2,711 matches
-
omul bun la suflet Îl învinge răutatea. Cânt când mâna de copil Mă atinge cald pe suflet, Și jucându-mă cu el, Nu aud al lumii plânset. Cânt când cei de lângă mine, Ieri prieteni, azi dușmani, Îmi lovesc cu disperare Truda inimii de ani. Cânt când stând în rugăciune, Greu genunchii mi-i strivesc. Și gândesc că între îngeri, Domnul Sfânt am să-l privesc. Cânt când mă apucă dorul De-al copilăriei vis, Cânt cu al tataii fluier, Cântece din
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
M artor viu de cuvinte cu dor O rhidee-n grădină vâlceana, cu hâr R am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori! PORUNCI
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: "Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere, căci trece iute, și noi zburăm. Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale și la urgia Ta, așa cum se cuvine să se teamă de Tine? Învață-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înțeleaptă
ANII VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373944_a_375273]
-
Bungete Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR În calde dimineți de vară, A luat din soarele blajin, Țăranca, raze lucitoare, Și le-a împletit în fir. Apoi cu trudă și migală, S-a pus a țese la război, Și au ieșit, fără-ndoială, Acele fote de la noi. A prefăcut frunza de dud În fir subțire de mătase, Și-ncet, încet, tot la război, Țesu marame vaporoase. Și inul l-
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
o mulțime de materiale utilizabile. Când casa a fost aproape gata, netencuită încă pe dinafară, tinerei neveste i-a intrat în cap să se repatrieze, după exemplul altora. Deși soțul nu era prea încântat să renunțe la căsuța cu atâta trudă înjghebată, până la urmă au plecat. Dar Pfaff s-a dorit a fi mai deștept decât alții. Pentru că statul român îl obliga pe atunci să-și înstrăineze bunurile imobile înainte de plecare, el a vândut fictiv casa unei rude mai îndepărtate, aceasta
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
caprelor din târlă, care aveau fiecare câte doi iezișori. Într-o clipă strigătele copiilor se amestecară cu ale iezilor, ce nu mai știau cum să se descotorosească de urmăritorii lor. După o cursă asiduă printre stivele de lemne orânduite cu trudă de bătrân, câte un ied se zvârcolea în brațele neînduplecate ale fiecărui copil. Fetițele mai pupăcioase din fire, încasară fără să crâcnească suficiente capete în gură de la animalele rebele, care nu apreciau deloc efuziunile lor sentimentale. Maria și Florea se
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
cum astăzi, după numeroase împliniri, biserica mănăstirii noastre tresaltă de bucurie, căci < >. Izvor de bucurie coboară în sufletul nostru această sfântă sărbătoare - a mărturisit, în continuare Maica Cristina, la care am ajuns cu jertfă și cu biruință. Această târnosire încoronează truda, jertfa noastră, cu bunătate, cu iubire, cu încredere puternică în ziua de mâine...” Încredere pe care cârmuitorii acestei Sfinte Cetăți a Duhului o împărtășesc și o inspiră tuturor celor care-i trec pragul!... Prin urmare, bucuratus-au cu toții de această măreață
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
așa - să-mi pierd orice speranță de viață - tot adunându-mă - migălos - cu fărașul - din toate aceste strălucite petice - împrăștiate pretutindeni (...sau altele - pitite - răutăcios - pe unde nici nu ți-e gândul...)? ...și la urmă - după toată ne-sfințita mea trudă - iar să scap fărașul din mână - auzind strigătul bubuitor - de Miner Pușcător (Cerescul Miner!): „Fereà! - curând - prăbușim totul - iar aici - NOUA lume!”...?! ...nu - mersi - de-acum am ajuns o fantomă prea fățiș-scârțâiș reumatică - și exasperant de bătrână...! deci - incognito (cum
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
Părintele Ștefan Acatrinei ne conduce cu mână sigură în atmosfera, pe cât de înfloritoare în aparență a noii burghezii, pe atât de șubredă în realitate. Căci, ce e mai înșelătoare și mai supusă deșertăciunii, decât opulența clădită rapid și pripit, pe truda și pe sudoarea celor mai slabi? Și totuși, numărul celor puțini care dețineau mult, tindea să se mărească, și mulțumirea lor de ei înșiși înflorea direct proporțional cu averile dobândite. Pietro Bernardone era unul din acești noi stăpâni care, în virtutea
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
împiedicările și astăzi deja s-au dat porunci prin telegraf tuturor prefecților din opt districte, ca să puie la dispozițiunea mea câte 1200 care pe zi pentru București și 500 pentru Frățești... Mult m-au costat pe mine bani, vreme și trudă ca să împac pe directorul Ministerului de Interne, Simion Mihăilescu, cu prietenul nostru [adică Cogălniceanu (precizează Eminescu)] fiindcă numai el era, nu Brătianu era, care împiedica această chestie... Eu voi avea oricâte căruțe va fi de trebuință pentru oricât transport și
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
rouă) sau Trinidad (treime). Și nu ... XXVII. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - ALLES GUTE KOMMT VON OBEN, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014. Să tot fi avut vreo doisprezece anișori când am primit de la Tante Trude și Onkel Hans - un cuplu de turiști vest-germani întâlniți vara pe plajă la Mamaia - primul nostru pachet de Crăciun. Pe-atunci domnea pe piața românească o monotonie descurajantă. „Bomboanele de pom” erau greu de găsit prin magazine și constau dintr-
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
