1,736 matches
-
logicii ca atare -, anume aceea de a indica "aparența judecăților transcendente", rezultate prin intervenția "constitutivă" a conceptelor rațiunii, adică prin aplicarea lor la conceptele intelectului ca la obiecte ale unei experiențe posibile. 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale Logica transcendentală, prin analitica sa, este o logică a adevărului.106 În ultimă instanță, diferența dintre logica generală și logica transcendentală ține, potrivit perspectivei kantiene, de felul în care cele două se raportează la adevăr. Logica generală, fiind o cercetare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare -, anume aceea de a indica "aparența judecăților transcendente", rezultate prin intervenția "constitutivă" a conceptelor rațiunii, adică prin aplicarea lor la conceptele intelectului ca la obiecte ale unei experiențe posibile. 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale Logica transcendentală, prin analitica sa, este o logică a adevărului.106 În ultimă instanță, diferența dintre logica generală și logica transcendentală ține, potrivit perspectivei kantiene, de felul în care cele două se raportează la adevăr. Logica generală, fiind o cercetare a cunoștințelor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lor la conceptele intelectului ca la obiecte ale unei experiențe posibile. 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale Logica transcendentală, prin analitica sa, este o logică a adevărului.106 În ultimă instanță, diferența dintre logica generală și logica transcendentală ține, potrivit perspectivei kantiene, de felul în care cele două se raportează la adevăr. Logica generală, fiind o cercetare a cunoștințelor "intelectului" exclusiv după forma lor, așadar după legile intelectului corespunzătoare cunoștințelor (veritabile), reprezintă un canon, un corpus de reguli
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de-a face direct cu obiectele, prin urmare, nici cu adevărul, înțeles, de Kant, în sensul corespondenței între judecată și obiectul ei (adevărul împlinit al cunoștinței, ca "adevăr pozitiv", adică acord al judecății cu obiectul ei dat în experiență). Logica transcendentală, în schimb, are în vedere tocmai raportarea intelectului, prin regulile sale, la obiecte, chiar dacă unele concepte ale sale (categoriile) sunt exclusiv a priori. De aceea, logica transcendentală este în mod direct o logică a adevărului. Este necesară, așadar, pentru dobândirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevăr pozitiv", adică acord al judecății cu obiectul ei dat în experiență). Logica transcendentală, în schimb, are în vedere tocmai raportarea intelectului, prin regulile sale, la obiecte, chiar dacă unele concepte ale sale (categoriile) sunt exclusiv a priori. De aceea, logica transcendentală este în mod direct o logică a adevărului. Este necesară, așadar, pentru dobândirea unei cunoștințe veritabile de o relație a formelor intelectului cu obiectele, dar una care face posibilă raporarea la obiectul dat în sensibilitate, nu la obiectul ca "lucru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a adevărului. Este necesară, așadar, pentru dobândirea unei cunoștințe veritabile de o relație a formelor intelectului cu obiectele, dar una care face posibilă raporarea la obiectul dat în sensibilitate, nu la obiectul ca "lucru în sine". De aceea aplicarea logicii transcendentale în scopul constituirii cunoștinței prin partea sa de analitică este condiționată de experiență. Ca analitică, ea este autonomă, în sensul că poate fi "descrisă" în întreaga sa structură; însă aplicată, ea devine heteronomă, fiindcă este condiționată de experiență; e drept
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa de analitică este condiționată de experiență. Ca analitică, ea este autonomă, în sensul că poate fi "descrisă" în întreaga sa structură; însă aplicată, ea devine heteronomă, fiindcă este condiționată de experiență; e drept, experiența însăși este condiționată de logica transcendentală, ceea ce însemnă că avem de-a face cu o circularitate a condiționărilor în relația dintre experiență și logica transcendentală kantiană, care va trebui evidențiată ca atare în prezentarea care urmează. Oricum, pe această bază devine clară și "ideea" unei critici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întreaga sa structură; însă aplicată, ea devine heteronomă, fiindcă este condiționată de experiență; e drept, experiența însăși este condiționată de logica transcendentală, ceea ce însemnă că avem de-a face cu o circularitate a condiționărilor în relația dintre experiență și logica transcendentală kantiană, care va trebui evidențiată ca atare în prezentarea care urmează. Oricum, pe această bază devine clară și "ideea" unei critici a folosirii logicii dincolo de limitele experienței, adică folosirea sa dialectică; ceea ce Kant numește prin "dialectica transcendentală" moștenită din istoria
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
