1,565 matches
-
-se oarecum toată preajma și pentru ca să mai scadă, încă și mai mult, toată vrajba, Cornel Braiu a propus Zicând: Ștefan Sturz să împartă, cu dreptate și cu socoteală, puținul cel înfățișat de Enea Căpută, așa că Pamfil Duran să-i supună traista și cu ceea ce este în ea! Iar eu am făcut, așadar, parte fiecăruia, însă, cum firea ne era hărțuită de griji, porția ne-a părut prea mică și bunătatea slăninii prea mare Atunci am cunoscut noi că legea lui Ali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
că prea se iubește numai pe sine! De cum am rostit eu aceste vorbe, așa de tare încât toți le-au auzit cum trebuie, Enea Căpută s-a arătat încă mai nepăsător și așa de liniștit a băgat iar mâna în traistă și scoțând una din turtițele lui, a dus-o la gură, crănțănind-o între dinți, ca un cal, care roade la sfeclă, în grădină și parcă, făcându-ne în ciudă, la toți Deci Pamfil Duran l-a privit cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zis că: de ce-mi zici tâlhar, că nu ți-am furat nimica? Mai bine ai lua seama cine se trage din neamuri de hoți și de tâlhari, știute în toate satele din vale!... După care a scos iar din traistă o bucată de turtiță negricioasă, dându-i-o, pe neașteptate, lui Pamfil Duran în mână Iar acesta a dus-o la buze, gustând-o cu evlavie, ca pe o prescură din mâna părintelui din biserică, apoi, a scuipat parcă scârbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a scuipat parcă scârbit de necurăția alimentului, pe urmă iar a gustat și la urmă a început să mănânce încet, încât noi stăteam cu ochii cât cepele, uitându-ne cum mestecau amândoi, plescăind Și Enea Căpută a mai scos din traista lui fără de baiere și a mai dat și la alții, iar mie mi-a întins vreo două turtițe arse, dar încă nu știam de unde le căpătase și de unde le are Iar după ce am gustat din una, am simțit pe limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
din pușcărie, că dacă mă duceam cu o bară de salam, două sucuri, un carton de țigări, pentru mine mă simțeam sărac, amărât, mi-era mie rușine să mă duc. Că și la pușcărie e mândria pachetului. Du, dacă poți, traistele pline. Le făceam pachete la lună de două milioane. Pentru asta vroiam, că așa, de o fată, de o discotecă, aveam, mai furam din trenurile cu cereale, o căruță, două de grâu, era simplu, așa consideram, nu trebuia să dau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
amân mereu acest lucru. Mă zbat între dorința de a afla cine îmi calcă pe urme și renunțare. Îmi adun totuși voința și întorc fața. Descopăr că nu e altcineva decât o bătrână, care pășește cu greutate aburcându-și mereu o traistă pe umăr. O privesc cu băgare de seamă. După culoarea obrazului și îmbrăcăminte, îmi dau seama că face parte din neamul celor care au ales să-și poarte gospodăria într-o căruță cu coviltir. Neamul ce pare să-și caute
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tufe de zmeură, de dincolo îmi zâmbeau cu ochișorii lor negri afinele, mai încolo își arătau fața măceșele și cătina... Să nu calci alături de potecă, ca să nu zdrobești bunătate de fragi. Ia uite colo cimbrișorul, roinița și sunătoarea, romanița și traista ciobanului. Da’ câte buruieni de leac nu sunt pe aici! Până una-alta, hai să mănânci niște alune. Întâi, însă, vom ruga veverițele să ne lase și pe noi să ne înfruptăm din bunătățile lor...A întins mâna și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mea? Te-am păcălit. Asta-i, n-am ce-ți face.” Apoi, cu voce tare: Îi o mică moară care merge cu apa pârâiașului din grădină. L-am pus la treabă. Știi cum se spune: „Dumnezeu îți dă, dar în traistă nu-ți pune.” Dumnezeu mi-o dat apa, iar eu am pus-o...în traistă. Adică la treabă și gata. Îmi place, părinte. Cine a meșterit-o? Apoi mie nu-mi trebuie meșter și nici n-aș avea de unde-l
