4,948 matches
-
T. Vianu, „Orice morală se Înrădăcinează În nevoia de a iubi, de a simpatiza cu semenul, a adora pe cei mai puternici, a te bucura de Înflorirea vieții celei mai umile de lângă tine. Iubirea, În accepțiunea cea mai largă, este trebuința sufletească căreia valoarea etică Îi răspunde”. Semnificația persoanei umane Existența umană, viața, ne apare În forma ei vizibilă, prin prezența persoanei umane În lume. Aceasta reprezintă „omul viu În carne și oase” (M. de Unamunoă și nu ideea abstractă de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca prezență pentru ceilalți; - trăirile emoționale, În raport cu situațiile vieții; - conținutul ideativ referitor la mine, la felul În care eu gândesc propria mea persoană, - durata existenței mele, percepută ca scurgere a timpului, la care raportez prezența mea În lume, - nevoile sau trebuințele proprii pulsiunilor mele care se cer a fi satisfăcute; - conduitele, acțiunile și creațiile mele ca mod specific de a fi, proprii persoanei mele. Orice persoană are o identitate proprie. Identitatea este marca Eului. Ea este o sinteză a Eului prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este o Împlinire a unei nevoi sufletești, morale și spirituale a omului. El trebuie să fie În mod permanent „cu-și-pentru-alții”, să-i simtă pe ceilalți alături de ea. Dar această nevoie de „a-fi-Împreună” este extrem de complexă. Ea trebuie Înțeleasă ca o trebuință sufletească, morală și spirituală. Intimitatea, considerată În sensul acesta, este aspectul interior al Întâlnirii, cea care permanentizează Întâlnirea ca durată. În plus, intimitatea este absolut necesară, Întrucât ea contribuie la completarea, formarea și desăvârșirea persoanei umane, la progresul acesteia. Din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la dispoziția persoanei. Adoptarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Cetatea creează, prin viața În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea trebuințelor primare, fundamentale, de pulsiunile inconștientului. Cetatea va conferi Însă omului o nouă dimensiune sufletească și morală, care-l va conduce de acum Înainte În toate acțiunile sale, concentrate În supraeul moral. Acesta va reprezenta instanța de cenzură, care va exercita
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care reflectă aspectele realității obiective sociale, dar și pe cele ale existenței umane, vizează două categorii de forțe ce acționează concomitent: forțele sociale (modelul socio-cultural, instituțiile, relațiile umane, normele social-juridice, sfera politică și cea economică, religia) și forțele umane (pulsiuni, trebuințe, aspirații, decizii, acte, conduite). De acordul sau dezacordul acestora depinde starea de echilibru atât a societății, cât și a fiecărui individ în parte. Nu poate exista însă niciodată un acord perfect între individ și societate. O situație „ideală” are întotdeauna
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morbigenetică, putând favoriza fie dezvoltarea sănătății mintale, fie apariția bolii psihice sau a devianței. Totul depinde de gradul în care modelul social acționează în sens pozitiv-sanogenetic sau negativ-morbigenetic. În cazul unei societăți sănătoase se remarcă concordanța dintre natura umană (tendințele, trebuințele și aspirațiile acesteia) și societate. În cazul unei societăți bolnave apare o contradicție netă între natura umană și societate. Aceste idei le regăsim enunțate anterior de J.-J. Rousseau, care vorbea despre „sălbaticul fericit”, trăind într-o lume naturală, precum și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
transformarea sa în persoană. Ființa naturală devine ființă socială. Acum în evoluția omului se face saltul trecerii de la stadiul de „ființă a pulsiunilor primare” la cel de „ființă a normelor valorice”. Reprimarea pulsiunilor primare și ulterior remodelarea acestora (nevoi, pulsiuni, trebuințe etc.) în formele sublimate ale valorilor socio-culturale și moral-spirituale va avea un efect direct, profund și continuu asupra formării, sau mai exact a „civilizării”, persoanei umane. Interiorizarea sistemului de norme și valori ale modelului socio-cultural impus de „viața în cetate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuală îl reprezintă sfera instinctelor și a comportamentului, aberațiile acestora, precum și măsurile de psihoigienă care se impun în vederea dirijării lor adecvate sau a corectării lor, în cazurile în care apar tulburări ce amenință sănătatea mintală a individului. Instinctele grupează pulsiunile, trebuințele, tendințele, totalitatea actelor reflexe automate și inconștiente cu care individul se naște și care poartă amprenta