1,393 matches
-
și jandarmilor călări au trecut peste trupurile voastre strivite. Aniversarea proclamărei Regatului român a fost pătată de sânge. Pe când poporul era măcelărit pe ulițe, în sala teatrului, la adăpostul unui cordon de baionete, îmbuibații regimului, beți de sânge și de trufie, sărbătoreau gloria șefului lor. cetățeni, Sângele fraților voștri n-a curs în zadar, va fi roditor, durerile țării vor găsi în bărbăția voastră alinare și mântuire! Curagiu, înainte pentru lege și pentru țară!“ [14 martie 1888] Semnați N. Blaremberg, D.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
uriașă cu mâner de bronz, pe care palma lui neobișnuit de mare o strângea neîncetat Într-o mișcare spasmodică. Putea să aibă vreo treizeci de ani, judecă Simeon, și ar fi fost un bărbat frumos, dacă o neasemuită expresie de trufie nu i-ar fi Împietrit trăsăturile. Întru totul, părea o statuie, una din cele pe care Simeon le scotea cu atâta Îndemânare din blocurile uriașe de piatră și care Împodobeau catedralele ce tocmai Începeau să se ridice pretutindeni În acea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
rotund de jur Împrejur, cu un breton scurt În față. Putea să aibă vreo treizeci de ani și avea maniere simple, lipsite de aroganță și pline de curtenie. Dar, cu toată naturalețea, pe care n-o ascundea În dosul unei trufii princiare, așa cum obișnuiau membrii caselor ilustre, toată ființa lui respira un aer de măreție care impunea respect. „Nu seamănă prea bine cu ducele Bertold“, gândi Adelheid. Totuși trăsăturile lui mi se par cunoscute. Nu e nici frumos, dar e impunător
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
soțul ei. Conrad o privi cu Înțelegere. Simțea o nemăsurată milă pentru ea. Ducesa nu avusese niciodată prea mult farmec, cu fața ei prelungă și osoasă, și numai amărăciunea ce i se citea În ochi Îmblânzea Întru câtva expresia de trufie care Îi Înde părta pe toți din jurul ei. Bertold n-o iubise niciodată. Fusese, cum bine se știa, o căsătorie politică. Poate că, dacă nobila din neamul Welfilor ar fi avut copii, lucrurile s-ar fi Îmbunătățit. Dar Dumnezeu nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
la o repede ochire, în cei ce ne sunt promovați ca fiind celebrii triburilor profane din Cetate! Pentru mine, a scrie și a face cercetare de sine e o terapie din ce în ce mai sigură pentru a deveni. Trebuie să ai o mare trufie să crezi că imaginea îți poate salva opera, așteptările și singurătatea! În lumea noastră de triburi și talibani, încerc să mă salvez departe de ideologii de serviciu ai succesului social, literar și artistic. A.B. Ce reprezintă proiectul "Scriitori pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
așa a fost. Premoniție? Coincidență? Cu o lună înainte de a pleca printre îngeri, marele critic Radu G. Țeposu scria: Se înserează în viața mea și constat că am avut prea multe ambiții ca să fiu fericit pe de-a-ntregul. E o trufie să trăiești cu dorințele încordate la maximum, ca și când ai vrea să prinzi totul, să nu scapi nimic. Până la urmă, nu ramâi decât cu iluziile măcinate de talazul încrâncenării, precum scoicile prefăcute în nisip. Nimic nu justifică eroismul de a purta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la Gherla, care se desfășurau la etajul III, sub oblăduirea lui Popa 'Țanu'. Rolul pe care l-a preluat a fost acela de supraveghetor al activității informative, dar și al producției din cadrul atelierelor. Deși unii supraviețuitori au notat faptul că trufia îi scăzuse în această perioadă, alții susțin că el a fost convins până în ultimul moment că va fi eliberat și încadrat în Securitate. Prin toamna lui 1951, deținuții au fost scoși la muncă în ateliere, probabil la cererea administrației, și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de asanare a culturii naționale, credința că "estetică fără etică nu se poate". O viziune sintetică asupra artei românești îi prilejuiește autorului tezelor și antitezelor de la Paris eseul despre G.M. Cantacuzino. Caracteristica esențială a artei naționale este "discreția, lipsa de trufie, cu un cuvînt, măsura". Virgil Ierunca este și un admirabil portretist al celor care nu mai sînt și nu numai; de altfel, un capitol din Subiect și predicat poartă numele: Prieteni care au fost. Exilul, un tărîm de inițiere și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
