1,422 matches
-
decorația și a înaintat-o în gradul de sublocotenent. Întâlnirile sale cu familia regală au fost puternic mediatizate. A revenit pe front în vara lui 1917. La 20 august, Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa pozițiile în tranșeele de pe Dealul Secului în zona localității Muncelu. În seara zilei de 22 august, în cursul unui atac declanșat de Regimentul 40 Rezervă german și respins de trupele române, Ecaterina Teodoroiu cade eroic, împușcată în cap (conform unei versiuni) sau în
Ecaterina Teodoroiu () [Corola-website/Science/306341_a_307670]
-
constante. A studiat această posibilă viitoare organizare încă din timpul refugiului de la Iași, el fiind considerat unul din cei care a pus fundamentele organizării de stat a României Mari, susținând totodată necesitatea perfecționării continui a acesteia. „"Ne găsim încă în tranșee, în tranșeele păcii, este drept, dar preocuparea de promovare a națiunii printr-o bună organizare a statului nu trebuie să înceteze nici o clipă pentru oamenii politici din generația noastră"”. Caracteristicile principale ale acestei concepții politice, care considera că statul român
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
studiat această posibilă viitoare organizare încă din timpul refugiului de la Iași, el fiind considerat unul din cei care a pus fundamentele organizării de stat a României Mari, susținând totodată necesitatea perfecționării continui a acesteia. „"Ne găsim încă în tranșee, în tranșeele păcii, este drept, dar preocuparea de promovare a națiunii printr-o bună organizare a statului nu trebuie să înceteze nici o clipă pentru oamenii politici din generația noastră"”. Caracteristicile principale ale acestei concepții politice, care considera că statul român trebuie să
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
La data de 27 aprilie 1809, insurecția armata sârbă s-a apropiat cu 16 mii de soldați de satele Kamenica, Gornji și Matejevac Donji, în apropierea orașului Nis avându-l pe Miloje Petrovici comandant-șef. Soldații sârbi au făcut șase tranșee. Primul și cel mai mare a fost pe Dealul Čegar. Cele mai importante bătălii s-au dat pe Dealul Čegar. Între timp, armata turcă a fost întărită cu 20.000 de soldați de la Adrianopol, Salonic, Vranje și Leskovac. Trei mii
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
intrat pentru prima oară în luptă la Grebbeberg când două batalioane ale "322. Infanterie regiment" au intrat în luptă. Primul val al atacatorilor germani a fost respins cu pierderi serioase, dar al doilea val a reușit să fragmenteze pozițiile olandezilor, tranșeele cărora au fost cucerite după lupte grele. După aceasta, regimentul german a curățat toată zona spre vest, această acțiune fiind întârziată de mai multe puncte olandeze de rezistență. Germanii s-au retras pe seară, la fel cu batalioanele SS de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Linia Grebbe fără să fie reperată de artileria germană, reușind o dezangajare treptată de trupele inamice urmăritoare. Noua poziție ocupată pe frontul de est avea anumite neajunsuri: inundarea regiunilor joase nu fusese încheiată iar terasamentele și bermele necesare pentru întărirea tranșeelor săpate în turbă nu fuseseră construite. Astfel, apărătorii au trebuit să improvizeze pentru primirea unui număr mai mare de soldați. Forțele germane din IJsselmonde au început pregătirile pentru traversarea râului Maas și atacarea Rotterdamului, apărat de opt batalioane olandeze. Germanii
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
68e Division d'Infanterie", care ocupa canalul prin Zuid-Beveland și regimentul 224 al "60 Division d'Infanterie", au ocupat poziții în dreptul strâmtorii Sloe, care separa inslua Walcheren de Zuid-Beveland, în ciuda faptului că militarii nu aveau timp suficient să își sape tranșeele. Această mișcare a trupelor a împiedicat concentrarea eficientă a trupelor aliate, ceea ce le-a permis germanilor ca, în ciuda inferiorității numerice, să obțină o victorie ușoară împotriva unităților disparate. Pe 14 mai, germanii ocupaseră cea mai mare parte a Brabantului de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
capitularea și pacea din 1492, fiind recompensat cu un teren în orașul Loja, în apropierea orașului Granada. A reorganizat armata spaniolă în curs de dezvoltare și tacticile sale și a ajuns să fie cunoscut sub numele de "Tatăl războiului de tranșee." La 2 ianuarie 1492, ultimul conducător musulman din regiune, Abu 'abd Allah Muhammad XII (sau Boabdil din Granada), s-a predat lui Ferdinand al II-lea de Aragon și reginei Isabela a Castiliei ("Regii Catolici"). Prin aceasta s-a ajuns
