2,162 matches
-
m-a prins într-o vrajă, precum viermele de mătase își țese coconul în care se va transforma. La început, ne-am împrietenit, apoi la vârsta adolescentă s-a declanșat acel sentiment al iubirii pure, neîncărcat de doruri și patimi trupești. Chiar după vreo două săptămâni, stăteam alături pe o bancă din apropierea locului meu de muncă. Era o noapte senină cu lună plină. Ne-am mângâiat pe mâini, apoi, parcă tulburați de gest, ne-am apropiat fețele și ne-am atins
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
glorios care ne așteaptă imediat după mormânt, decât despre viitorul ultim și despre învierea însăși. Pe deasupra, am observat că multe omilii de Paște trec de îndată de la adevărul învierii lui Isus, la adevărul speranței creștine, concepute nu în termenii învierii trupești, ci în termenii unei vieți glorioase după moarte, într-un paradis oarecum dematerializat. (În ziua precedentă publicării acestui articol, am luat parte la o înmormântare în care erau expuse una după alta toate aceste confuzii; dacă ar fi fost acolo
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de pe cruce: „Astăzi vei fi cu mine în Paradis” (Lc 23,43). Luca însă ne precizează că Isus a înviat abia duminică. Prin urmare, „paradisul” se referă obligatoriu la un loc sau o stare de fericire deplină în așteptarea învierii trupești. Limbajul „învierii” în lumea antică Lumea păgână nega învierea, deși mulți păgâni credeau în tot felul de teorii despre viața de după moarte. Unicul lucru de care erau siguri că nu se putea întâmpla era că nimeni, după moarte, nu se
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Lumea păgână nega învierea, deși mulți păgâni credeau în tot felul de teorii despre viața de după moarte. Unicul lucru de care erau siguri că nu se putea întâmpla era că nimeni, după moarte, nu se mai putea întoarce la viața trupească. Există în mitologia greacă o povestire celebră despre Orfeu și Euridice care ilustrează acest fapt. Euridice, iubita lui Orfeu, moare și coboară în Hades, dar își continuă existența ca o umbră în lumea morților. Lui Orfeu i se îngăduie să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Nu cred că asta avea în minte autorul mitului!) Ideea mitului este clară: deși ne putem închipui ce ar însemna ca cineva să se întoarcă din morți în trup și să trăiască din nou cu adevărat într-o anumită formă trupească, lumea păgână considera că așa ceva nu se poate întâmpla. De-a lungul celor o mie de ani de păgânism până la Isus, autori precum Homer, Platon și Plinius negau în același fel posibilitatea învierii trupești. Lumea ebraică, dimpotrivă, nutrea speranța învierii
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cu adevărat într-o anumită formă trupească, lumea păgână considera că așa ceva nu se poate întâmpla. De-a lungul celor o mie de ani de păgânism până la Isus, autori precum Homer, Platon și Plinius negau în același fel posibilitatea învierii trupești. Lumea ebraică, dimpotrivă, nutrea speranța învierii, după cum se poate vedea în unele scrieri târzii ale Vechiului Testament, în special într-un pasaj precum Dan 12. Acest text vorbește despre drepții sau martirii care așteaptă timpul când mulți care dorm în
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
trimitere în mod repetat, pentru a demonstra că după „viața de după moarte” (care este o perioadă de somn, de odihnă sau așteptare), pentru cei drepți sau pentru martiri sau, poate, pentru tot poporul lui Dumnezeu va exista o nouă viață trupească. De fapt, unii evrei, ca și mulți dintre primii creștini, credeau că orice ființă umană care a trăit vreodată va învia din morți cu trupul, pentru a se prezenta în fața Creatorului său și a fi judecată pentru ceea ce a făcut
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
dat este că, în acea lume, vom avea o identitate înnoită trupește. La fel ca fariseii, primii creștini susțineau cu tărie o dublă credință despre viitor: mai întâi va fi o perioadă provizorie de așteptare și apoi o nouă existență trupească într-o lume recreată de la început. Permiteți-mi să subliniez încă o dată că în păgânism nu întâlnim o concepție asemănătoare. O altă remarcă preliminară privește presupunerea actuală că noi, modernii, de vreme ce trăim într-o epocă științifică, știm într-o nouă
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