preferă să fie insolenți, nu mulțămiți, iar cei mici sufără mai degrabă impilarea decât umilința. De aceea făgăduiala și bunăvoința celor mari fac mai puțini ingrați decât serviciile reale; căci bunăvoința se adresează vanității, pe când serviciile nevoilor curente. Rezultă că trufia își crează mai mulți dușmani decât oprimarea. Asta explică întrucâtva scăderea Domnilor și succesul revoluțiilor. Obișnuit, indulgența pentru cunoscuți e mai zgârcită decât mila pentru necunoscuți. Orice națiune are două categorii de reprezentanți: ai puterii și ai meritului. Cei ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
i s-a zdrobit capul. Porțile de aur, argint, aramă și fier sunt deschise celor patru vânturi. Rămășițele împăratului vechi nu s-au mai găsit. Statui de episcopi și sfinți prin colțurile cetății și biserica improvizată în mauzoleu. Săgetează cu trufie spre cer o clopotniță a bisericii nouă. Dar pare să fi sosit timpul ca să se adaoge și ea rămășițelor trecutului. Am băgat de samă Că minciuna nu plătește vamă. Calul hrănește-l ca pe un frate Apoi încalecă și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cele două cetăți din sudul Moldovei: Cetatea Albă și Chilia și să se prezinte el însuși cu haraciul, drept semn al credinței și al sentimentelor sale față de Poartă. „Necredinciosul acela, scrie cronicarul turc Kemal- Pașa-Zade, era un afurisit plin de trufie. Din revolta sa prea mare, neluând în seamă firmanul care cere ascultare, el și-a arătat răzvrătirea față de sultanul lumii. De aceea s-a aprins flacăra mâniei de răzbunare a padișahului. Aceasta a fost pricina trimiterii numaidecât a oștii asupra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când și-au exercitat mandatele, conjuncturile politice și regimurile instaurate în timpul lor. La început, când mă frământa ideea scrierii acestei broșuri, nu eram sigur că o voi scrie, mai ales datorită situației de acum a României, acerbelor confruntări politice și trufiei conducătorilor. Îmi dau seama, că scrierea acestei cărți va fi riscantă, mai ales prin încărcătura informațiilor, destul de acide, pe care le voi prezenta în paginile acesteia. Totuși, merită să încerc trezirea curiozității maselor de cititori, scriind lucruri inedite, poate chiar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îmbrăcat impecabil, uniformele militare venindu-i ca turnate, deși corpul său nu era tocmai potrivit pentru un statut de Don Juan. Ceea ce a frapat la acest personaj, a fost aerul de ”șmecher de cartier”, care este un mestec de mâdrie, trufie și spirit de superioritate. În realitate, Traian Băsescu, era un om încătușat în propriile sale comportări, un prizonier al tristelor erori din perioada adolescentei și tineretei. În cursele lungi, pe mările și oceanele globului, a căutat să exploateze la maximul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vânt" din Eclesiast...! Unde este Dumnezeu între versurile tale? Cât din spațiul dintre litere e har? Cât credit acorzi inspirației? N-avem noi a răspunde unde este Dumnezeu printre făcutele noastre, cele multe și mărunte. Mă tem ca de o trufie să încerc așa ceva. Răbdarea este grea. Noi suntem mereu grăbiți, agitați, în fugă, superficiali, la suprafață și, în mod paradoxal, această acumulare continuă de mișcări și energii fără durată are drept rezultat monotonia, plictisul, inerția, orbirea și ne-simțirea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
deoarece are ritmurile lui, ritmurile mari și naturale ale speciei. Dacă n-ai fi Marta Petreu, ce alt scriitor ți-ar fi plăcut (plăcea) să fii? Astăzi, Eclesiatul. Sau Homer. Mâine, cine știe? Scrisul mi-a dat un soi de trufie divină, juvenilă Care au fost modelele tale culturale? Cum ai ajuns la ele? Cât de rușine ți-a fost când cei din jur au descoperit că scrii poezii? Nu știu, sau nu mai știu, poate personajele din romanele pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
descoperit că scrii poezii? Nu știu, sau nu mai știu, poate personajele din romanele pe care le înghițeam cu nemiluita în copilărie...! Și nu, nu mi-a fost rușine că scriu poezii. Dimpotrivă, scrisul mi-a dat un soi de trufie divină, juvenilă. Pentru că La început a fost cuvântul...?! Ai avut în viață (și în literatură) și niște antimodele? Te-au influențat în vreun fel? Cu siguranță. Lucrurile pe care, văzându-le, mă simțeam jenată, acestea au fost antimodelele mele...! Spui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Doamne Împărate Mult m-ai Înzestrat Cu de toate, trupul Mi l-ai Îmbrăcat Ca să merg pe cale Picioare mi-ai dat, Dar pe căi străine Eu m-am Îndreptat. Mâini de aur Doamne Tu, mi-ai dăruit Doar eu cu trufie Nu le-am socotit Ochilor lumină Tu le-ai dat din plin, Să-mi fie privirea Ca Cerul senin Dar cu nepăsare Eu i-am ațintit Spre lucruri deșarte Care m-au orbit Mi-ai dat Tu o gură Ca să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
