1,293 matches
-
pe cea de-a doua. Intrarea în scenă a lui Daniel Corbu este, de altfel, pusă sub semnul refuzului restaurator. O dovedesc, mai întâi, elementele de paratext: titluri de cărți precum Plimbarea prin flăcări (Cartea Românească, București, 1988), Preludii pentru trompetă și patru pereți (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992) sau Documentele haosului (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993), numeroase titluri de poeme incluse în ele (O caleașcă de fulgere, Atoatestăpânitor, Soarele negru, Înscenări pentru liniștea aparentă sau șapte încercări de a privi lumea printre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a se măsura cu singura formă de alteritate care i se pare pe măsură: cea radicală. Anticipată de unele propoziții apoftegmatice, întunecate ori cinice, incluse în Plimbarea prin flăcări ("marele arhitect dumnezeu era bătrânul din/ azilul de noapte"), Preludii pentru trompetă și patru pereți ("Profeții își umilesc umbra./ Acolo înăuntru orbita și ochiul atoatestăpânitor./ Psalmii negri își caută ferestre. Așa!") sau Documentele haosului ("Templele au ars. Cei care căutau urmele lui Dumnezeu prin deșert/ se-ncălzesc și azi la micul foc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Celui prea tânăr alungat pe mări" (Izvoare); "Arde-n altare smirna ideilor/ Nimeni nu doarme când noaptea/ Trece emirul pe podul de aur" (Canoe); Repaosul luminii, umbră a sânilor/ Când și zeii din trandafiri s-ar întinde/ Cu gura spre trompetele de aur ale norilor,/ Copilul cu ochii la soare nu va muri" (Oedip, dimineața în vara timpurie). Alături de aceste dubluri ale eului liric, cel mai adesea revine în panoplia lirică figura lui Narcis, odată cu care se inaugurează în poezia lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
antropomorfizată, dezabuzată și totodată nostalgică după un fel de eden infantil, acum aproape pierdut prin trădare (recte uitare), în care erosul, prin extensie lumea sentimentelor, își avea o aură imperială: "Cuvântul și-a făcut casă unde să locuiască/ el și trompeta de silex.// Apoi a săpat o fântână/ prin care privește ca printr-o pâlnie/ după elefantul alexa.// Cuvântul și-a făcut casă,/ a sprijinit-o de bicicletă,/ a ales numărul șaisprezece,/ a deschis ușa, a închis-o,/ a ascultat la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în toată splendoarea celor 75 de ani ai săi. Slabă, adusă de spate în mod iremediabil, tîrîndu-și bietele picioare în niște papuci pe care abia poți să-i numești papuci, dar cu ochi albaștri, ștrengărești, cu riduri în formă de trompetă și nasul în aceeași notă. Notă de umor. Charlotte este o femeie veselă. Dintotdeauna a fost. În ciuda greutăților, a stărilor de depresie și loviturilor sorții, Charlotte Shearer a ales mereu, în fața oricărui fel de eveniment, rîsul. De altfel, privind-o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
muncii științifice, devenind în 1868 membru al Societății Academice Române. În tot acest timp și-a susținut opiniile sau și-a făcut cunoscute rezultatele cercetărilor printr-o vie colaborare la periodice din Iași și București - „Instrucțiunea publică”, „Revista Carpaților”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Analele Societății Academice Române” ș.a. La fel de interesantă este și corespondența sa, din perioada 1845-1867, cu Timotei Cipariu, George Barițiu, Iacob Mureșianu, Simion Bărnuțiu, Iosif Hodoș, Ion Ghica. A înființat și condus Societatea Transilvania, destinată susținerii tinerilor studioși din provincia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
bine să o analizăm în acest moment. E vorba de o zi cu lună nouă cu prilejul căreia are loc o adunare de sărbătoare numită în Cartea Numerilor tĕrû’ăh, cuvânt care poate semnifica: „strigăt de război”, „aclamație”, „sunet de trompetă”. LXX traduce deseori, nu și în acest caz, prin ultima accepție. a) În cele două pasaje citate ritualul este prezentat în mod articulat, cu excepția finalului său. E de mirare însă că nu găsim nici o urmă a acestei sărbători în textele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
clock tea tous les jeudis în denominarea căreia se alătură autohtonul Smaranda (smarald) travestit în haină franceză și sonorul Piscupesco ce nu reușește să mascheze perfect românescul episcop; în Coriolan Drăgănescu, Ibrăileanu recunoaște un nume roman și sonor ca o trompetă de alarmă de bîlci potrivit pentru șeful zvăpăiat al naționalismului cu tinctură latinistă; în cazurile Costăchel-Iordăchel Gudurău tensiunea se produce între nuanța diminutivală a numelui de persoană (nepotrivit pentru cei în vîrstă ca și în cazurile Mugurel, Floricel) și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