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Îi o mică moară care merge cu apa pârâiașului din grădină. L-am pus la treabă. Știi cum se spune: „Dumnezeu îți dă, dar în traistă nu-ți pune.” Dumnezeu mi-o dat apa, iar eu am pus-o...în traistă. Adică la treabă și gata. Îmi place, părinte. Cine a meșterit-o? Apoi mie nu-mi trebuie meșter și nici n-aș avea de unde-l aduce. Stai încă un pic și am să ți mai arăt o jucărie. Când a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai inventat o țară? Cu două cocioabe și-o privată... Îmi pare rău de amărâții ăia din Basarabia, da’ de noi plâng de se scutură cămașa, poate-o să ne unim până la urmă... Îi vezi cum trec prin vamă cu traiste de pătrunjel, rațe, gâște, să le vândă dincoace, să mai facă un ban. Știi, mi-a zis mie unul că-și dresează orătăniile, le dau drumul să vină-n zbor sau pe apă pân-aici. Știi care-a fost cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
c-un șofer de tir, voia să treacă granița, ăla avea nevastă, s-a plictisit, a bătut-o bine și-a lăsat-o să zacă undeva pe la Giurgiu, în păpușoi... - Ți se cam duce... - Ți... Poate-s io neam de traistă, merinos de-acasă, nu-s rafinat, n-am putut... am plecat ca din pușcă, m-am cărat la „Corso” și m-am făcut praștie, dup-aceea la „Unirea”, să văd dansatoarele. Da’ nici alea nu erau, le arvunise prefectu’ pentr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
era neobișnuit de pițigăiată și emoționată. — Mă bucur că ați sunat, Rra, spuse el. Au trecut niște polițai pe aici. Voiau să vorbească cu dumneavoastră în legătură cu menajera. Au arestat-o și au băgat-o la răcoare. Avea o armă în traistă. Sunt foarte supărați. Ucenicul nu mai știa nimic altceva, așa că domnul J.L.B. Matekoni puse telefonul în furcă. Menajera sa fusese înarmată! O suspecta de multe chestii - necinste sau mai rău decât atât - dar nu că ar fi avut un pistol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
în ele dintotdeauna. Se uită ca bezmeticul în jur și are impresia că e Creator. Dumnezeul unui popor de cerneală. Al unui teritoriu de hârtie. I-am citit cărțile. „Oamenii” lui au ajuns, unii față de alții, ca merele dintr-o traistă: se ating, dar nu comunică: sunt purtate de o forță peste înțelegerea lor: din când în când, CINEVA scoate câte unul - sau mai multe - și cele rămase simt că asta e rău, dar nu pot să facă nimic împotrivă. Scrisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Aliniere la curul Europei! Dreptul de întâi venit nu motivează inerția mâinii întinse. Ca să fii domn, mai întâi, tovarăș trebuie să ți se spună; ca să râvnești firimituri la masa bogatului, nesațul la altă masă trebuie să ți-l astâmperi. Alinierea! Traista calicului adâncește golul în stomac, buzunarul cu pâine domolește obsesia zilei de mâine. Alinierea! Capitalismul o vacă bună de lapte. Luați țâța în gură și sugeți! Laptele are gust numai dacă ai dinți de lapte; socialismul modelează proteze după maxilarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lui ca noaptea cea neagră îl făcu și mai decis să-l demaște pe Sampath ca escroc. 13 Într-o după-amiază, cam la o lună de la prima lor apariție în livadă, maimuțele găsiră cinci sticle de rom în timp ce scotoceau prin traista unui om care se oprise să-l vadă pe Sampath în drum spre o nuntă. Îl băură pe tot și, în după-amiaza aceea, când urcară din nou, în copacul lui Sampath, unde se obișnuiseră să i se alăture pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
experiența lor și ce a reținut? Prima oiță a murit când taica a intrat în casă să mănânce, deci el nu va veni în casă după mâncare, mai bine va lua pâine, slănină, cârnați și o ceapă roșie într-o traistă. Fratele cel mare a vrut să scape de plictiseală cu vinul din beciul încărcat de bunătăți. Va lua cu el de dimineață o sticluță mică de vin și când i se face sete, doar atunci va bea câte o picătură
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
odihnit chiar un pic, timp în care își scosese fluierul din buzunar și începu să cânte animalelor cele mai frumoase cântece de păscut. Periodic trecea printre rândurile oilor ca să vadă dacă totu-i în ordine. Când se făcuse amiază, desfăcuse traista de la maică-sa și începuse să mănânce din merindele de acasă, după care băuse o gură de vin. Seara lua fluierul în mână și porni printre oi, vrând să vadă tot ce se întâmplă în jurul lui. Fusese conștient, el a
