2,637 matches
-
asupra taxei pe valoarea adăugată, reducerile fiscale acordate În urma sponsorizării sau mecenatului, legislația dreptului de autor, reglementarea descentralizării, legislația referitoare la finanțarea de către comunitățile locale a Învățământului sau legislația vamală, sunt doar cele mai evidente. Teoria misiunii Învățământului ca ceva transcendent realității nu face decât să diminueze prezența intereselor acestuia În domeniile În care i se scrie soarta. Indiferent dacă suntem sau nu avocații unei legislații speciale pentru Învățământ, e nevoie de o mai mare conștientizare legală, pentru a profita de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În același timp, nici un autor de jurnale intime nu ignoră părerea lui Rousseau: „Nimeni altcineva nu poate scrie povestea vieții unui om decât el Însuși”. Propoziția de mai sus conține o interdicție de ordin aproape magic. Un fel de cenzură transcendentă coborâtă În banalitatea vieții. Paradoxul jurnalului intim - unul din nenumăratele sale paradoxuri! - constă În faptul că, rămânând În sfera ficțiunii, reușește să nu fie un Ichroman, adică o banală formulă narativă din specia subiectivității. Și că, avid de realitate, construind
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cel de a înțelege ordinea universală , și absența oricărei încercări de a o răsturna 16. Pe scurt, cum observa unul dintre cei mai fini cititori, Petru Creția, în cadrul fundalului compus din esențe, greutate au mai puțin elementele arhetipale, mitologice ori transcendente, cât o anume senzualitate amară, echilibrată de o luciditate care se impune prin chiar conștiința limitelor ei17. Transferate în registrul estetic, analizele semnificațiilor de tip dublu ale mesajului yourcenarian deopotrivă documentare și vizând esențialul au fost reluate în observațiile despre
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Celui-ci n'échappe pas à la règle: il l'expose et s'y expose. Lira bien qui lira le dernier", în G. Genette, op. cit., Seuil, Paris, 1982. 53 Pentru G. Genette, aceasta numește literaritatea literaturii, adică "ansamblul categoriilor generale sau transcendente tipuri de discurs, moduri de enunțare, genuri literare etc. pe care le relevă fiecare text singular" (cf. op. cit., p. 7). 54"Toute relation unissant un texte B (que j'appellerai hypertexte) à un texte antérieur A (que j'appellerai, bien
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un corpus de texte care ilustrează categoria literaturii-mărturie, Philippe Mesnard identifică patru asemenea tipuri de configurări. Cea mai convențională este scriitura tradițională realistă, identificată de autorul menționat la Vassili Grossman, David Rousset și alții. Al doilea tip de configurare, numită "transcendentă", ce apare la André Schwartz- Bart, reorganizează realitatea pornind de la simboluri. Al treilea tip este "configurația critică" (la Imre Kertész, Robert Antelme sau Claude Lanzmann), care nu presupune reprezentarea fidelă a realității. A patra formă, după Philippe Mesnard, ar fi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a.Chr.); locul acestora a fost luat de doctrina monistică a stoicilor care admiteau o providență divină și logosul ca rațiune a lumii, care pătrunde tot universul și îl organizează. O asemenea doctrină nu era orientată spre acceptarea unui Dumnezeu transcendent și personal, întrucât rațiunea stoică a lumii era supusă legii prescrise a faptului care veghează asupra veșnicei împrejurări a tot ceea ce se petrece în lume, îndepărtând logosului libertatea de acțiune. La rândul său, Epicur (341-270 a.Chr.) nega cu hotărâre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adunării, iar chiliile rotite în jurul acesteia a fost probabil o formă de imitare a dispunerii taberelor militare. Ruptura dintre Biserica ante și postconstantiniană nu este atât de profundă după cum s-ar părea. Distincția dintre profetismul creștin, care confruntându-se cu transcendentul ar părea să pună în termeni negativi chestiunea etică a războiului și a serviciului militar și restul romanității care rămâne subjugată, s-a transferat în epoca constantiniană în interiorul Bisericii, atunci când mărturia profetică a devenit prerogativa clerului, scutit de serviciul militar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
alegerea valorilor conținute într-însa. Motivul dualist al derivației pitagoreico-platonice dezvoltat apoi de stoicism, referitor la aportul sufletului față de trup, este exprimat de ideea sprijinului (sinéchein). Realitățile pământești în reciprocitatea raporturilor dintre creștini și lume erau trăite într-o optică transcendentă, unde perceperea conceptului clasic de patrie, aspect particular al polisului și al raportului personal cu pământul părinților, căpăta o valoare secundară: se considerau pàtroikoi, rezidenți într-o comunitate de cetățeni, îndreptați spre o patrie superioară. Prevederea a determinat creștinii să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
el. Ele reflectă condițiile de viață și interesele. Întâlnim aceeași poziție în pozitivismul juridic, pentru care justiția este în strânsă legătură cu moravurile. Acest pozitivism elimină problema morală, deoarece nu este științifică. Dacă nu există nicio valoare absolută, niciun etalon transcendent pentru a discerne binele și răul, nu este posibil să evaluăm un sistem social decât pornind de la propriul nostru sistem de valori și de la propriile justificări. Nu am avea niciun fundament pentru a considera inacceptabile acțiunile lui Hitler, ale lui
