3,564 matches
-
gâtul. Întârzia deja de zece minute. Mi-am cumpărat un pachet de țigări și mi-am aprins una uitându-mă la bărbosul cu tobele. Încerca un ritm lent pe fus. Era clar că se pregătește și că bubuielile care aduc transpirația vor veni mai târziu. Oameni începeau să se adune, se așezau, își comandau bere. Două fete în colanți albi m-au făcut să întind gâtul și să întorc capul jenat când am văzut că mă observă și râd de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ore am încheiat discuția, m-am deconectat și m-am dus în bucătărie să beau un pahar cu lapte rece. Eram desculț și îmi contractam degetele piciorului drept, pentru că simțeam un cârcel pe cale să se instaleze. Cum nu purtam haine, transpirația mi se scurgea pe piept și pe spinare de parcă eram într-o saună, făcând bobițe lucioase dacă nimerea peste fire de păr. Am băut laptele pe nerăsuflate. Când mai aveam doar câteva înghițituri, ochii mi-au căzut pe chiuveta plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
balcon, scrutând piațeta de peste drum, unde ne dădusem întâlnire. Încercam să identific o fată în haină portocalie de piele, jeanși strâmți și cizme înalte cu toc. Trecerea unui sfert de oră în căutări zadarnice m-a umplut din nou de transpirație, dar oricum nu mai conta, pierdusem orice speranță, nu voi avea parte de nici o fată, îmi spuneam. Am început să mă plimb nervos prin casă, înjurând, și situația a continuat așa până la 15:04, moment de mare inspirație, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
iar Elena pe cea a lui Marcu Lokusz. - Știi, spuse ea, Coman și Lokusz sunt împreună. - Adică... - Adică sunt amanți. Ioana sorbi din pahar și râse. - Îmi și închipui. Unul înalt și uscățiv, altul bondoc și gras, care pute a transpirație. - Lokusz nu e gras, spuse Elena zâmbind oarecum forțat și aruncând în pahar paiul cu care se juca. Atâta doar că nu e o frumusețe. - Amândoi sunt urâți, adăugă Ioana. Nu pot să sufăr homosexualii, mai ales dacă sunt urâți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
vorbele. Găsise conectorii necesari și ideile îi păreau mai interesante ca niciodată. Se lansă într-o lungă dizertație despre noțiunea de scop al vieții, se referi la o sumedenie de filozofi din care cită cu generozitate. Tumultul gândirii îi provocă transpirație mai ceva ca lui Jiquel. Se ridică de două ori în picioare. În sinea lui, credea că a construit cel mai logic și mai încântător discurs din viața sa. Și era abia la explicarea termenilor. Curând trecu și la raționamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
2. I-am aruncat o privire sclavului celui rău și, simțindu-mă vinovată pentru ca i-am stricat cheful, l-am împuns cu tocul cizmei în costumul mulat din latex. A scheunat în extaz. —N-am înțeles niciodată cum scapă de transpirație în chestiile alea, i-am spus lui Janey. — Păi probabil că nu scapă. —Îh. —Eh, măcar nu s-a prefăcut că e sclavul din Pulp Fiction 3, zise ea. Am văzut deja vreo trei din ăștia pe seara asta. Fumată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Ține capul jos, zise el În urechea lui Brunetti, Întins lângă el, cu brațul peste spatele lui. Brunetti se lăsă la pământ, Înfigând mâinile În iarba de sub el, cu ochii Închiși, conștient doar de greutatea brațului lui Ambrogiani și de transpirația care-i acoperea tot corpul. Prin torentul pulsului său, auzi sunetul unui camion venind către ei dinspre ceea ce păruse a fi capătul drumului. Ascultând, motorul acestuia hurui pe lângă ei, apoi slăbi În vreme ce-și croia drum Înapoi spre șoseaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
un spital, nu? Jake a sărit să ia telefonul care odihnea în poala lui Alice. Mâna lui Alice s-a strâns în jurul receptorului. —Uite ce e! Nu are nici un rost să te cerți cu ei, a bolborosit ea simțind cum transpirația începe să-i curgă pe frunte. Problema e că pentru o naștere acasă e nevoie de două moașe, iar spitalul nu ne poate trimite două în noaptea asta. Sunt prea ocupați. Așa că merg eu la spital. —La Spitalul de Vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