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
că n-am să fac focul cu vânt! Eu nu pricep ce se întâmplă în capul acela al tău! (Dănilă trece, ferit, la gard, rupe câteva nuiele.) Iaca, azi mai opăresc în copaie ce pospai de făină mai este în traistă, să le coc copiilor o turtă de mălai. Da' mâine ce-om face? DĂNILĂ (vine cu vreascurile): Iaca lemnele. SMARANDA: Doamne, omule, că multă minte-ți mai trebuie! Numai gardul nu-l pusesem până acu' pe foc! Mi-ai venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pădure; niscaiva hribi sau hulubițe s-or mai găsi pentru o fiertură ca lumea. Câțiva căței de usturoi ceri peste gard, la mătușa Marița. Și-apoi până adunați și faceți voi toate acestea tocmai bine cad și eu c-o traistă de făină, și-ntindem o masă, știi colé, pe săturate. Ei, bună vorbă? SMARANDA: Vorba o fi ea bună, da' pân' la faptă, mai va! Du-te sănătos, Dănilă, m-oi descurca eu în vreun fel. Și cată de nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
DĂNILĂ: Despre asta mai este timp de vorbă, bădie; om mai vedea noi. Acuma cu alt gând venisem aici. ANISIA: Păi sigur, mai văzut-ai capră râioasă care să nu-și țină coada sus? Dumnealui, după ce că-i mănâncă rațele din traistă, are alte trebi acu'! Se teme ca nu care cumva să-și prăpădească Florica galoanele dac-a face și la noi un capăt de treabă... ISPAS: Ho, moară neferecată, stai pe loc! Bre, tu una, ea zece. Tu două, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o iau de la capăt? Apoi, gospodarule, dac-aș socoti căt are să mă coaste gănsacul de față pănă l-oi vedea în cratiță, nu-ncape în punga asta bănetul ce trebuie să-l risipesc. Poate mai ai dumneata pe-acasă o traistă, să pun în ea francii care dau pe de lături! Eu zic așa: trage folos din cheful meu căt mai ai timp, și ia punga. S-ar putea, peste o minută, să mă răzgăndesc. Așa să am eu noroc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
zice "aman, puiule!" DĂNILĂ: Ei, apoi să nu crăpi de ciudă când vezi un amărât de drac, așa cum îi acesta, că se obrăznicește? Da' ce crezi tu, pârlitule, dacă am făcut ce-am făcut când mi-am uitat capul în traistă, în loc să-l port pe umeri, tot așa se va întâmpla și când m-oi lua de barbă cu de-alde voi? Măi, să te pui tu cu toți verii și mătușile tale, și cu podoaba voastră de Săcăluș pe deasupra, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
parteneri Întru degustarea vinurilor de soi de pe la noi, uneori mă Întreb, retoric, bineînțeles, pe ce lume trăiți? Nu v-am spus că am informații? Le prind din zbor... Acu’ ia toarnă, Gore, nu mai sta, ce te uiți ca milogu-n traistă, nu vezi că plânge masa precum soacra mică la luatul voalului? problema cu cipurile e dată dracului, că numărul 666 se regăsește pe acolo pe unde n-ar trebui să se regăsească. Am vorbit și cu popa, a trecut pe la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
halbe. Lasă-l, Gicule, n-are boii acasă, i-a trimis În concediu. Dubai sau Nisa, Sandule, aste-s la modă acu`. Dacă i-ai trimis la poiana lu` brașov ai luat plasă, adio buget. O să te uiți ca milogu-n traistă. Sandu mângâie Îndelung tămâioasa, iar degetele lasă urme pe sticla brumată. Oftează din nou. Băi, mie mi-a plăcut de Kempes. În 78 nu ratam niciun meci. Vă mai aduceți aminte de Pasarella? Ehe, ce jucători! Ardiles, Bertoni. Când cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Ca să vezi... et în Arcadia...! Bunicu’ a fost multă vreme primar, tocmai când începuse cu colectivizarea. Nu voia să se întovărășească în ruptul capului, iar oamenii spuneau că ei fac ce face primarul. Primarul, cum venea seara, cum își pregătea traista și se ducea și dormea în pădure, ca să nu-l ia jandarmii. Jandarmii veneau, o luau pe bunica și o duceau la post. Ea nu spunea nimic, de frica lor sau de frica lui bunicu-meu, cine știe. O dată l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]