solul - și se ridică în sus în formă de culă, se poate deci aprecia înălțimea ei. La mijloc e săpată și are găuri adânci." Conform tradiției, "un anume vizir a stat acolo cu o oaste mare și ca amintire a trufiei lui a poruncit să o ridice, ca fiecare să poată vedea din acea muncă ce mulți oameni au fost acolo. Alții spun că în acel loc a fost o bătălie cu mari pierderi de amândouă părțile și că au fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe toate celelalte elemente etnice, ca să probeze Kaiserului că are în Orient o avangardă germană tot atât de devotată ca cei mai buni prusieni. Sărmanii sași! Ce ironie a soartei! Aceasta însă nu le-a tăiat ifosul, la fiecare ocazie își arată trufia: „Den Hunden und Rumänien ist der Eintrit verboten“( Intrarea câinilor și a românilor este interzisă (germ.).), era afișat pe ușa unui local de petreceri înainte de război. femeile ardelene Dar suntem după război și totul s-a schimbat. După conduct, un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din creangă-n creangă. * Cei ce-ți bagă binele pe gât urmează să-ți scoată ochii. * Banii nu aduc fericirea, dar nici lipsa lor nu o aduce. * Omul cinstit și modest va fi întotdeauna acuzat de interese ascunse. * Bogăția naște trufia. * Lăcomia e o perpetuă stare de foame. * Bogăția și sărăcia sunt incompatibile, dar conviețuiesc. * La omul sărac nici boii nu trag, pentru că nu-i are. * La omul sărac toate belelele trag. * Unii au între urechi câte-o oală cu curechi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
înseamnă regres, dar și elan pentru un nou salt înainte. * Cizmarul își bate singur cuie în talpă. * A scos castanele din foc cu mâna altuia, dar tot el s-a fript. * Trufașul nu e un cultivator de trufe, ci de trufie. * Fotbalul se joacă pe... bani. * Calul cu mânere nu mănâncă fân. * Calul Troian mănâncă soldați. * Istoria nu e o antologie de povestiri, ci de drame. * Nici o agenție turistică nu organizează călătorii pe hartă. * Drumul drept nu e neapărat și direct
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nu eram făcut numai din ele. Aveam și unele părți bune, ce Dumnezeu, însă despre acestea nu suflam nici o vorbă în jurnal. Fapt este că după acea revelație a început să mă preocupe ce imagine las despre mine - un acces de trufie, de bună seamă, de ațipire a lucidității, în orice caz. Cui să las o imagine și pentru câtă vreme? Dar atunci devenisem brusc grijuliu cu acea imagine, ceea ce m-a făcut să distrug într-o zi paginile de jurnal, ca
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
floare. N-a privit niciodată o stea. N-a iubit pe nimeni niciodată. N-a făcut nimic altceva, niciodată, decât socoteli. Și toată ziua spunea: Eu sunt un om serios! Eu sunt un om serios! și nu mai putea de trufie. Acela însă nu e om, e o ciupercă!” Micul Prinț venea de pe o altă planetă, o mică stea, de unde el plecase pentru că avusese niște probleme cu o floare, pe care o îngrijea și cu care vorbea, căci trebuie să știți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
gol stârnește râsul. Autorul ăsta a descoperit ceva, îți zici. Anumite resorturi intime ale funcționării lumii ăsteia. Formidabil, așa e! De unde a știut tăntălăul? De fapt, e o groaznică greșeală să fii Autor. Cel mult martor. Fără vreun pic de trufie. Să reproduci. Nu poți crea. E o tâmpenie să te gândești că ai putea tu să creezi ceva. Doar să fii recunoscător că ți s-a oferit prilejul să asiști la un fapt interesant. Dacă te apuci să creezi, îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lumea căreia nu-i mai aparținea. Certitudinea că el era de-acum altfel decât toți oamenii, că fusese ales pentru un experiment divin, având ca temă fericirea aproape veșnică, îi dădea o stare confuză, de infinită milă, amestecată cu o trufie cumva și mai infinită. „Bieții oameni, nu știu ce-i așteaptă!“, dar și: „Să-i ia dracu’ pe toți, eu am scăpat!“. Televizorul mergea fără sonor, însă faptul că pe toate canalele se perindau aceleași figuri de politicieni și vedete, ca și când aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]