22,945 matches
-
conduce la abandonul copilului. De aceea, măsurile de factură publică vizează diminuarea, eliminarea cazurilor extreme de abandonare a copiilor. Abandonul a cunoscut o cotă ridicată de manifestare atât în ultima perioadă a regimului comunist, cât și în primii ani ai tranziției. Printre cauze, sunt enumerate în primul rând explozia sărăciei, ignorarea mijloacelor de planificare familială, creșterea ponderei mamelor tinere, apoi lipsa serviciilor de asistență socială, a serviciilor pentru familie (C. Zamfir, 1997, p. 86). Pot fi invocate câteva concluzii asupra modului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apare ca o stare ce afectează familii, grupuri mari de oameni, trecând prin semnificații din sfera privată în cea publică. Societatea românească se caracterizează printr-o suită de procese economice și sociale cu adânci implicații privind costurile sociale. Astfel, o tranziție graduală spre economia de piață, marcată din ce în ce mai dramatic de momente de stagnare și de criză, dublate de expansiunea economiei ascunse 19, de creșterea șomajului (ca urmare directă a dificultăților de restructurare economică) reprezintă doar câteva dintre acestea. Pe fondul unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Alte aspecte cu largi valențe pozitive erau cele legate de existența serviciilor de sprijin pentru familie; mai exact, de funcționarea unui număr mare de creșe și grădinițe. Această modalitate de sprijin avea să se deterioreze grav în perioada ulterioară, a tranziției. Prin consecințele pe care le-au determinat (mă refer, în primul rând, la numărul mare al copiilor abandonați), prin accentuarea stării de sărăcie a multor familii și chiar prin lipsa de șanse reale de realizare și implicare socială a copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
au luptat simultan pentru drepturi civile, politice și sociale (G. Bock, 2002, p. 201). Urmărind cum, în general, femeile și bărbații beneficiază în mod diferit de sprijin public, pot ilustra această idee prin trimitere la experiența României în perioada de tranziție. Trecerea în șomaj a bărbaților, care lucrau mai ales în industrie, s-a făcut prin acordarea unor salarii compensatorii, prin plata ajutorului de șomaj (V. Pasti, C. Ilinca, 2001, p. 29). Pierderea locului de muncă pentru femei era o cale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la a discuta moralitatea mamei, seriozitatea comportamentului acesteia. În cazul în care se poate dovedi că femeia în cauză a avut legături cu mai mulți bărbați, șansele ca vreunul dintre ei să recunoască copilul sunt mici2. În societatea românească în tranziție, copiii sunt de multe ori receptați ca o povară de care tatăl, aflat și el într-o situație dificilă din punct de vedere material, preferă să se debaraseze. Se presupune că legăturile cu copilul vor fi reluate atunci când acesta va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
părinte). Numărul persoanelor care solicită acest tip de concediu s-a diminuat în timp, necesitatea de a păstra un loc de muncă și a unor venituri constante impunând găsirea altor mijloace pentru creșterea copiilor 32. În România, în perioada de tranziție, datorită mai ales lipsei de fonduri, se acreditează existența unui model de politică de tip rezidual (C. Zamfir, 1999, pp. 429-437). Acest fapt s-a impus indiferent de opțiunile politice declarate sau asumate ale guvernanților. Prin măsurile de politică socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și dizolvarea modului de producție capitalist, se va ajunge la depășirea inegalităților. De aici decurgea eliminarea formelor de discriminare care le afectau pe femei. Exploatarea acestora lua sfârșit odată cu toate tipurile de exploatare generate de sistemul capitalist. În România, în tranziție, neajunsurile din sfera economică, disfuncționalitățile sociale ce decurg, în principal, din starea de sărăcie generală a populației, par să sugereze, ca în abordarea marxistă, că economicul este cheia tuturor problemelor celor mai mulți oameni, care fac mari eforturi pentru a atinge un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comună a fost ca, odată cu instaurarea democrației, statul să fie rezervat față de sfera privată sub aspectul planificării vieții de familie, dar să se păstreze avantajele unui suport cât mai larg (de exemplu, privind gratuitățile în creșterea copiilor). În perioada de tranziție, problemele din sfera publică (restructurarea economică și integrarea europeană, în principal) sunt primele pe agenda politică, iar preocupările privind asistarea familiei au rămas secundare. De aici, nu s-a mai realizat, în perioada imediat post-revoluționară, nici măcar o politică socială coerentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cunoscut accente specifice în diverse configurații sociopolitice. În perioada comunistă, exista o dependență într-un sens foarte larg față de sursa de proveniență a veniturilor, angajatorul fiind statul socialist. Acesta era „responsabil” și pentru toate formele de protecție socială. În condițiile tranziției, statul a continuat să acorde sprijin preferențial susținut unora dintre cetățenii săi. În acest sens, poate fi amintită practica salariilor compensatorii pentru cei disponibilizați în diverse ramuri industriale. Statul a încetat să fie paternalist-protectiv față de femei, însă a rămas astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dintre cetățenii săi. În acest sens, poate fi amintită practica salariilor compensatorii pentru cei disponibilizați în diverse ramuri industriale. Statul a încetat să fie paternalist-protectiv față de femei, însă a rămas astfel față de bărbați, care s-au dovedit „fiii favoriți” ai tranziției, cel puțin ca venituri provenite din redistribuirea bugetului public (M. Miroiu, 2004, p. 237). Femeile mature și cele vârstnice au cunoscut experiența dependenței față de stat, iar cele tinere trăiesc experiența dependenței față de bărbați, pentru supraviețuirea în perioada de tranziție (2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ai tranziției, cel puțin ca venituri provenite din redistribuirea bugetului public (M. Miroiu, 2004, p. 237). Femeile mature și cele vârstnice au cunoscut experiența dependenței față de stat, iar cele tinere trăiesc experiența dependenței față de bărbați, pentru supraviețuirea în perioada de tranziție (2/3 dintre femeile tinere fie nu aveau în 2001 nici un venit, fie câștigau echivalentul a 40 USD pe lună - D.O. Ștefănescu, M. Miroiu, 2001, p. 12). Dependența economică poate fi identificată la anumite categorii: • persoanele fără ocupație (persoanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de șanse egalitatea ca includere. Oricare alt tip de egalitate se poate realiza numai după ce persoanele vizate ies din izolare și nu mai sunt marginalizate 60. 4. Democratizarea familieitc "4. Democratizarea familiei" Mă întreb dacă în România, la cele „trei tranziții - tranziția politică internă spre democrație, tranziția internațională spre Occident și tranziția economică și socială spre economia de piață” (Vladimir Pasti, 2004, p. 286) - se mai adaugă o a patra: tranziția familiei de la familia patriarhală la familia democratică. Democratizarea familiei ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
șanse egalitatea ca includere. Oricare alt tip de egalitate se poate realiza numai după ce persoanele vizate ies din izolare și nu mai sunt marginalizate 60. 4. Democratizarea familieitc "4. Democratizarea familiei" Mă întreb dacă în România, la cele „trei tranziții - tranziția politică internă spre democrație, tranziția internațională spre Occident și tranziția economică și socială spre economia de piață” (Vladimir Pasti, 2004, p. 286) - se mai adaugă o a patra: tranziția familiei de la familia patriarhală la familia democratică. Democratizarea familiei ar putea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
alt tip de egalitate se poate realiza numai după ce persoanele vizate ies din izolare și nu mai sunt marginalizate 60. 4. Democratizarea familieitc "4. Democratizarea familiei" Mă întreb dacă în România, la cele „trei tranziții - tranziția politică internă spre democrație, tranziția internațională spre Occident și tranziția economică și socială spre economia de piață” (Vladimir Pasti, 2004, p. 286) - se mai adaugă o a patra: tranziția familiei de la familia patriarhală la familia democratică. Democratizarea familiei ar putea fi o consecință firească a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poate realiza numai după ce persoanele vizate ies din izolare și nu mai sunt marginalizate 60. 4. Democratizarea familieitc "4. Democratizarea familiei" Mă întreb dacă în România, la cele „trei tranziții - tranziția politică internă spre democrație, tranziția internațională spre Occident și tranziția economică și socială spre economia de piață” (Vladimir Pasti, 2004, p. 286) - se mai adaugă o a patra: tranziția familiei de la familia patriarhală la familia democratică. Democratizarea familiei ar putea fi o consecință firească a faptului că societatea contemporană, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Democratizarea familiei" Mă întreb dacă în România, la cele „trei tranziții - tranziția politică internă spre democrație, tranziția internațională spre Occident și tranziția economică și socială spre economia de piață” (Vladimir Pasti, 2004, p. 286) - se mai adaugă o a patra: tranziția familiei de la familia patriarhală la familia democratică. Democratizarea familiei ar putea fi o consecință firească a faptului că societatea contemporană, în ansamblu, s-a democratizat. David Held (2000, p. 178) arăta că, în cadrul democrației, stabilirea deciziilor publice ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