roți cu aspect recognoscibil. Odată etapa asta terminată cu bine, Hugo l-a pescuit pe Theo din mașină și i-a îndesat trupul agitat și urlător sub chingile căruciorului. Tatăl s-a oprit apoi să-și tragă sufletul, ștergându-și transpirația de pe frunte. Tot ceea ce mai rămânea de dus la bun sfârșit era simplul proces de fixare a copertinei de plastic care apăra copilul de ploaie. —Nu-ți face griji, l-a liniștit Hugo pe Theo care continua să se agite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sonor decât prima oară. —Ce câine minunat, i-a comunicat Hugo cu voce tremurândă tocmai când clopoțelul de la intrare a început să sune. Grăbindu-se pe hol, Hugo și-a trecut o mână peste fruntea care-i era acoperită de transpirație. A deschis ușa și le-a zâmbit crispat celor două persoane - un bărbat vesel și o femeie- care stăteau în prag. Bună, noi suntem Sarah și Steve Buckley... ooo... vă simțiți bine? l-a întrebat femeia privindu-l îngrijorată. —Fine1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-i vedea capătul, dar era conștient că lăsase în urmă ore bune. Și gâfâia... Nu știa de ce aleargă, nici nu-și punea această întrebare. Alerga și atât, ca și cum ar fi vrut să doboare ultimul record mondial înregistrat oficial. Își simțea transpirația cum alunecă pe sub cămașa ai cărei nasturi se desfăcuseră unul câte unul, iar tălpile frigeau ca și când ar fi trecut în fugă peste cărbuni încinși. Unde alergi, domnule?, auzi o voce. Către ce te grăbești? Contează așa de mult o oră
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
fi iubit-o fără oprire, ore în șir (își imagină că proiectorul era mutat de o mână din umbră și plasat în așa fel încât conul de lumină să cadă chiar pe trupurile lor înfierbântate de pe care curgeau broboane de transpirație), cu toate că rochia verde nu era deloc provocatoare, iar femeia nu dădea niciun semn din care să tragă cineva (un bărbat cu multă imaginație, spre exemplu) concluzia că ar fi ieșit din casă tocmai pentru a se combina cu un bărbat
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ruperea de nori. Se așeza la birou, în fața laptopului, și lovea tastele furibund. Lucra de câteva luni la ceea ce el numea - așa cum fac scriitorii ratați - romanul vieții... - La dracu`! Fu zguduit de un spasm. Roti privirile prin cameră, simțind cum transpirația îi curge pe la tâmple, în firișoare care căutau împreunarea, apoi privi ușa. Cu teamă. Pe birou, laptopul părea un obiect picat dintr-o altă lume, una în care personajele nu au altceva mai bun de făcut decât să devină reale
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
atât căldura de la lumânări cât și sufletele atâtor oameni care îl conduceau pe George pe ultimul drum. Frusina stătea la căpătâiul lui cu privirea ațintită numai la el. La un moment dat observă că pe fruntea lui apăruseră broboane de transpirație în timpul slujbei de binecuvântare și chipul lui surâdea. Li s-au pus și verighetele pe degete. Frusina se gândea că poate mai trăiește, nu știa de ce simte așa ceva. Scoase batista, îl șterse pe frunte și îl sărută. La atingerea pielii
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
unii mai bătuți de soartă ca noi nu mă făcea să mă simt cu nimic mai bine. Pute, am șoptit eu. — o, nu e de la mine, s-a apărat GĂlățanu. — Pute a soartă de om, a sânge, a păr, a transpirație, a unghii, a picioare, a hoit. Tot orașul e plin de câini vagabonzi, de lume care aleargă după câini cu covrigi În coadă, de vân- zători de iluzii și de fraieri ca mine. orașul Ăsta e ca o ghiulea care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Unul era slab, palid, cu părul creț, cu ochi de șarpe care studia atent prada prin ramele aurii și cu un nas ascuțit cu ce părea să adulmece Încontinuu, iar celălalt era roșu, gras și mirosea de la o poștă a transpirație. SlăbĂnogul ne‑a făcut semn imediat ce a văzut‑o pe Simonetta, zâmbind cu gura până la urechi. — Poftiți, doamnelor, haideți, luați loc, a spus el. VĂ așteptam. — Ea e prietena mea despre care v‑am vorbit. Dânsul este domnul deputat Priză
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
niște palpitații și de nodul În gât pe care Îl simțeam de ceva vreme. În mod cert nu aveam un stomac suficient de tare pentru a digera ceea ce se Întâmpla În jurul meu. Dacă te Înghesui zilnic În tramvaiul 16, mirosind transpirația oamenilor care se Întorc de la serviciu ca să-și petreacă restul serii anesteziați În fața televizorului, nu-ți mai arde să-l iei la pieptănat pe Vasilescu cu furculița În fața englezilor și să te lași pieptănat la rândul tău cu zimții de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