experiență și logica transcendentală kantiană, care va trebui evidențiată ca atare în prezentarea care urmează. Oricum, pe această bază devine clară și "ideea" unei critici a folosirii logicii dincolo de limitele experienței, adică folosirea sa dialectică; ceea ce Kant numește prin "dialectica transcendentală" moștenită din istoria filosofiei se referă la această folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt, dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe această bază devine clară și "ideea" unei critici a folosirii logicii dincolo de limitele experienței, adică folosirea sa dialectică; ceea ce Kant numește prin "dialectica transcendentală" moștenită din istoria filosofiei se referă la această folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt, dar pe o cale negativă, înseși limitele experienței. Dialectica transcendentală nu poate opri însă travaliul gândirii de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Kant numește prin "dialectica transcendentală" moștenită din istoria filosofiei se referă la această folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt, dar pe o cale negativă, înseși limitele experienței. Dialectica transcendentală nu poate opri însă travaliul gândirii de aplicare a regulilor intelectului pur dincolo de limitele experienței, dar ea poate scoate la iveală aparența și falsitatea acestei aplicații. Se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt, dar pe o cale negativă, înseși limitele experienței. Dialectica transcendentală nu poate opri însă travaliul gândirii de aplicare a regulilor intelectului pur dincolo de limitele experienței, dar ea poate scoate la iveală aparența și falsitatea acestei aplicații. Se depărtează Kant, prin proiectul logicii transcendentale, de sensul de corespondență al adevărului, propriu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o cale negativă, înseși limitele experienței. Dialectica transcendentală nu poate opri însă travaliul gândirii de aplicare a regulilor intelectului pur dincolo de limitele experienței, dar ea poate scoate la iveală aparența și falsitatea acestei aplicații. Se depărtează Kant, prin proiectul logicii transcendentale, de sensul de corespondență al adevărului, propriu logicii tradiționale? Propune el un alt concept al adevărului, dat fiind faptul că logica transcendentală a sa are alte sarcini, alt obiect, alte rezultate decât logica generală? Încă din "Introducerea" la Logica transcendentală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
experienței, dar ea poate scoate la iveală aparența și falsitatea acestei aplicații. Se depărtează Kant, prin proiectul logicii transcendentale, de sensul de corespondență al adevărului, propriu logicii tradiționale? Propune el un alt concept al adevărului, dat fiind faptul că logica transcendentală a sa are alte sarcini, alt obiect, alte rezultate decât logica generală? Încă din "Introducerea" la Logica transcendentală este precizat, fără echivoc, sensul adevărului: Dacă adevărul constă în acordul unei cunoștințe cu obiectul ei, atunci, prin aceasta, acest obiect trebuie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
transcendentale, de sensul de corespondență al adevărului, propriu logicii tradiționale? Propune el un alt concept al adevărului, dat fiind faptul că logica transcendentală a sa are alte sarcini, alt obiect, alte rezultate decât logica generală? Încă din "Introducerea" la Logica transcendentală este precizat, fără echivoc, sensul adevărului: Dacă adevărul constă în acordul unei cunoștințe cu obiectul ei, atunci, prin aceasta, acest obiect trebuie distins de altele; căci o cunoștință e falsă dacă nu concordă cu obiectul la care e raportată, deși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiect este vorba? Kant amintește deseori despre obiecte ale intelectului, obiecte în genere, despre obiecte empirice, obiecte ale unei experiențe posibile etc. Tocmai pentru a stabili condițiile de adevăr ale adevărului ca atare filosoful distinge între "adevărul empiric" și "adevărul transcendental"; ambele semnificative doar pentru logica transcendentală. Cel dintâi reprezintă, desigur, acordul dintre cunoștință (judecată) și propriul său obiect dat empiric. Ceea ce este cu totul semnificativ aici este faptul că însăși aprehensiunea ca fapt al unității sintetice necesară oricărei cunoștințe, alături de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre obiecte ale intelectului, obiecte în genere, despre obiecte empirice, obiecte ale unei experiențe posibile etc. Tocmai pentru a stabili condițiile de adevăr ale adevărului ca atare filosoful distinge între "adevărul empiric" și "adevărul transcendental"; ambele semnificative doar pentru logica transcendentală. Cel dintâi reprezintă, desigur, acordul dintre cunoștință (judecată) și propriul său obiect dat empiric. Ceea ce este cu totul semnificativ aici este faptul că însăși aprehensiunea ca fapt al unității sintetice necesară oricărei cunoștințe, alături de senzație și de sinteza imaginației devine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alături