să subliniez încă o dată că în păgânism nu întâlnim o concepție asemănătoare. O altă remarcă preliminară privește presupunerea actuală că noi, modernii, de vreme ce trăim într-o epocă științifică, știm într-o nouă manieră că morții nu se reîntorc la viața trupească. Ideea aceasta nu e de fapt decât un mijloc retoric absurd al Iluminismului. Toată lumea antică știa că cel care moare, mort rămâne. Chiar și acei evrei care credeau în înviere nu se așteptau ca asta să se întâmple degrabă. Răspunsul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care o au pentru evanghelii învierea. Dacă dăm la o parte nașterea lui Isus, vom pierde un capitol de la începutul lui Matei, două capitole de la începutul lui Luca, și cam atât. Dar dacă încercăm să înlăturăm din Noul Testament învierea, învierea trupească, vom observa cum, unul după altul, toate argumentele se prăbușesc. Același lucru este valabil pentru operele creștine scrise ulterior Noului Testament. Să analizăm, pentru moment, ce s-a întâmplat în anul 177. În sudul Franței, martirii din Lyon au fost
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
foarte asemănător cu cel avut în viață. Dar, dacă luăm în considerare Dan 12, aici se spune că cel drept va străluci ca stelele. În scrierea iudaică numită 2Baruh, când vorbesc despre acest argument, scriitorii afirmă că, deși păstrează calitatea trupească, ființele înviate se aseamănă cu îngerii. Primii creștini, dimpotrivă, vorbesc cu mult mai multă precizie despre cum va fi trupul înviat: un trup transformat, tot material, dar va avea noi proprietăți caracteristice. Paul e unul din cei care definește cel
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cel viitor, RSV și NRSV traduc cu „physical body” și respectiv „spiritual body” (1Cor 15,44). O întreagă generație de cititori de limbă engleză din Marea Britanie și America de Nord - poate și mai mult - au înțeles că pentru Paul învierea nu este „trupească”, adică în sensul de „fizică”. Așadar, trag concluzia că pentru Paul nu există mormânt gol; așa că, dacă a fost un eveniment pur „spiritual”, n-a avut loc nimic cu adevărat „în sens fizic”. În cartea Resurection of the Sun of
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
luat de o întrebuințare metaforică diferită a limbajului învierii la care se recurge pentru a descrie botezul și sfințenia. Acest sens metaforic specific nu dăuna sensului literal deplin, deoarece primii creștini credeau literalmente în învierea finală, pe baza învierii literalmente trupești a lui Isus. În afară de aceasta, noul sens metaforic nu se referă pur și simplu la o entitate abstractă, la o stare a minții sau a inimii, sau la un anumit tip de spiritualitate. Faptul că este un sens metaforic nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
nicio propunere care să se apropie cât de cât de o explicație a acestor fenomene cu excepția celei care urmează: Isus din Nazaret a înviat cu adevărat din morți în a treia zi, lăsând mormântul gol și înviind într-o stare trupească reînnoită la care a ajuns trecând prin moarte și, după aceea, într-o nouă viață trupească după scurta sa „viață de după moarte”. Desigur, povestirile au aceeași inconsistență de suprafață ca și povestirile despre Vătraiul lui Wittgenstein, dar așa sunt toate
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
celei care urmează: Isus din Nazaret a înviat cu adevărat din morți în a treia zi, lăsând mormântul gol și înviind într-o stare trupească reînnoită la care a ajuns trecând prin moarte și, după aceea, într-o nouă viață trupească după scurta sa „viață de după moarte”. Desigur, povestirile au aceeași inconsistență de suprafață ca și povestirile despre Vătraiul lui Wittgenstein, dar așa sunt toate povestirile martorilor oculari. Asta nu înseamnă că nu s-a întâmplat nimic. Dimpotrivă, înseamnă că ceea ce
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de paradis deistic; religia și spiritualitatea înseamnă zborul singurătății noastre către singurătatea lui Dumnezeu, astfel încât noi putem duce înainte lumea de aici, de jos, împărțind-o în avantajul nostru, fără nicio interferență de dincolo. Aceasta era propunerea Iluminismului. Negarea învierii trupești a lui Isus se potrivea cu agenda socială, culturală și politică. Până la un anumit punct, totalitarismele din ultimul secol au reprezentat doar una dintre diferitele manifestări ale unui totalitarism mai amplu de gândire și cultură, împotriva căruia postmodernitatea, astăzi, s-
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
a fost elaborată doctrina fenomenologică. Germanul, pentru a indica corpul, folosește doi termeni: Körper, corpul ca realitate materială, perceput prin intermediul simțurilor și Leib, care este trupul, adică ceva organic, ca obiect al unei experiențe complexe și unitare; Leib este condiția trupească, mai mult decât corpul ca realitate naturală. Prin urmare, traducerea mai exactă a lui Leib este, în acest caz, corporalitate sau trup. Folosirea substantivului abstract redă, deci, mai bine ideea absenței unei conotații imediate fizice. De fapt, sesizarea trupului într-