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Franței. Germanii au pătruns în Belgia neutră, dar fiind încetiniți de o rezistentă puternică, timp în care Franța și-a reorganizat forțele. Britanicii au intervenit, iar în trei luni, între Canalul Mânecii și frontieră elvețiană a fost săpată o linie de tranșee. Frontul de vest se află între Germania și nordul Franței, iar frontul de est între Germania și Rusia. S-au purtat bătălii navale în Orientul Mijlociu. Forțele Antantei au atacat Imperiul Otoman, iar în Africa, trupele britanice și franceze au atacat
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
care preluase comanda supremă a trupelor din regiune, a pornit cu forțele terestre spre Kufra. Informațiile arătau că oaza este apărată de două linii defensive cu punctul forte fortul El Tag, aceste linii fiind formate din garduri de sârmă ghimpată, tranșee, mitraliere și artilerie antiaeriană. Garnizoana era compusă din militari ai infanteriei coloniale sub comanda colonelului Leo, plus trupe auxiliare. În afară de infanterie, oaza mai era apărată de o companie mobilă specializată, predecesorul vestitei „La Compania Auto-Avio-Sahariana”. Militarii acestei companii erau veterani
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
rubricii ,De vorbă cu...”, începând cu Barbu Ștefănescu Delavrancea și continuând cu George Coșbuc, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, George Enescu, Spiru Haret ș.a. Prin textele pe care le publică, dintre care merită menționat articolul “Latinitatea strigă din tranșee”, al lui Octavian Goga, Flacăra militează pentru intrarea României în război alături de Franța și împotriva Austro-Ungariei. Din cauza Primului război mondial revista își încetează apariția în noiembrie 1916. Pe 10 decembrie 1921 apare o serie nouă a revistei Flacăra, sub conducerea
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
stocat în 8 cazemate și 4 poziții deschise și armamentul ușor era localizat în alte 35 de buncăre. Alte 18 tunuri anti-tanc au completat dispunerea artileriei pe plajă. Zonele dintre punctele cheie au fost echipate ușor având gropi pentru puști, tranșee și arete 85 de amplasamente pentru mitraliere. Nici o zona nu a fost lăsata descoperită și dispunerea armelor era făcută astfel încât frontul putea fi mutat oriunde pe plajă. Spionajul Aliaților a identificat apărarea ca fiind întărită de un batalion de 800-1000
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
alte particule pierdute și spulberate în jur. Praful ajunge peste tot și poate el este componentă de bază a Bucureștiului. Proveniență lui este dublă. Provine din marea Câmpie a Bărăganului, dovadă a eroziunii pământului și deșertificării. Dar provine și din tranșeele șantierelor care pustiesc măruntaiele capitalei. Blocurile, străzile, acoperișurile sale nu mai sunt privite printr-o peliculă sepia care să îi confere o prețiozitate falsă. Nicolae Comănescu reușește să redea identitatea unui București canicular prin care bate Simun-ul la Nord
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
și înlocuirea lor cu egipteni. În același timp, trupele otomane asediau Missolonghi pentru a treia oară. Asediul a început pe 15 aprilie 1825, ziua în care Navarino a fost cucerit de . Turcii au încercuit orașul și au început să sape tranșee și să plaseze baterii de artilerie. Primul atac de amploare al otomanilor nu a fost lansat până în august, când turcii au reușit să mineze și să dărâme o porțiune din zidul de apărare al orașului. Grecii au contraatacat și i-
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
a fost lansat până în august, când turcii au reușit să mineze și să dărâme o porțiune din zidul de apărare al orașului. Grecii au contraatacat și i-au respins pe turci. În aceiași noapte, grecii au lansat un raid împotriva tranșeelor și bateriilor de artilerie otomane, reușind să producă mari pierderi inamicului. Ambele tabere erau aprovizionate pe mare. Grecii aveau însă greutăți să-și plătească marinarii. Acest lucru a făcut ca doar câțiva căpitani să accepte să lupte fără să fie
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
de piatră care înconjura orașul vechi Lushun de la sud la râul Lun-ho aflat în nord-vest. Rușii continuaseră linia zidului chinezesc spre vest și spre sud, închizând zona limanului portului și noul oraș Port Arthur între forturi de beton, mitraliere și tranșee. Generalul Stessel s-a retras în Port Arthur la 30 iulie 1904. Împotriva rușilor se afla armata a treia japoneză, de aproximativ 90.000 de oameni, susținută de 474 de tunuri, aflată sub comanda baronului general Nogi Maresuke. Bombardarea orașului
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