tipului caracterial al personalității acestuia. S. Freud pune instinctele la baza vieții psihice, acordând cea mai mare importanță instinctului sexual. A. Adler vorbește despre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ei prin relații natural-biologice, psihologice, morale, juridice și răspund unul pentru celălalt în fața societății. Familia reprezintă nucleul social elementar care, unește pe soți și descendenții acestora. Fiind o unitate socială, familia urmărește să asigure satisfacerea unei foarte complexe game de trebuințe și aspirații ale membrilor săi. Din acestea derivă o suită de caracteristici ale familiei: este un grup social caracterizat prin determinări naturale și biologice, singurul în care legăturile emoțional-afective și de consanghinitate au o importanță majoră; este grupul întemeiat pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de gândire, de acțiune, care sunt rezultatul modelării omului în conformitate cu normele cetății. Forțele sociale vor acționa „represiv-modelator” asupra grupului de indivizi. Această reprimare, înțeleasă în sensul de normare, ca formă de manifestare acceptată de grupul social, privește regimul instinctelor (tendințe, trebuințe, pulsiuni), conduitele (libertatea individuală), acțiunile (voința), sensibilitatea și gusturile (afectivitatea), gândirea. Se urmărește prin aceasta „formarea omului” sau „educarea” acestuia, pe de o parte, în scopul deprinderii/învățării unor modele de conduită noi, iar pe de altă parte, în scopul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I. Dezechilibrele psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti, M. Bates, N.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social, psihologic și psihiatric. O contribuție importantă în această problemă revine acțiunii de igienă mintală. Conduitele deviante, ca și cele de ordin sociopatic și conduitele normale, pozitive, își au originea în aceleași forme de „viață sufletească”, reprezentate prin instincte, pulsiuni, trebuințe. Însă direcția de manifestare pe care acestea o iau diferă în raport cu factorii formativ-modelatori ai modelului socio-cultural și cu educația. Studiile statistice au pus în evidență faptul că în orice comunitate social-umană există, pe lângă indivizii normali, o categorie de indivizi cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
are propria viziune asupra acestui aspect ci am să descriu doar câteva dintre ele,care mi s-au părut mai interesante și mai atractive pentru elevi. Știm că în clasele I-IV una dintre metodele care răspund cel mai bine trebuințelor copiilor este jocul,care implică un ansamblu de acțiuni și procese psihice și care trezesc copilului buna dispoziție,bucuria,creând atmosfera favorabilă desfășurării activității. Având dulcea iluzie că se joacă,elevul participă activ la propria lui formare,achiziționând cunoștințe,formându
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
fișă de observație curentă, completată pe parcursul desfășurării experimentului. Eleva: V. M. Clasa a IV-a B Convorbirea, desfășurată sub forma unor discuții individuale libere sau dirijate, a permis obținerea unor date subtile și spontane despre atitudinea elevului față de colegi, interesele, trebuințele, preferințele, motivele unor conduite, opiniile și convingerile sale despre gradul de dificultate a sarcinilor de învățare, nivelul și calitatea performanței, gradul de satisfacție. Convorbirile au furnizat informații valoroase, greu de sesizat prin observații sau experiment. Analiza produselor activității elevilor a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de tip față în față între profesor și un elev sau între profesor și un grup de elevi în scopul realizării unor sarcini de învățare pentru care cei ce învață au nevoie de sprijin. Tutorele îndeplinește câteva roluri specifice:-identifică trebuințele de învățare ale educabililor, în funcție de nivelul atins de fiecare individ la un moment dat; -încurajează manifestarea diferențelor; -sprijină fiecare individ să se implice în învățare. Tutorele ascultă cu atenție opiniile elevilor, încercând să le înțeleagă și este gata, în orice
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
care are nevoie, îi învață să dialogheze cu colegii, să aibă inițiativă și rapiditate în gândire și acțiune, le stârnește interesul pentru competiții și nu în ultimul rând îi consiliază. Întregul proces educativ are în centrul său elevul cu nevoile, trebuințele lui și în consecință se adresează fiecărui elev din clasă. Programa activităților din gimnaziu și liceu oferă libertatea profesorilor da a-și alege tipul de activități, metode și procedee în acord cu particularitățile de vârstă și interes ale elevilor. Activitatea