-le pe-un vârf de creion. În acel context, pachetul din Germania semăna cu o pălărie de magician din care extrăgeam extaziați tot felul de ... Citește mai mult Să tot fi avut vreo doisprezece anișori când am primit de la Tante Trude și Onkel Hans - un cuplu de turiști vest-germani întâlniți vara pe plajă la Mamaia - primul nostru pachet de Crăciun. Pe-atunci domnea pe piața românească o monotonie descurajantă. „Bomboanele de pom” erau greu de găsit prin magazine și constau dintr-
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
nestinsă Cerți vremea scursă blestemând ocară. Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite într-o viață, Căci ai zdrobit trupu-ți firav de
MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375509_a_376838]
-
2014 Toate Articolele Autorului recuperăm trecutul prin câte-o întâmplare când dintre veacuri prinse și din adânc de mare ne dăruie norocul purtate-n valuri large fragmente de istorii - pierdutele catarge din câmpuri sau grădină ne dă pământul roade cu trudă îngrijite pe hat sau lângă case se-ndestulează glia din sânge de noroade ne creștem bunăstarea pe neștiute oase găsim câte-o comoară în mod aleatoriu de-ngălbenit papirus lăsat de vre-un străbun nu-i prețuim valoarea căzând în derizoriu
RESTITUIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371975_a_373304]
-
mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o zi de trudă prin curtea mare. Nici nu mai simțea loviturile năzdrăvanului căruia nu-i mai plăcea să stea ascuns în burtica mamei sale. Din zi în zi, Jeni se simțea tot mai obosită, se mișca tot mai greu prin curte, așa că Victor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat știind cu câtă trudă au obținut această avere de seamă pentru un țăran. Dacă nu ai pământul tău, de ce te mai numești țăran? Doar că trăiești la țară? Așa gândea Victor, acum proaspăt tătic, cu noi responsabilități și griji noi. Mangalia decembrie - 2010 Referință
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să o poarte seve leac ce curg a moarte iubirii verde ascunziș așterne-mă peste frunziș 12 Octombrie 2007 ciclul ~ În valea umbrelor ~ *** Dorul Roib Mă cheamă Dorul - Roib să îl încalec și să pornim spre tărâmul elizeelor tale chemări. Truda, i-o vom hrăni cu pajiști de trupuri, îl vom adăpa în zori cu sudoarea regăsirii și-l vom veghea priponit în iatacul iubirii. 09 Februarie 2008 ciclul Ucenic în alb *** Mi-e dor să te umbresc ... mi-e dor
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
dragoste - Senzuale *** Să fie dor? Să fie dor ce simt acum în toate Sau doar ecou al nopții pe sfârșite ? M-apasă greu și gândul nu mai poate Uita cosița-n perne risipită. Te-ai răsfirat fiindu-mi așternut Al trudei line, plină de tandrețe, Mă cheamă iar eternul început, Să-ți fiu pocladă stării de binețe. Mereu ne poartă prin ecouri dorul Și țese vraja care se aprinde Noi doi ca-n unul, preschimbând fiorul Într-un pojar ce dragostea
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
acum, în ce mă privește, una din sursele majore de tensiune existențială. La palier literar, liric în speță, ea rămâne, mutatis-mutandis, o sursă, poate chiar privilegiată, de tensiune estetică. NO: Ce proiecte de viitor aveți? ED: Am întocmit, cu mare trudă și migală, și am publicat on-line (deocamdată) o antologie de autor, 111 Poezii (Ed. Calameo, 2013), pe care intenționez s-o imprim într-un viitor oarecare. Acesta este un proiect conturat, circumscris. Apoi, ca proiect mai larg, mai extins, aș
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
cu-ndurare, de drumul mi-e greșit, Îndreaptă-mă pe cale Tu, Domnul meu iubit, Condu-mă pe cărarea ce duce către cer, Plăcerile de-o clipă, azi sunt și mâine pier. Nimic nu-i desfătare aici pe-acest pământ, Doar trudă și sudoare și goană după vânt, Aducerea aminte și răul de-ai păstra, Cine-ar putea o, Doamne să stea în fața Ta? Nelegiuiri sunt multe și amintiri ce dor, La Tine e iertare; al dragostei fior, Îmi dă încredințarea că
ÎN CEAS TÂRZIU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372408_a_373737]
-
Școala Românească încearcă să realizeze acest lucru prin asemenea serbări, care reprezintă un pas înainte în învățarea limbii materne. Efortul elevilor este lăudabil. Pregătirea acestei serbări a început cu aproape două luni în urmă (în fiecare sâmbătă) și cu multă trudă și răbdare s-a ajuns la ceea ce veți asculta astăzi. A fost un efort extraordinar din mai multe puncte de vedere: al memorării și al înțelegerii versurilor cântecelor, al interpretării corecte a ritmului și liniei melodice ale fiecărui cântec. Pentru
MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ ROMÂNEŞTI A FOST CREATĂ LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372426_a_373755]
-
ere, Nu mai erau: albe, negre, maro, cenușii Ci roșu aprins, cu pete aurii Și-n mâini parcă aveam zeci, sute, făclii. *** Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt „Ce-amarnică-i truda!... Dar, iar am plecat pe malul apei înspumat Pietricele s-adun: albe și negre, maro, cenușii Să le dau strălucirea, să le fac roșii-aurii.... Referință Bibliografică: Emilia Țuțuianu - JOC / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V
JOC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372894_a_374223]
-
mă împac pe lumea asta, Cât trupul tău e risipit. Să mori sub semnul de unire, Și trupul să ți-l descompui, Și să rămâi fără întregire, E culmea paradoxului ! Dar, blestemat să fie Basta Și veșnică să-i fie truda, Căci el te-a dus din lumea asta, Rupându-ți inima la Turda! Ți-am pus tablou în casa mea, Să-ți fac o veșnică cinstire, Și mă tot rog în vremea grea, Să-ți dea și Cerul -Sfânt slăvire
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]