plina de pasiune, deși repetitivă. Muzicianul îi propune Regelui să separe orchestra regală în două orchestre: una de douăzeci și patru de mari viori și alta de șaisprezece viori mici. Cu acceptul regelui, provoacă o adevărată revoluție muzicală adăugând tradiționalelor viori și trompete, flaute și voci de femei. În plus, este prima dată în istoria muzicii moderne când se formează un corm mixt, alcătuit din nouăzeci de cântăreți, de ambele sexe. Acest cor impresionant participă la toate slujbele religioase, în capela regală. Știind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
domn, a lui Al. I. Cuza în cele două țări române. În 1860 devine membru al Curții Apelative din București. Reapare în decembrie 1862 „Buciumul”, suspendat în decembrie 1864 de M. Kogălniceanu, dar reluat, în martie 1865, sub alt nume, „Trompeta Carpaților”. Director al Arhivelor Statului (1864), ales, în sfârșit, deputat, după tentative infructuoase, B. își continuă, periodic, excursiile și cercetările arheologice, începute în 1845. E desemnat președinte al Comitetului arheologic din București, iar în continuare, inspector al muzeelor, membru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
și ciclopii neliniștiți// e cineva în miezul adormit al materiei/ și are nevoie de ajutor?” (Despre materie), în timp ce Orașul cu un singur locuitor (1982) marchează o mai pronunțată familiarizare cu absurdul: „În diminețile tăcute desăvârșite/ obișnuiesc să mă plimb cu trompeta subsuoară/ prin parcul municipal// mă urc în picioare pe una din băncile ude/ și încep să cânt visător/ un bărbat și o femeie se opresc în fața mea/ ascultă răscoliți apoi se îmbrățișează/ iar el îi spune emoționat de mâine/ da
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
de avere. Astfel, după Înțelegere, nunta fie că se face la băiat, fie la fată, fie la un loc, În stil mare. La ginere, nuntașii se strîng duminică dimineața, mai devreme, pentru a merge să ia mireasa. În sunete de trompete, În chiote, În cîntece, convoiul nunții pleacă de la casa mirelui spre casa miresei. După 1990 convoiul nunții este format din mașini frumos Împodobite care claxonează În drumul de la mire la mireasă. Ajunși aici, nunta este oprită la poartă de garda
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de factură alecsandriană, dar cu mai mult amănunt. Merită atenția schițarea unei atmosfere de urât provincial cu tipicul iarmaroc al poeților simboliști: La cortul voltijerilor Pe stâlp înalt în vârf cu steag Lung tobele răsună; Momița cea ușoară La trompetul trompetelor Ca matelotul pe catarg Mulțimea se adună; Se suie, se coboară; Paiații costumați bizar Și jos apoi o vezi sărind, În aer tumba sar. Din ochi iute clipind. C. MILLE Atmosfera de la Contemporanul făcuse din C. Mille (1861-1927) un adversar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mașină cu-ntrebuințări uitate, Mai nebăgată-n seamă în giulgiul tău de praf Decât montgolfierii sau primul hidroscaf! Veritabila lirică e aceea cu rezonanță de violoncele, cu perspective de atlase, măsurată cu veacurile: În piața public-a simțirii noastre Răcnesc trompetele tembele, Dar unde-s visurile-albastre, Rănite vechi violoncele Care cântau în sufletele noastre? Deschideți iară vechile atlase; Pornim spre zările miraculoase, Dar nici un vers pentru contemporani! Și poate-așa din nou ne vom deprinde Să socotim cu veacuri, nu cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la o poartă la alta înarmați cu săbii (Ex 32,27), fiind desemnați ca păzitori ai zidurilor Ierusalimului. Ei nu se opresc nicicând, nici zi nici noapte, din laudele dumnezeiești și din sfintele colocvii; își înalță vocea puternică precum o trompetă, eliberând națiunile și dojenind popoarele (Is 58,1); și nu-și retrag săbiile de la vărsare de sânge (Ps 149,7), ucigând și devorând; bântuie prin oraș (Ier 48,10), îndurând foamea precum câinii (cf. Ps 58,15). Aceștia sunt adevărata
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