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
al sentimentelor (cu toate nuanțele dragostei și ale afecțiunii), durata legăturilor, raporturile sexuale limitate la cadrul cuplului sunt demne de a fi valorizate. La nivelul idealurilor, infidelitatea este o contravaloare. În exemplul dat, "tribunalul istoriei" operează fără referință la absoluturi transcendente, el lucrează pe materiale istorice, dintre care pe unele le "absolutizează". Dificultatea acestui tip de răspuns rezidă în găsirea cri-teriului care ne permite să afirmăm că adoptarea unei valori (de exemplu, fidelitate în cuplu) este doar aparentă sau că este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
proces și totdeauna constituită în interiorul, și nu în exteriorul reprezentării". Exemplele ar putea continua, însă cele asupra cărora ne-am oprit sunt suficiente pentru a releva principalele idei constructiviste în raport cu cele esențialiste. Astfel, se observă o deplasare dinspre obiectiv și "transcendent" spre un subiectiv determinat contextual, adică spre ideea de categorizare; sau, cu alte cuvinte, identitatea, din subiect, devine obiect al manipulării de către indivizi sau grupuri. De asemenea, se observă o trecere de la interesul pentru trăirea afectivă sau emoțională către cogniție
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fost ocrotită de atmosfera duhului ortodox, care se închină până la pământ în fața oricărei valori organice" (Blaga, 1936:65). Perspectiva sofianică e cel mai important determinant al ortodoxiei. "Sofianicul este în esență acest sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox că transcendentul coboară, relevându-se din proprie inițiativă, și că omul și spațiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelei transcendențe" (Blaga, 1936:106). În sens larg, sofianicul desemnează viziunea unei mișcări de sus în jos a transcendenței. Exemple de viziuni
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care Blaga le identifică în cultura populară românească sunt: Miorița, Meșterul Manole, legenda pământului transparent, grâul cristoforic, cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se regăsește în orice creație imaginară sau reală care poartă semnificația unui "torent de transfigurare a transcendentului, pornită de sus în jos" (Blaga, 1936:126). Dragostea de pitoresc reiese din estetica vieții cotidiene. "Dragostea de pitoresc a răsăriteanului este aceea a unui om care, solidar cu natura, vrea o îmbogățire și o întrecere debordantă a ei printr-
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
decât un simplu fenomen de studiu rațional. "R. Otto a așezat în centrul științei religiilor fenomenul religios, demonstrând că studiul acestuia nu poate fi izolat de cel al omului religios și al comportamentului lui, experiența sacrului fiind experiența trăită a transcendentului și a inefabilului; potrivit lui Otto, omul religios descoperă un element de o calitate absolut specială, care se sustrage la tot ceea ce am numit rațional, care este cu totul inaccesibil comprehensiunii conceptuale și, ca atare, constituie ceva inefabil." (Enciclopedia de științe
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a religiosului asupra societății europene la general. În țările occidentale, procesul de secularizare este temeinic documentat (Chadwick, 1976). "Interesul diminuat al oamenilor pentru supranatural și importanța redusă a acestuia în organizarea societății contemporane arată că atât concepțiile despre o ordine transcendentă, cât și preocuparea pentru valorile ultime sunt din ce în ce mai puțin relevante pentru viața modernă. Nu în ultimul rând, una dintre cauzele declinului religiei a constituit-o creșterea capacității și a eficacității statului modern de a îngloba, dacă nu sub controlul său
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în contextul internațional, în lumina credinței și a tradiției Bisericii. Scopul ei principal e de a interpreta astfel de realități, examinându-le conformitatea sau dezacordul cu liniile învățăturii Evangheliei despre om și despre vocația sa în același timp pământească și transcendentă, pentru a orienta comportamentul creștin. Ea nu aparține, așadar, câmpului ideologiei, ci celui al teologiei, și în special al teologiei morale. Învățătura și răspândirea doctrinei sociale fac parte din misiunea evanghelizării creștine. Și, dat fiind că este vorba de o
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
-l înjosești. O astfel de concepție romantică a geniului îl scoate din condiția umană și-i acordă însușiri supranaturale: toate actele lui, fără deosebire, sunt considerate ca ieșind din normele obișnuite, impregnate de puterea lăuntrică a unor calități de ordin transcendent. Oricâtă forță morală de ridicare a maselor ar reprezenta, de altfel, ca toate legendele pline de nobile sensuri, această mistică nu are nimic comun cu realitatea. Geniul nu înseamnă o depășire a umanității în toate domeniile vieții sufletești, ci e
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