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
În ultimul secol majoritatea școlilor pedagogice europene au militat pentru ameliorarea statutului copilului în cadrul procesului instructiv educativ, pentru adaptarea conținuturilor și a metodelor educației la trebuințele acestuia. S-a constatat că o gravă carență a educației a fost, secole de-a rândul, ignorarea copilului, a aspirațiilor, intereselor și posibilităților sale. Acum mai bine de două sute de ani, J. J. Rousseau adresa educatorilor un avertisment devenit celebru
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
să le ofere cele mai bune condiții. Părinți cu standarde înalte care, cu cele mai bune intenții, doresc să le transmită și copiilor, constată că rezultatele sunt nesatisfăcătoare, dacă nu chiar dezastruoase. Pentru a înțelege copiii și a le respecta trebuințele este nevoie de cunoașterea fiecărei vârste cu limitele și potențialul ei, pentru că fiecare etapă este importantă în procesul maturizării copilului. Ne interesează în mod deosebit perioada școlarității copilului și imaginea părintelui ideal din perspectiva educatorului. Există o strânsă legătură între
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
secretar general al Ministerului Afacerilor Străine, apoi ministru plenipotențiar clasa a II-a, Z. se dedică în special administrării proprietăților sale (case, vii) și acceptă președinția unui sindicat al podgorenilor din zona Odobești, care în 1906-1907 scoate și un ziar, „Trebuința”. În aprilie 1908 e ales membru titular al Academiei Române. Poporanismul în literatură, discursul de recepție din mai 1909, provoacă replica dură a numeroși confrați, în primul rând a lui Titu Maiorescu, al cărui aspru răspuns în forul academic pecetluiește și
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea unor produse manufacturate la prețuri scăzute (Zeletin, 1925/1991, p. 64). Rezultatul este spectaculos: în circa trei decenii proprietarii funciari sunt „smulși” din raporturile lor patriarhale și „siliți să lucreze după trebuințele capitalismului” (Zeletin, 1925/1991, p. 65.); economia naturală devine tot mai mult o economie de schimb; vechile meserii și ocupații cad pradă concurenței străine; sporirea relațiilor de schimb duce la stimularea tendinței de extindere a suprafețelor cultivate pentru piață și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obținerea acestora.Se prezintă o listă cu drepturi pe care acesta le-a uitat din cauza educației sau a experiențelor de viață trăite ulterior.Se recomanda să se citească lista respectivă de mai multe ori. 3. Conștientizarea propriilor sentimente, dorinte și trebuințe.Este dificil ca o persoana să devina asertivă, dacă nu-și dă seama ce simte, ce dorește și ce nu doreste. Comportamentul asertiv presupune ca subiectul să spună deschis ce simte și ce nu dorește să se schimbe. 4. Exersarea
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
Noile tipuri de conținuturi sau noile educații, reprezintă un răspuns util al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. S-au constituit într-un timp foarte scurt datorită faptului că ele corespund unor trebuințe de ordin sociopedagogic din ce în ce mai bine conturate.În epoca noastră, s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme complexe la a căror rezolvare este invitat și sistemul educativ căruia, în revine importantul rolul de a constitui lumea de
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
obțină vreun drept la păstrarea Basarabiei” <ref id="58">58 IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr. 22, p. 34-35. </ref>. De altfel, cancelarul rus nu va ezita de a notifica, În scris, Guvernului român că „Rusia n-are trebuință de ajutorul armatei române”, forțele imperiale fiind „mai mult decât Îndestulătoare” pentru Înfrângerea Turciei <ref id="59">59 Memoriile Regelui Carol I, vol. III, p. 155. </ref>. Pe de altă parte, Gorceakov exprima cu claritate dorința Guvernului țarist de a
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de caz nr. 4, subintitulat Intervenția benefică a bunicii în orientarea carierei nepoatei, ce se regăsește în anexa nr. 18. 1.1. Absența sau insuficienta prezență maternă Mama constituie pentru copil acea parte a existenței în care el găsește satisfacerea trebuințelor și relaxarea tensiunilor, stimulările plăcute, ocaziile de a descoperi sensul diverselor situații în care el este implicat. Mama este garanția siguranței lui, este centrul său de referință. Ulterior, atitudinea copilului față de alte persoane este esențial determinată de relația sa cu
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]