președinte invitând pe toată lumea să iasă afară pentru o festivitate În onoarea noului steag. Am fost oarecum surprins, dar i-am urmat pe ceilalți la ceremonie. Am recitat jurământul față de țară, după care un elev de liceu a cântat la trompetă „The Star Spangled Banner”1. Mai apoi, fiecare dintre noi a primit o acadea În culorile roșu, alb și albastru. Totul a durat 15 minute, dar cu toții ne-am Întors la treburile noastre râzând și cu un sentiment de entuziasm
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Caracterul naționalității române ca baza legislațiunii sale, în care se dezvoltă o teză identică: legislația democratică este definită veșminte exotice, aduse cine mai știe de unde și croite cine mai știe pentru cine. La fel gândește și Cezar Bolliac care, în Trompeta Carpaților (7/19 aprilie 1868), combate aceeași traducere formală, mecanică, de legi străine, neelaborate. De altfel, tot el declarase, în 1861, că noi facem legi, ca să nu se ție, facem școli ca să nu se poată învăța într-însele, facem tot
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
numai în jurul și în interiorul orașelor, piețelor sau castelelor, destul de aproape pentru ca, din vîrful turnului sau al gheretei de pe terasa castelului, ochiul pîndarului să-i poată zări pe hoții pe cale să sară pe ele. Atunci, la sunetul de clopot sau de trompetă sau de orice alt instrument, el dădea tuturor celor care munceau pe cîmpuri sau în vii semnalul să se adune în locul fortificat. Era ceva obișnuit și frecvent aproape pretutindeni; astfel încît boii și caii de arat, odată dezlegați de la plug
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care, prin anii '80, nemaiputînd rezista cîntecului de... matroz (era să spun de sirenă) al puterii, a părăsit arta viguroasă, distinctă, cu multe prezențe în țară și în străinătate, și a trecut, cu arme și bagaje, de partea mușchetarilor cu trompete și tromboane, confecționînd, nu fără oarecare fast componistic, sloganuri plastice de cea mai compromițătoare speță. Ei bine, cea care, ca și în filmul văzut, a reușit modificarea comportamentului acestui artist autentic, a fost tot ceva de gen feminin, să nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tare: văd că-ți plac ăștia, dar nu e crimă să alternezi, să faci, of, amor cu ei, dar, din cînd în cînd, și cu mine. Spre fericirea noastră și a amicului pictor clanul ademenitor al atleților cu tromboane și trompete a dispărut. Așa că ce-i mai rămîne? Cui să-și mai distribuie amorul? Decît propriei convingeri întru frumos. A, cît e ceasul? Peste o jumătate de oră, ne vedem la un Campari. Vreau să-i povestesc filmul. Atît. Doar să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El e, adică, solo trompetă. Și bancnotele s-adună
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El e, adică, solo trompetă. Și bancnotele s-adună, slavă domnului, în tocul deschis al trompetei. Nebun? Cînd totul începe să se liniștească, revin mereu pe debarcaderul de la Cà d'Oro. Mă-ntind pe scîndura lată, lîngă fata și băiatul ce-și spun vorbe dulci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El e, adică, solo trompetă. Și bancnotele s-adună, slavă domnului, în tocul deschis al trompetei. Nebun? Cînd totul începe să se liniștească, revin mereu pe debarcaderul de la Cà d'Oro. Mă-ntind pe scîndura lată, lîngă fata și băiatul ce-și spun vorbe dulci. În italiană? În japoneză? Ba, chiar în italiană, dar italiana lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care demonstrează că în acea perioadă, cel puțin în zona Spaniei, muzica se transmitea pe cale orală, notația muzicală nefiind încă inventată sau cunoscută. Puterea și influența muzicii asupra omului este reafirmată: „Muzica mișcă și dă naștere emoțiilor. În bătălii, sunetul trompetei îi mobilizează pe soldați ... Muzica liniștește spiritele agitate, cum se citește despre David care l-a eliberat pe Saul de duhul cel rău prin arta melodiei ... Orice cuvânt pe care îl pronunțăm, fiecare bătaie a inimii, este legată de ritmurile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
am intrat în biserică, mai întâi am crezut că mă aflu la operă. Într-un cuvânt, aici se găsea reunit tot ceea ce face parte din teatru: entrée, simfonii, minuete, rigaudons, arii pentru o singură voce, duete, coruri, acompaniamente de tamburi, trompete, corni, oboaie, viori, flaute. O adevărată capodoperă a mondenității. Și astfel de mărturii sunt foarte multe. 5.4 Enciclica „Annus qui”, de Benedict al XIV-lea Pe parcursul secolului al XVIII-lea, abuzurile s-au înmulțit: abandonarea cântecului latin medieval, invazia
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]