problemelor aferente, vezi Codevilla, Informing Statecraft, pp. 313-324. 81. Vezi Victor Suvorov, Inside the Soviet Army (Macmillan, New York, 1982), p. 106. Schimbări minore, dar imprevizibile ale traiectoriei pot fi realizate prin lovirea satelitului cu rachete de mici dimensiuni, numărul și magnitudinea acestor manevre fiind limitate de capacitatea rezervorului de combustibil al satelitului. 82. US Departament of Defense, Conduct of the Persian Gulf War, pp. 338, 710. 83
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
se lase furat de diversitatea cotidianului și fără să recurgă la arma, atât de des utilizată în epocă, a ironiei, poetul contemplă cu nealterată gravitate o lume de hârtie. Acceptarea biografismului în programul liric poate constitui chiar un jalon al traiectoriei lui literare, diferit apreciată de exegeți: dacă Eugen Simion consideră refuzul realului drept o constantă a unei poezii exclusiv autoreferențiale, Nicolae Manolescu descoperă în Manualul autorului (1989) un intimism caligrafic și reflexiv, unele concesii făcute biograficului fiind interpretate ca un
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
, Constantin (8.XI.1902, Năeni, j. Buzău - 3.XII.1976, București), poet. Viața și traiectoria literară ale lui G. încep într-un sat pe care îl va părăsi după terminarea școlii primare, pentru a frecventa cursurile Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău. Drumul său continuă către capitală, unde, credea el, își va găsi consacrarea. Distanța
GORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287314_a_288643]
-
Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Kostas Varnalis, Versuri, București, 1969. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 143-149; Petroveanu, Pagini, 47-51; Felea, Dialoguri, 146-163; Martin, Poeți, I, 154-160; Baconsky, Marginalii, 114-125; Felea, Reflexii, 80-83; Felea, Poezie, 77-82; Poantă, Modalități, 56-62; Tomuș, Istorie, 194-198; Petroveanu, Traiectorii, 186-193; Piru, Poezia, I, 374-378; Caraion, Pălărierul, 161-167; Felea, Aspecte, I, 113-117, III, 39-43; Poantă, Radiografii, I, 138-141, II, 69-76; Dimisianu, Opinii, 84-88; Grigurcu, Poeți, 173-176; Ruja, Valori, 87-90; Raicu, Contemporani, 107-110; Simion, Scriitori, III, 169-178; Tașcu, Poezia, 133-140; Grigurcu
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
politicile universitare poloneză, cehoslovaca și est-germană Predarea științelor sociale În RDG Conferențiari și profesori Învățământul ideologic privit de studenti 3. Școlile de partid și procesele ideologice ale intelectualilor 4. Biografii exemplare: viețile școlii Fondatori și constructori Diletanți și profesioniști Alte traiectorii Figuri ale noii elite politice 5. Transformări instituționale și strategii de reconversie după 1989 Sfârșitul școlilor de partid și nouă educație politică Podium progressiv și asociațiile apropiate de PDS Organismele de pregătire continuă (“reciclare”) Învățământul superior particular În România și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
retrospectivă istorică Monografia ideologiilor literare Anii ’90: Întoarcerea cămășii Declinul Uniunii Scriitorilor, Înmulțirea premiilor literare Noii ideologi și spectrul revoluției conservatoare O spălare ideologică Dublul discurs al extremei 6. Winners și loosers Timpul profeților Noile structuri Politizarea intelectualilor Genealogii și traiectorii Întreprinzătorii noii ordini morale Bibliografie Prefață Această carte reunește pentru prima dată În limba română rezultatele mai multor proiecte de cercetare privind elitele intelectuale din două țări ale „socialismului real”, Germania de Est (fosta RDG) și România. Aceste cercetări, Începute
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
șefi de catedră etc. Cea mai mare parte dintre profesori puteau fi regasiți printre colaboratorii revistei școlii, Theorie und Praxis (Teorie și Practica). Interviurile și anchetă prin chestionar au completat sau suplinit unele date absențe din arhive, permițând reconstituirea câtorva traiectorii exemplare. Datele biografice ale persoanelor pe care le-am putut intervieva direct (N = 21) au fost completate cu date cu caracter biografic culese din alte surse (dicționare gen Who’s Who, cărți de interviuri etc.). Aproape toate interviurile au fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a-si reprezenta viitorul, personal și politic. Chestionarul, prevăzut inițial să fie aplicat la o sută de persoane, nu a primit În cele din urmă decât 23 de răspunsuri. El trebuia să ne permită să reconstituim În mod mai precis traiectoria persoanei intervievate, cu atat mai mult cu cât Într-o situație de interviu precum cele descrise mai sus, trebuia evitată orice asociație spontană Între interviu și interogatoriu. Diferența Între semnificația atribuită interviului, În care interlocutorul Își poate pune În valoare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