punct/volumetrii circulare - electromagnetice sunt neprecizate având în vedere că: un cerc, formă geometrică, deși finit (vizibil) din punct de vedere fizic, deci cuantificabil, nu poate fi definit niciodată precis, ca suprafață/volum, întrucât p = 3,14... este un număr transcendent; prin prezența celor două componente, magnetică și electrică, perpendiculare una pe cealaltă, unda electromagnetică definește implicit un spațiu tridimensional extrasenzorial a cărui volumetrie este imposibil de evaluat cu exactitate în timp/spațiu (transcedental). Se poate spune, că un cerc este
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
religioase sau la un grup, chiar și în situația în care această afiliere este predominant simbolică, unilaterală sau subiectivă. A fi religios într-o formă non-confesională este o situație rară, îndeosebi în spațiul european. Alături de trăirea interioară a relației cu transcendentul, experiența religioasă suportă această puternică dimensiune socială, de comunicare și împărtășire a sensurilor, revelațiilor și identității în cadrul unei comunități de credincioși. Pentru unii participanți, dimensiunea socială a experienței religioase prevalează asupra celei spirituale transcendente. Statutul de membru al unei comunități
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Alături de trăirea interioară a relației cu transcendentul, experiența religioasă suportă această puternică dimensiune socială, de comunicare și împărtășire a sensurilor, revelațiilor și identității în cadrul unei comunități de credincioși. Pentru unii participanți, dimensiunea socială a experienței religioase prevalează asupra celei spirituale transcendente. Statutul de membru al unei comunități religioase impregnează cvasitotalitatea dimensiunilor vieții psihice și sociale a individului. Identitatea socială, relațiile de prietenie, asocierile profesionale, comportamentul civic sau cel organizațional, deciziile legate de familie (căsătorie, educația copiilor), alegerea activităților de timp liber
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
așa cum este reprezentat și perceput în conștiința colectivă a comunității. De cele mai multe ori, indivizii din comunitatea religioasă relaționează cu Persoana Dumnezeirii ca o unitate, ceea ce este cel mai vizibil în timpul serviciilor de cult. Practicarea obiceiurilor care țin de legătura cu transcendentul (rugăciunea, împărtășania, comuniunea, Sfânta Cină) contribuie la creșterea coeziunii și la consolidarea identității de grup a membrilor comunității. Între membrii comunității există relații cu caracter spiritual (religios) și relații cu caracter laic. În cazul creștinilor, primele se referă la frăția
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dar și între membrii clerului se instaurează relații ierarhice, ce reglementează interacțiunile între persoane cu roluri și statusuri predefinite într-o structură de organizare formată în baza unor principii de egalitate în fața divinității, dar și de acces diferențiat la realitatea transcendentă. În ceea ce privește relațiile între comunitățile de religii diferite, în România și în cele mai multe dintre țările din Europa și America, statul impune legislativ toleranța, respectul reciproc și pluralismul religios. Egalitatea între culte este formală și legală. În realitate, rațiunea de existență a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care, în mod ideal, pot fi structurate sub forma unei tipologii concentrice: cea mai largă identitate religioasă poate fi localizată cosmic, ceea ce face ca granițele să fie inexistente, în măsura în care toate ființele umane sunt considerate egale, cu acces direct la relația transcendentă. Identitatea religioasă localizată la nivel național prezintă granițe geo-politice și oferă acces cetățenilor prin naștere sau naturalizare. Atunci când identitatea religioasă este locală, granițele sunt geo-culturale, iar accesul este rezervat persoanelor care aparțin spațiului comunității prin naștere. Identitatea religioasă etnică are
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sau crea elemente care să conducă la o nouă identitate religioasă. Într-un studiu referitor la abordările metaforice ale rețelei globale, Ratzan (2000) observă faptul că atunci când descriu Internetul, utilizatorii experimentați tind să folosească metafore spațiale cu substrat mistic, în legătură cu transcendentul, sub diferite forme. De asemenea, utilizatorii experți folosesc, mai frecvent decât cei începători, noțiunea de comunitate și ideea libertății discursului pentru a descrie Internetul. În consecință, pentru cei care sunt preocupați de religie, Internetul devine din ce în ce mai mult un loc în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu privire la lipsa accesului pentru unele segmente de populație sau zone geografice, Internetul înglobează o multitudine de surse de informație și face posibilă transmiterea acestora cu mult dincolo de arealul lor inițial. Bittarello (2009) face distincția dintre Internetul ca spațiu (sacru) generic, transcendent, global și reprezentarea acestuia ca o constelație de spații sacre limitate sau localizate, specifice comunităților, deschise la participare. În primul caz, această reprezentare a Internetului oferă cadrul validării activităților religioase online. În cea de-a doua situație, Internetul devine un
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]