1,558 matches
-
de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cicatrizante și de calmare a durerilor. *Infuzie din frunze de afin, coacăz negru, mentă, roiniță sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri cu efecte calmante și laxative. *Infuzie din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de afin, nuc, roiniță, salvie, dud sau zmeur, luate separat sau În amestec (1 linguriță la 200 ml apă clocotită); se infuzează acoperit 15 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din herba de sunătoare, traista ciobanului, răchitan, busuioc, turiță mare și urzică vie, luate separat sau În amestec (1 lingură la 50 ml apă clocotită); se infuzează În vas acoperit timp de 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte foarte bune
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
călduros. Se consumă zilnic circa 15-20 picături, diluate cu apă, având efecte În formele acute sau cronice de diaree. Există multe propuneri de amestecuri din plante medicinale. *Infuzie de mentă + fragi+ troscot + zmeur (În părți egale); *Infuzie din coada racului + traista ciobanului + troscot (părți egale); *Decoct din ciuboțica cucului + năpraznic + ferigă (câte 1 lingură) și 1 linguriță ghimbir la 250 ml suc de mure; se fierbe 10 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau câte 100 ml la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
salicaria) preparată din 1 linguriță herba uscată și mărunțită la 200 ml apă clocotită; se infuzează 5 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu efecte bune În tratamentul dizenteriei și diareei datorită taninurilor neiritante. *Infuzie din herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), cimbrișor (Thymus serpyllum), troscot (Polygonum aviculare), sunătoare (Hypericum perforatum) sau turița mare (Agrimonia eupatoria) (1-2 lingurițe la 200 ml apă clocotită, cu infuzare 5 minute) din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din petale de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
scoarță de stejar, luate În părți egale (1 linguriță amestec uscat și măcinat În 250 ml apă rece); se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *infuzie din herba (de coada racului, sunătoare, traista ciobanului troscot) și frunze (de mentă), luate În părți egale (1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sunătoare, traista ciobanului troscot) și frunze (de mentă), luate În părți egale (1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului, răchitan, coada racului, coada calului, sulfină), petale de trandafir de dulceață, frunze (de patlagină, salvie, urzică), rădăcini de păpădie, mătase de porumb (1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute În vas acoperit); se strecoară
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și frunze de mesteacăn (1 parte) ; se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac frecții și comprese musculare cu tinctură de traista ciobanului sau cu ulei de crețișoară. Regimul de viață La orice suspiciune de boală se va anunța servicul sanitar-veterinar pentru controlul cărnii de porc În abatoare sau În industria conservelor. Se evită consumul cărnii de porc, urs, mistreț sau alte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
deplasarea lentă, greutatea miilor de atmosfere. Ora 5,20, în personalul Mărășești Miercurea-Ciuc, în stația Adjud, cultura a degenerat în civilizație din egoism, de unde diminuarea natalității, am schimbat vagonul după avertismentul ceferistului, ultimele se întorc la Ploiești, iarăși între țigani, traiste mari de rafie, afaceri, pe două suporturi de bagaje trei plăci deasupra capului, una de aluminiu, tarabele lor, de aceea nu stătea nimeni pe canapele! plecare din Adjud, luceafăr, boare de zi, la control 30-35 în salonul segment de vagon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vrea reversul medaliei. Suntem persoana care reflectă oamenii pe care i-a cunoscut, din copilărie până la stadiul de adult, de la părinți până la cercul de prieteni și cunoscuții din prezent. Se spune că “Dumnezeu îți dă, dar nu-ți pune în traistă.” Oamenii pe care-i cunoști îți arată drumul, dar nu te vor împinge de la spate, ci te vor lăsa să alegi singur. Cei care au reușit în viață, au ales drumul cel mai lung, pe care au mers la sigur
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și cei ai Frumoasei. - De unde a pornit gâlceava, mărite Spirit? - Gâlceavă în gura mare poate n-o fi fost, dar își făceau necazuri unii altora și asta cu bună știință. Vorba ceea: „Cu gândul la Maica Domnului și mâna-n traista omului.” - Te gândești la ceva anume când spui asta, mărite Spirit? - La faptul că Antonie Ruset a fost nevoit la 14 feb. 1678 (7186) să liniștească gâlceava pornită între cuvioșiile lor de la niște mori de apă. Călugării de la Galata aveau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
până acum. Acest măcel a început, cum se știe, în 1939, prin atacarea Poloniei, când noi - nu mă refer doar la noi doi, ci la milioanele de copii de vârsta noastră - împlineam șapte ani și porneam pe poarta școlii cu traista în care purtam abecedarul și plăcuța pe care încercam să învățăm buchea aceea : « O-i, oi ! C-u-c, cuc !». Și ca un făcut, conflagrația s-a terminat în anul când noi, târâș-grăpiș am absolvit cele șapte clase primare. ...Ce bine era
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mirat oarecum când mi-am dat seama că Șimon al nostru încearcă să-mi intre sub piele. De ce vrea oare jidanul să-mi fie prieten?! mă întrebam. În ghiozdanul cu cărți cu care venea la școală - nu purta cărțile în traistă ca noi - avea întotdeauna câte ceva bun. Felii de franzelă cu salam italian, pastramă de oaie, cașcaval, halva, rahat, biscuiți, bomboane...De la un timp a început să le împartă cu mine. ce zici, măi Toloacă, de rahatul ăsta? vrei? Nu m-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