opcupate de Regimentele Est-Siberiene al V-lea și al XIII-lea, întărite cu marinari și aflate sub comanda colonelului Tretiakov, veteran al bătăliei de la Nanshan. Ca și la bătălia de la Nanshan, Tretiakov, deși i-a fost depășită prima linie de tranșee, a refuzat cu tenacitate să se retragă și a păstrat controlul asupra Dealului de 174 de Metri în ciuda numeroaselor pierderi umane. A doua zi, pe 20 august 1904, Tretiakov a cerut întăriri dar, ca și la Nanshan, nu a primit
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
asalt al lui Nogi, mareșalul Ōyama Iwao i-a atacat pe rușii conduși de generalul Alexei Kuropatkin în bătălia de la Liaoyang. După nereușita tentativelor de a penetra fortificațiile de la Port Arthur prin asalturi directe, Nogi a ordonat săpătorilor să construiască tranșee și tuneluri pe sub forturile rusești cu scopul de a detona mine care să dărâme zidurile. Nogi a primit și întăriri, artilerie suplimentară și 16.000 de soldați din Japonia, care au compensat parțial pierderile suferite în primele asalturi. Principalul eveniment
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
acolo. Lui Nogi i s-a atras atenția asupra acestui fapt abia când a fost vizitat de generalul Kodama Gentaro, care a realizat imediat că dealul era cheia întregii apărări rusești. La mijlocul lui septembrie, japonezii săpaseră peste opt kilometri de tranșee și se aflau la 70 de metri de reduta Castelul de Apă, pe care au atacat-o și au capturat-o la 19 septembrie 1904. După aceea, ei au cucerit și reduta Templului, în vreme ce o altă forță ofensivă a fost
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
de pe pozițiile înalte străjuite de pante abrupte, el era protejat de o redută masivă și două turnuri, fiind complet înconjurată de garduri de sârmă ghimpată electrică. El era legat și de fortărețele învecinate de pe Dealul Fals și de pe Akasakayama prin tranșee. Numele de „Dealul de 203 Metri” este unul nepotrivit, el fiind format din două culmi (una de 203 metri și cealaltă de 210 metri, aflate la 140 metri distanță una de alta) legate printr-o creastă abruptă. În vârful culmii
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
de japonezi. În urma pierderii flotei Pacificului, rațiunea păstrării Portului Arthur a fost pusă la îndoială de Stessel și Foch într-o ședință la 8 decembrie 1904, dar ideea capitulării a fost respinsă de ceilalți ofițeri. Japonezii au continuat luptele în tranșee. După moartea generalului Kondratenko la 15 decembrie 1904 la reduta Chikuan, Stessel l-a numit pe incompetentul Foch în locul său. La 18 decembrie 1904, japonezii au detonat o mină de sub reduta Chikuan, care a căzut în acea noapte. La 28
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
eroic în toamna anului 1941, în regiunea localității Iariveskaia. 8. Gheorghe Bonțida, născut în anul 1914, a fost concentrat ca mână de lucru pe frontul de est, pentru efectuarea unor lucrări la calea ferată și la construirea unor adăposturi și tranșee. A fost dat dispărut în condiții necunoscute. 9. Vasile Cândea, născut în 1914 în Blaj, a fost învățător în satul Crăciunelu de Jos. Urmează cursurile Școlii de ofițeri în rezervă, fiind avansat la gradul de sublocotenent, iar în 1941 pleacă
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
nou echipament pe front, ofensiva germană a fost lansată la 5 iulie 1943. 4.Panzer-Armee condusă de generaloberst Hermann Hoth, având în față SS-Panzerkorps, a înaintat cu greu pe o distanță de ticsită cu aglomerări de câmpuri minate, infanteriști în tranșee și baterii antitanc aranjate în zone elaborate de tip pakfront. Atacul a pătruns în al treilea nivel defensiv pe o adâncime de 35 de kilometri dar a fost oprit de Armata 1 Tancuri sovietică. Între 5 și 11 iulie, "II
Bătălia de la Prohorovka () [Corola-website/Science/322864_a_324193]
-
utilizate de către batalioanele de recunoaștere "Aufklärungs-Abteilung" din cadrul diviziilor Panzer. Aceste vehicule au fost treptat înlocuite pe Frontul de Răsărit și în Africa de Nord de semișenilatele SdKfz 250, din cauza infrastructurii slabe din aceste zone. Practic, vehiculele Panzerspähwagen nu puteau traversa șanțuri sau tranșee fără ajutor. Aceste mașini blindate au fost însă folosite cu succes pe Frontul de Vest, unde exista o rețea bogată de drumuri. Autoblindatele "Leichter Panzerspähwagen" erau organizate în companii de recunoaștere din cadrul diviziilor blindate și erau denumite oficial AB în
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
7.11.│Aparate stomatologice pentru detartraj individual │ 2 1.7.13.│Aparatură de testare a dispozitivelor medicale │ 10 1.7.24.│Butelii O(2) și azot medicale │ 5 1.7.31.│Chingi pentru scos răniții din tehnica de luptă sau tranșee │ 1 1.7.33.│Container pentru păstrarea probelor de laborator │ 10 1.7.36. Cutii pentru instrumentar medical │ 5 1.7.37. Cutii Petri pentru laborator │ 5 1.7.41.│Dispozitiv de sigilare pentru pungi de sânge │ 5 1.7
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]