de ele, însă, se află multe alte concepte ale intelectului, apoi altele ale rațiunii. Conceptele din prima grupă, anume categoriile, "exprimă a priori raporturile percepțiilor în fiecare experiență" și din acest motiv "se cunoaște realitatea lor obiectivă, adică adevărul lor transcendental și acesta, ce-i drept, independent de experiență, totuși nu independent de orice raport cu forma unei experiențe în genere și cu unitatea sintetică, singura în care obiectele pot fi cunoscute sintetic."108 Adevărul transcendental respectă regula corespondenței dintre cunoștință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lor obiectivă, adică adevărul lor transcendental și acesta, ce-i drept, independent de experiență, totuși nu independent de orice raport cu forma unei experiențe în genere și cu unitatea sintetică, singura în care obiectele pot fi cunoscute sintetic."108 Adevărul transcendental respectă regula corespondenței dintre cunoștință și propriul obiect (empiric), deși cunoștința în cauză ține de un concept care exprimă el însuși, a priori, condițiile preluării acestui obiect. Adevărul transcendental este înfăptuit în acele judecăți al căror predicat este o categorie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sintetică, singura în care obiectele pot fi cunoscute sintetic."108 Adevărul transcendental respectă regula corespondenței dintre cunoștință și propriul obiect (empiric), deși cunoștința în cauză ține de un concept care exprimă el însuși, a priori, condițiile preluării acestui obiect. Adevărul transcendental este înfăptuit în acele judecăți al căror predicat este o categorie; desigur, o categorie care și-a "găsit" un obiect, exprimat, în structura judecății, prin subiect. El este suportul unei "teoreme" pe care Kant o formulează atunci când vorbește despre postulatele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
începând cu nivelul bazal al oricărei cunoștințe, anume condițiile formale ale intuiției (spațiul și timpul), trecând prin sinteza materialului sensibil, sinteza imaginației bazată pe schemele temporale, și ajungând la conștiința propriu-zisă de timp proprie postulatelor gândirii empirice, în genere. Adevărul transcendental se deosebește de cel empiric prin sens, dar mai cu seamă prin sfera de aplicație: adevărul tanscendental este propriu doar judecăților sintetice a priori care au ca predicat o categorie (din cele douăsprezece conținute în tabela kantiană). Faptul acesta este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Principiul propriu logicii generale fiind cel al contradicției, pentru logica în cauză nu are nici o semnificație aspectul sintetic al cunoștinței, așadar nici principiul sintezei empirice (în intuiția sensibilă, în imaginație, în aprehensiune). De acesta se ocupă, în mod exclusiv, logica transcendentală. Din aceeași cauză, logica generală nu cunoaște, dintre judecățile necesare, decât judecata analitică, nu și pe cea sintetică a priori; pe aceasta din urmă o poate accepta, însă doar formal, reducând-o la condiții strict formale de exprimare a sa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
priori; pe aceasta din urmă o poate accepta, însă doar formal, reducând-o la condiții strict formale de exprimare a sa, adică la forma judecății analitice. În schimb, judecata sintetică a priori este tipul fundamental de judecată din perspectiva logicii transcendentale, care nu doar o asistă formal, ci îi precizează condițiile de posibilitate, o constituie ca atare. Adevărul corespunzător acesteia este cel transcendental. Din această perspectivă, adevărul transcendental apare ca o condiție pentru însuși adevărul empiric: În ansamblul oricărei experiențe posibile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
schimb, judecata sintetică a priori este tipul fundamental de judecată din perspectiva logicii transcendentale, care nu doar o asistă formal, ci îi precizează condițiile de posibilitate, o constituie ca atare. Adevărul corespunzător acesteia este cel transcendental. Din această perspectivă, adevărul transcendental apare ca o condiție pentru însuși adevărul empiric: În ansamblul oricărei experiențe posibile se află toate cunoașterile noastre, și în raportul general la această experiență constă adevărul transcendental, care precede orice adevăr empiric și îl face posibil."109 Îl precede
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca atare. Adevărul corespunzător acesteia este cel transcendental. Din această perspectivă, adevărul transcendental apare ca o condiție pentru însuși adevărul empiric: În ansamblul oricărei experiențe posibile se află toate cunoașterile noastre, și în raportul general la această experiență constă adevărul transcendental, care precede orice adevăr empiric și îl face posibil."109 Îl precede, îl condiționează; oarecum, îl cuprinde, fiindcă nici adevărul transcendental nu ar fi ceva în absența celui empiric. 3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă Forma
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]