unii mai bătuți de soartă ca noi nu mă făcea să mă simt cu nimic mai bine. Pute, am șoptit eu. — O, nu e de la mine, s-a apărat Gălățanu. — Pute a soartă de om, a sânge, a păr, a transpirație, a unghii, a picioare, a hoit. Tot orașul e plin de câini vagabonzi, de lume care aleargă după câini cu covrigi în coadă, de vânzători de iluzii și de fraieri ca mine. Orașul ăsta e ca o ghiulea care te
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Unul era slab, palid, cu părul creț, cu ochi de șarpe care studia atent prada prin ramele aurii și cu un nas ascuțit cu ce părea să adulmece încontinuu, iar celălalt era roșu, gras și mirosea de la o poștă a transpirație. Slăbănogul ne-a făcut semn imediat ce a văzut-o pe Simonetta, zâmbind cu gura până la urechi. — Poftiți, doamnelor, haideți, luați loc, a spus el. Vă așteptam. — Ea e prietena mea despre care v-am vorbit. Dânsul este domnul deputat Priză
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
niște palpitații și de nodul în gât pe care îl simțeam de ceva vreme. În mod cert nu aveam un stomac suficient de tare pentru a digera ceea ce se întâmpla în jurul meu. Dacă te înghesui zilnic în tramvaiul 16, mirosind transpirația oamenilor care se întorc de la serviciu ca să-și petreacă restul serii anesteziați în fața televizorului, nu-ți mai arde să-l iei la pieptănat pe Vasilescu cu furculița în fața englezilor și să te lași pieptănat la rândul tău cu zimții de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
frumusețe de ring, special pregătit, În acest scop, și muzicanții, din prepeleac, așa o țineau, dendrăcit, Încât, de pe ăștia, de pe ring, rachiurile și vinurile și celelalte lichiduri prinseră a ieși, din nou, În lume, de astă dată, sub formă de transpirație. Urmă o pauză. O pauză nu prea mare, Întrucât, bârzoii din prepeleac prinseră a-și tremura, iarăși, aripile, iar zumzetul se transformă, rapid, În bâzâit, iar bâzâitul, În vifor de motor de avion gata de a-și lua zborul, de pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
alegere, nu mai vedeau bine, aproape totul era atingere. Orice reținere se spulberase; Thomas a simțit pe unul din brațe o mușcătură; și-a Înfipt și el dinții Într-o carne, un sîn sau o fesă, nu mai judeca limpede. Transpirațiile, amestecate, făceau pielea alunecoasă, alte secreții sporeau neaderența palmelor, Își scăpau din mîini, se prindeau iar, dar nu de tot, abia cît să sporească zvîrcoleala; un animal cu trei coloane vertebrale gemea, zbătîndu-se agonic: s-a liniștit treptat, pe părți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fetișcane Își luaseră și ele partea. Casa regală primise ceea ce i se cuvenea, de mic, Thomas o venerase pe regină. CÎinii străbunicului din Odense, unde Thomas mergea În vacanțele școlare, opriseră și ei cîte ceva, mirosul de copil, linseseră și transpirația vremelnicului lor prieten, pentru sarea ei. Și motocicletele duseseră ceva din Thomas: fierul și cauciucul acestora căpătaseră mai multă rezistență, pentru că smulseseră din structura pasională a celui ce le Încăleca atomi nepuși În evidență de nici o fizică ori chimie; și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
vinovată. Doresc să-i cer iertare...”. Târziu, foarte târziu, întins pe pat, obosit și plin de regret, poate că somnul l-a liniștit, dar lacrimile sale udau perna... Tainicele cărări ale iubirii * ... Întinsă pe cearceaful mototolit și ușor umed de transpirație, Laura privea tavanul pe întuneric. După ce ațipise cu greu, i s-a părut că cineva o strigă în somn și s-a trezit. Nu trecea pentru prima oară prin astfel de stări doar că, de data aceasta, acea stare se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
cu fantasmele tale și cu frustrările tale, cu elanurile tale de scriitor și cu decepțiile tale, cu metaforele și cu elipsele tale, cu încercările tale stilistice și chiar cu bucățile aruncate la coș. enorme, ernome surse de plăcere și de transpirație au fost pentru mine mai ales intervențiile mele în textele scrise de tine. De multe ori ți-am transformat substantivele în verbe și verbele în substantive, ți-am adăugat adjective acolo unde tu voiai să ai un stil epurat și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]