își prezentau spectacolul, selectiv, doar la casele cu fetele lor (adică drăguțele lor). Pe planul doi se situa țurca. era organizată de flăcăii-flăcăi. Cei din jur de 20-21 de ani. Lider era moșneagul, mascat, cu cojoc mițos pe el, ciomagul, traista etc. Venea apoi turcul, îmbrăcat în roșu complet, cu fes pe cap, acompaniat de o damă (de regulă era vorba de băiețandru travestit în damă, cu voal pe față). Urmau oamenii de unire (4-5), îmbrăcați în costume naționale, opinci, ițari
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sub o nouă mască, care le oferea o libertate de moment, până la demascare. Așa au parcurs repede drumul de la ancestrala plantă- animal, Euglena, până mai-mai să ajungă pești. De altfel uscatul, complet steril, le-ar fi condamnat la foame. Cu traista plină cu de-ale gurii - accesul la energia Soarelui adică - plantele leneviseră În tot acest timp, ajungând doar alge, fie ele pluricelulare dar, sătule de decimare, s’au decis să evadeze spre libertatea uscatului. Dar pentru asta au trebuit să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
evadeze spre libertatea uscatului. Dar pentru asta au trebuit să se debaraseze de ghiuleaua legată de picior, adică de pluricelularitate, care nu le Îngăduise decât să se așeze pe stâncile scăldate de valuri ale țărmului. Și astfel, algele unicelulare, cu traista’n băț și purtate de vânt, au ajuns oriunde era puțină apă. Libertate deplină, dar... Guvernau de unele singure. Iar guvernarea uzează. Pentru ele asta Însemna inhibiția prin produșii reducători care, sintetizați În exces, saturau micile bălți. Și au Început
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Căci una e să umpli, ca odinioară, o groapă arsă pe dinăuntru, cu grâu, alta să-l cari la târg Într’un sac, alta să-i oferi unui cumpărător o baniță acolo... Desigur, omul și-a pus Întâi cumpărătura În traistă, În poalele cămășii ori În căciulă; când, desigur, Încăpea; o reminiscență e poate păstrarea ouălor În mălai, ca amintire a valmei de cumpărături din traistă... Exista și un primordiu a ceea ce știm astăzi: erau produse, dar și cantități/capacități, la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i oferi unui cumpărător o baniță acolo... Desigur, omul și-a pus Întâi cumpărătura În traistă, În poalele cămășii ori În căciulă; când, desigur, Încăpea; o reminiscență e poate păstrarea ouălor În mălai, ca amintire a valmei de cumpărături din traistă... Exista și un primordiu a ceea ce știm astăzi: erau produse, dar și cantități/capacități, la care recipientul nu era nici mare, nici mic, mai mult, Își schimba proprietarul odată cu marfa: pielea oii care conținea carnea vie a animalului, amfora cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se vedea pielea oii În care era livrată ea Însăși - fie refolosibile, ca aceeași piele pentru un cojoc, sau tot ca recipient, de un număr indefinit de ori, până ce ulciorul nu mai merge la apă, precum amfora. Cușma, poalele cămășii, traista, așișderea, reveneau apoi la Întrebuințarea obișnuită, alta decât aceea de ambalaj. Deja modernă, bucata de hârtie ajungea pe foc - unde nu deranja pe nimeni, căci e celuloză deci biomassă - ori pur și simplu devorată de descompunătorii prezenți În orice ecosistem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să mă sui și eu pe soclu. - Miau Las’ că mai vine o vinere... „Meridian“, 25 mai 2001, ora 11,50 În viața oricărei pisici vine o vreme când, fără a se uita În urmă, Își ia codița, precum bipezii traista’n băț. Așa și eu. Încotro? Felis silvestris e cam răutăcioasă de-o vreme. Deh! Are puiuți. Așa că am tras o raită pe la Chișinău, să mă bucur de binefacerile noului și europeanului pașaport. Lucrătura dracului, la urma-urmei și el un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mică decât odaia În care omul se naște, trăiește și moare. Și cât de „mare“ n’ar fi, casa mare n’are cuptor, precum odaia. Dacă n’aș fi văzut cât de evoluați sunteți, nici nu mi-aș fi lăsat traista din băț pe la voi. Mai ales că mai e o „asimetrie“ Între voi și restul lumii: În mai toate limbile Europei sunt numit doar cu ceva ce vine de la latinul catus, adică isteț; dar pe românește sunt pisică, mâță, motan
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asemenea unor „arabescuri” migăloase și extrem de rafinate. La noi totul era „accesat” de mână, fața de bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier era atent personalizată, până și pănglicuța de pe cap avea ceva din rafinamentul și dibăcia mamei. Oricât de mult s-ar fi străduit mama să realizeze acele „punți de comunicare” cu noi, era evident că „vectorul” constant în stabilirea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și o lingură de unsoare se bat bine și se dau animalului pe gură. Imediat apoi se freacă animalul cu paie până se înfierbîntă. Cailor răciți li se agață după cap o traistă cu ovăz înfierbântat. Râmătorilor, răciți la stomac li se dă să mănânce sânge de porc, sărat. Răgușeală. Se bea lapte dulce, fiert bătut cu un ou. Se face abureală de pleavă și se bea ceai de giugiumă. Râie. Se folosește
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și în timpul nostru, cîrțoroșanul în orice împrejurare, pentru reușita celor întreprinse nu uită să implore protecția divinității în care crede, din păcate mai mult atunci când are nevoie de acesta. Așa de exemplu: - înainte de însămânțările de toamnă, fiece gospodar ducea o traistă cu secară la biserică, unde preotul satului îi făcea o citanie și-l ruga pe Bunul Dumnezeu să dea rod și ploaie pentru ca în anul care vine să obțină o recoltă cât mai îmbelșugată. -în jurul datei de 1 iunie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]