relaționale”, în Mary Lyndon Shanley; Uma Narayan, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București, 1996. Miroiu, Adrian, Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct, București, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Miroiu, Adrian; Rădoi, Mireille; Zulean, Marian, Politici publice, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Miroiu, Mihaela, „Feminismul ca politică a modernizării”, în Alina Mungiu-Pippidi (coord.), Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Editura Polirom, Iași, 1998. Miroiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
1998. Mitrofan, Iolanda; Mitrofan, Nicolae, Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editură și Presă „Șansa”, București, 1996. Moise, Emil, „Întreprinderea socialistă: un sistem complex și comprehensiv de servicii și bunuri oferite membrilor ei”, în Adrian Miroiu (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Moore, George Eduard, Principia Ethica, Editura Du Style, București, 1977. Morris, Lydia, Social Division: Economic Decline and Social Structural Change, U.C.L. Press, Londra, 1995. Moynihan, Daniel P., The Politics of a Guaranteed Income: The Nixon
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir, Sociologie politică, Editura Ziua, București, 2004. Pasti, Vladimir; Ilinca, Cristina, O realitate a tranziției: discriminarea de gen. Raport de cercetare, Editura Institutului de Studii ale Dezvoltării, București, 2001. Pasti, Vladimir; Miroiu, M.; Codiță, C., România - Starea de fapt, vol. I (Societatea), Editura Nemira, București, 1997. Pașa, Florin; Pașa, Luminița Mihaela, Cadrul juridic și organizatoric
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Polirom, Iași, 2002. Vogel, Ursula, Feminism and Political Theory, Sage Publications, București, Londra, 1986. Voinea, Maria, Sociologia familiei, Editura Universității București, 1993. Voinea, Maria, Psihosociologia familiei, Editura Universității București, București, 1996. Voinea, Maria, „Familia tânără - particularități socio-demografice în perioada de tranziție”, în E. Zamfir; I. Bădescu; C. Zamfir (coord.), Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Warren, Karen, „Towards an Ecofeminist Peace Politics”, în Karen Warren (coord.), Ecological Feminism, Routledge, Londra și New York, 1994. Weber, Renate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Sociologia familiei, Editura Universității București, 1993. Voinea, Maria, Psihosociologia familiei, Editura Universității București, București, 1996. Voinea, Maria, „Familia tânără - particularități socio-demografice în perioada de tranziție”, în E. Zamfir; I. Bădescu; C. Zamfir (coord.), Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Warren, Karen, „Towards an Ecofeminist Peace Politics”, în Karen Warren (coord.), Ecological Feminism, Routledge, Londra și New York, 1994. Weber, Renate (coord.), Timpul acțiunii. Protecția drepturilor femeii, ocrotirea copiilor și a tinerilor adulți, Centrul pentru Drepturile Omului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București, 1997. Zamfir, Elena (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, Elena; Bădescu, Ilie; Zamfir, Cătălin, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin; Pop, Marius, România ’89-’93: dinamica bunăstării și protecția socială, Editura Expert, București, 1994. Zlate, Mielu, Eul și personalitatea, Editura Trei, București, 1999. TC "" Rapoarte, barometretc "Rapoarte, barometre" Barometru de gen, Renate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să nu poată dormi din cauză că ea s-ar fi putut să cocheteze, prin culise, cu vreun coleg balerin. Și în afară de asta, în viața lor nu intervenise nici un fel de moștenire de familie, din partea vreunui unchi parvenit, milionar de carton al tranziției, plin de generozitate. Dar faptul că ea, Irina, refuzase cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună să aibă copii și să devină mamă îl afectase sufletește extrem de mult. Dorise din toată inima ca, după un an-doi de căsnicie
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
memorie nu se putu să fie alta decât aceea a lui Sorin Lumânărescu. Fostul său patron de la ziar se purtase binevoitor cu el la început și chiar îl încurajase să scrie o serie de articole demascatoare despre marii parveniți ai tranziției. Lumânărescu însuși fusese, la începutul anilor 90, cunoscut și apreciat drept un ziarist vertical, inteligent, talentat și curajos. Scrisese, pentru o gazetă de largă răspândire națională, o serie de reportaje și articole de opinie, culminând cu niște reportaje curajoase în legătură cu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
un cimitir periferic al orașului. Dar un scandal, în urma căruia reieșise că ar fi avut ceva legături Securitatea, îl forțase pe Lumânărescu să își dea demisia de la marele ziar, nu însă și din presa dâmbovițeană, câinele gălăgios al democrației de tranziție. În următorii ani, cu resurse bănești doar de el știute (poate căpătase, cine știe, vreo moștenire de la vreun unchi bogat din America?), reapăruse pe piață cu ziarul său propriu, de acoperire națională, în care continuase să combată la fel de bine. Ba
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]