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Leib este, în acest caz, corporalitate sau trup. Folosirea substantivului abstract redă, deci, mai bine ideea absenței unei conotații imediate fizice. De fapt, sesizarea trupului într-o conștiință fenomenologică nu este sesizarea unui lucru, ci a unei condiții, a condiției trupești sau corporale. Husserl folosește expresia corporalitate proprie ce specifică și precizează natura acestui dat prim al conștiinței, în sensul că cea dintâi conștientizare a condiției umane apare în noi ca sesizare a acelei corporalități care ne aparține în primă persoană
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
relații intersubiective; corporalitatea este un mesaj care, chiar dacă se exprimă prin individul concret, ca expresivitate este îndreptată întotdeauna spre alte conștiințe. Expresivitatea și comunicarea, prin referința reciprocă, evidențiază temeiul lor comun și unitar în ceea ce este corporal, perceput la nivel trupesc. Aprofundarea acestor elemente ar însemna, în bună parte, dezvoltarea unor teme specifice ale fenomenologiei husserliene, aspect ce nu intră însă în interesul acestui studiu. Ne-am referit la ele doar pentru că sunt reprezentative pentru noua perspectivă fenomenologică și pentru sensibilitatea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
răsuflând și chemîndu-mă. În clipa următoare închideam ferestrele cu oblonul de lemn, și încăperea noastră se topi în întunerec. Am simțit-o lângă mine, strîngîndu-se toată, parcă ar fi încercat să se ascundă, sa se uite. Nu mai era sete trupească aceea, ci sete de mine tot; ar fi vrut să treacă în mine toată, așa cum trecuse sufletul ei. Nu-mi mai amintesc nimic apoi; căci am cunoscut-o fără să știu, fără memorie. Câteva ceasuri după aceea, apropiindu-se zorile
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ci dintr-o zonă metafizică intermediară, dintr-un corpuscul în care sufletul se înalță neîntrerupt spre deschiderea Divinului. Totuși, cum este posibilă o astfel de suprapunere a extazieriii întru mistic peste existența în dura și încarceranta corporalitate? Cum poate fi trupescul atât de ferm eclipsat? Care este motivația ce susține despărțirea radicală dintre aderarea la imperativele imanentului și cele ale transcendentului, desprinderea resurecționară a chemărilor spiritului de cele ale trupului? De ce nu se optează pentru o formulă de echilibru și simbioză
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dintâi și celei din urmă pulsații spirituale în țesuturile corporalității. Viața în albia trupului nu este, aici, ignorată ci abordată ca segment supus efemerității, interval temporar în care omul valorizărilor sociale se autoiluzionează fiind copleșit întru final de apăsarea disoluțiilor trupești ce triumfă în moarte. Urmând același scenariu doar mult mai extins temporar, cumulările personale ale omului ce a fost integrat vieții mundane de zi cu zi se relevă și ele supuse fragmentației, redistribuirilor și întru final ruinei spulberate de suflul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
său spre transcendență. Este posibilă o suprapunere a extazierii mistice peste existența în corporalitate numai sub spectrul unei depline aserviri a trupului scopurilor transcendente ale sufletului. Instinctul devine mut fiind împins către sărăcia metafizică a restrângerii numai întru supraviețuire. Eclipsarea trupescului de către ascendențele spiritului se dovedește mai fermă cu cât acesta din urmă își trăiește mai profund resurecția determinată prin revelația mistică. Apocalipsa personală, fiind intens susținută de energiile transcendenței, dăruiește sufletului forța de supunere înnobilantă peste greutatea trupului. În strălucirea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și asumate de către spirit. Astfel, nu trupul suferă ci spiritul prin intermediul trupului. Durerea corporală nu desparte, mai exact, nu îndepărtează materia de spiritul ce o poartă. Dimpotrivă, ea apropie cele două structuri într-un mod extrem de intens. În mijlocul unei dureri trupești acerbe sufletul conștientizează mai profund ca nicicând telurica sa împletire cu soliditatea corporală. Ghimpele care pătrunde și arde sfredelitor deschizând noi adâncimi de mistuire în pulsația caldă a țesuturilor care-și pierd celulele atomare sub impactul sfârtecării ce înaintează decisiv
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trup și spirit ca o sinteză ce preia din ambele extreme elemente fundamentale. Aici sufletul nu este pătruns de ascuțimea unei dureri propriu-zis corporale dar suportă integral tortura determinată printr-o deficiență fundamentală ce perturbă decisiv echilibrul și integritatea funcționalității trupești. În parcursul vieții noastre profane, fiecare dintre noi este constrâns să înfrunte adesea, de prea multe ori, într-un mod repetitiv și ostenitor suferințe ce lovesc spiritul fără intermedierea corporalității, fără aportul negativ al acesteia. Spunem despre asemenea suferințe că
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]