facultăți au reușit să-i reunească sunt amintiți Georg Mayer, venit de la Aachen pentru a deveni rector la Leipzig, Walter Markov din Bonn, Leo Stern din Viena numit rector la Halle, Hans Mayer din Frankfurt și Arthur Baumgarten din Zürich. Traiectoriile intelectualilor care au ales „zona sovietică” din Germania sunt exemplare atât pentru condițiile Întemeierii RDG-ului, un „stat de scriitori” (cf. Mayer, 1993), cât și pentru presiunile politice care i-au despărțit În cele din urmă pe acesti fondatori, unii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
singurul teritoriu de opoziție intelectuală rămăseseră cele ale literaturii și artei, opoziție care avea cel mai adesea că finalitate emigrarea. Cazul lui Rudolf Bahro, filosof contestatar ieșit din rândul cadrelor de partid, nu este decât excepția care confirmă această regulă. Traiectoria i se deosebește În mai multe puncte de cele ale predecesorilor săi din anii ’50. Există Între ei În primul rând, o diferență de generație: Bahro, născut În 1935, este Într-un anumit fel produsul acestei „noi” filosofii, controlată de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
formată (gebildet) și flexibilă... În sfârșit, o contraelită care era preocupată de funcția politică a științei (disidenți, opozanți). Toate trei erau În relație una cu alta, puteau să coopereze, să discute, trăiau În simbioza (cf. interviul cu Dietmar Wittich). Alte traiectorii exemplare Heinrich O. fusese prizonier al americanilor la sfârșitul războiului (Își sărbătorise a 16-a aniversare În lagăr), eliberat după ce refuzase să se Înroleze În Legiunea Străină și să meargă să lupte În Indochina, s-a reîntors În Saxonia natală
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
KPF). Irene R. credea că conducerea PDS a fost adusă În situația de a «face jocul» celor ce domină Germania de astăzi sau, În vechiul limbaj (acum evitat), să fie «aliatul lor obiectiv», prin integrarea În sistemul politic existent. O traiectorie stabilă. Funcționar al Comitetului Central al ȘED de puțină vreme, Herbert B. Își punea o singură Întrebare la momentul Wende: trebuie să participe la schimbare sau să se țină deoparte? Pentru el era clar de la Început că Își dorea o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În cursul duratei de viață a unei singure generații, numeroși oameni de știință, scriitori sau artiști și-au schimbat patria, instituțiile de care erau legați, profesiunea sau specializarea, unii dintre ei chiar de mai multe ori. Aceste numeroase rupturi de traiectorie au contribuit la compunerea de identități excepționale. Piața științelor sociale s-a constituit În aceste condiții datorită mai ales strategiilor experților ce aveau ca obiectiv separarea cercetării de politică, participând la reducerea subdezvoltării științelor sociale europene, la modernizare cu prețul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
câmpului intelectual și literar și limitele autonomiei sale. Pentru a evita eventuale confuzii Între numeroșii adversari ai autonomiei câmpului literar, posibile mai ales datorită duratei Îndelungate și asemănărilor dintre contexte socio-culturale diferite, este necesară Întotdeauna contextualizarea și luarea În considerare traiectoriile autorilor, cu contradicțiile și rupturile lor. Noțiunea de ideologie este rareori utilizată de Pierre Bourdieu, Într-o epocă În care avea o foarte largă circulație. Pentru el, ideologia avea un sens mai ales peiorativ, poate și mult prea conotat istoric
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Înainte pentru angajamentul În favoarea realismului socialist, au luat poziție pentru o autonomizare a câmpului literar și intelectual și au devenit critici ai regimului său «disidenți». Pentru perioada de după 1989, situațiile de reconversie nu se Înscriu În același cadru politic, iar traiectoriile actorilor implicați sunt diferite. De data aceasta, «sistemul» este cel pus În totalitate În cauză, iar intelectualii care au contribuit la această ruptură simbolică au avut parte de o recunoaștere considerabilă, chiar dacă aceasta nu le-a adus Întotdeauna beneficiile politice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
dezvolta un gen literar personal și un spațiu literar autonom. „Exilul este dezechilibrul perfect dintre inerția dinăuntru (le poids du dedans) și chemarea libertății dinafară, este distanțarea extremă”. Pentru Le Huu Khoa, conceptul de „filiație literară” este operațional În analiza traiectoriilor convergente ale scriitorilor exilați: În epoci diferite, din cauze, motivații divergențe, exilul recrează un loc comun În care scriitorii adopta aceleași comportamente, reacționează conform acelorași reflexe literare. Ambiguitatea și ambivalenta caracterizează legăturile dintre cei care pleacă și cei care rămân
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
socialist, ci «protocronismul», cuvânt inventat pentru a desemna prioritățile istorice românești asupra altor culturi, În particular cele occidentale. Această invenție nu aparține aparatului ideologic de partid, ci unui respectabil profesor universitar, pe deasupra și fost deținut politic, a cărui origine și traiectorie nu seamănă prin nimic cu cele ale naționaliștilor de serviciu. Ideologi de partid, ziariști și critici literări, chiar sociologi au făcut parte dintre adepții și suporterii acestui erudit profesor, Edgar Papu, care s-a trezit În poziția de profet mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
GDS-ul a devenit mai instituționalizat și funcționează că o academie alternativă: puține noi adeziuni, reuniuni ceremoniale pentru atribuiri de premii, diminuarea dezbaterilor și a «meselor rotunde», În vreme ce mai mulți dintre membrii fondatori s-au Îndepărtat de grup. Genealogii și traiectorii Caracterul intelectual și «de elită» al grupului este evidențiat de profesiunile celor 48 de membri actuali. Universitarii constituie majoritatea (26); scriitorii, În sens larg, sunt 17; 8 sunt artiști plastici (și un arhitect); științele sociale sunt puțin reprezentate (șase sociologi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
restaurație economică și politică, precum și câțiva descendenți ai nomenclaturii comuniste, desprinși ideologic de moștenirea familială. Această apropiere, la prima vedere surprinzătoare, se explică În primul rând prin rolul determinant al școlii În procesul de socializare care a putut să Împletească traiectorii atât de diferite sau opuse la plecare. Experiențele anterioare de sociabilitate (prieteniile), precum și criterii mai specifice de selecție intelectuală (afinitățile) sau schimburile de servicii Între membrii vechii și noii «clase de mijloc» au putut să influențeze strategiile de reproducere familială
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
revelatoare pentru limitele schimbărilor politice și noilor mize legate de separarea simbolică de trecutul comunist. Reușită strategiei colective a reproducerii intelectualilor ca grup reprezentativ, e demonstrația În măsura În care influează deciziile politice care-i privesc. Marea mobilitate, marcată de succesive rupturi de traiectorii și reconversii, s-a dovedit o condiție definitorie a acestei reproduceri. În același timp, focalizarea discursurilor asupra trecutului și dominantă lor moralizatoare sunt revelatoare pentru fragilitatea «dialogului social» pe care grup precum GDS pretindea că-l Încurajează și Îl susține
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fiind respins sub pretextul paralelismului cu Învățămîntul de stat. O distincție formală Între Școală Centrală, purtînd numele lui Lenin (Leninschule) și secțiunile naționale, considerate școli separate, apare În aceste mărturii. Markus Wolf (1989) prezintă un exemplu de prietenie „indestructibila” În pofida traiectoriilor foarte diferite ale protagoniștilor, crescuți Împreună la Moscova În anii dinainte de răboi. În primăvara lui 1989, apariția acestei cărți, al cărei autor era fostul șef al serviciilor de spionaj din RDG, a fost interpretată că un semn vestitor al perestroikăi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu doar de principalele influențe literare, dar și de prezența continuă a unui public cultivat francofon, precum și de existență altor circuite Între cele două spații, mai cu seamă cel al studiilor universitare (opera literară apare adesea ca fiind efectul unei traiectorii deviate În momentul Întreruperii studiilor universitare, mai ales În cazul scriitorilor de avangardă). Expresia este a lui Benjamin Fondane, pe atunci poet și critic literar sub numele de B. Fundoianu, Înainte de venirea să În Franța, În 1923. Vezi și traiectoria
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
traiectorii deviate În momentul Întreruperii studiilor universitare, mai ales În cazul scriitorilor de avangardă). Expresia este a lui Benjamin Fondane, pe atunci poet și critic literar sub numele de B. Fundoianu, Înainte de venirea să În Franța, În 1923. Vezi și traiectoria romancierului fost și președinte al Societății scriitorilor români, pe care am analizat-o aiurea („La construction littéraire d’une identité naționale. Le cas de l’écrivain roumain Liviu Rebreanu (1885-1944)”, în Actes de la Recherche en Sciences sociales, 98, juin 1993
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]