1,788 matches
-
Cretei hăituiam un urs Cu câini spartani. N-am auzit nicicând O goană-atât de voinicească. Râul, Pădurea, cerul larg, întreg întinsul Păreau că scot un singur strigăt. Larma Era nespus de dulce, ca un cântec, N-am auzit un tunet mai suav3. Așadar, în spatele chipului luminos al vânătorii din pădurea Visului..., violența, alteritatea monstruoasă - deși sugerate cu discreție - își fac totuși simțită prezența. În Cum vă place, pădurea Ardenilor e locul unde vine să vâneze ducele surghiunit, împreună cu câțiva nobili
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
însuși fondul operelor shakespeariene și care le apropie atât de mult de dramele grecești”. În pădurea din Cum vă place, dincolo de jocuri frivole și de giumbușlucuri, ba în chiar miezul lor, Artaud aude „voci grave și răsunătoare, prelungite ca niște tunete într-o furtună...” și se întreabă „dacă tot ceea ce se întâmplă aici nu are la bază ceva dement, întunecat și inuman”. Astăzi, într-o vreme când, crede Artaud, moartea nu mai are același înțeles pentru noi, iar încrederea noastră copilărească
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
la chinurile infernului și la alte pedepse presupune un efort în direcția laicizării gândirii: a vedea în înlănțuirile de cauze și efecte imanente rațiunea a ceea ce se întâmplă permite evitarea multor neplăceri. A nu te mai teme de trăsnete, de tunet, de furtuni, de fulgere, de cutremure de pământ, de valurile seismice, de erupțiile vulcanice, de trecerea cometelor și de alte fenomene presupune o diminuare științifică și pozitivă a acestor evenimente: cunoștințele au o contribuție în acest sens, la fel și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Un asemenea capriciu al atomilor inaugurează un antidestin. Din clipa în care niște atomi se întâlnesc, lumea se constituie. În dezordine, în haos, desigur, dar formele adecvate persistă, dăinuie. Astfel încât, în urma acestei epifanii a materiei, lumea efectuează niște variațiuni: trăsnetul, tunetul și vulcanii, germinația, reproducerea și pasiunea, foamea, setea și libidoul, sufletul, trupul și spiritul, limbajul, cuvântul și poemul, sănătatea, boala, moartea. Să nu trecem pe lângă ceea ce doar o privire pătrunzătoare ne dezvăluie: chiar și neterminat, poemul De rerum natura începe
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
inteligența, rațiunea și cunoașterea îl golesc. Centaurii? Niște ficțiuni reductibile la o coliziune între simulacre de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași compoziție, nimeni și nimic nu se sustrage ordinii naturale, iar aceste creaturi nu există în natură. Tunetul, trăsnetul? Nicidecum intenții răzbunătoare ale unor zei nemulțumiți, ci doar o frecare între atomi incandescenți. Sterilitatea? Nicidecum o pedeapsă trimisă de vreo divinitate înfuriată de cine știe ce greșeală a nefericitei, ci o simplă disfuncție a atomilor, a canalelor fiziologice, o consistență
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lumina roșiatică ciudată le făceau nemăsurat de lente, aproape artificiale. Din vreme În vreme, sufla zefirul dinspre nord-vest, o briză de coastă care aducea un miros intens de ars și un vuiet surd și sincopat, asemenea duruitului timbalelor ori al tunetului, care se prelungea monoton. Faulques și Olvido luau micul dejun cu cafea și pâine prăjită, privind coloanele de fum negru care urcau vertical din vechea Ragusa. Se trezise Într-o noapte și n-o găsise alături; ridicându-se, o văzuse
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
V l. Eug 2. Apocalipsa lui Pavel ApPl 3. Prima apocalipsă a lui Iacob 1ApJc 4. A doua apocalipsă a lui Iacob 2ApJc 5. Apocalipsa lui Adam ApAd VI 1. Faptele lui Petru și ale celor doisprezece Apostoli AcPtd 2. Tunetul, Mintea Perfectă (Brontê) Br 3. Adevărata Învățătură (Authentikos Logos) AL 4. Conceptul Marii Noastre Puteri (Noema) N 5. (Fragment din Republica lui Platon) 6. Discursul despre a Opta și a Noua Og 7. Rugăciunea de mulțumire (hermetică) G 8. Asclepius
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fără contribuția partenerului ei45. Despre originea lumii (SST) nu ne furnizează informații suplimentare 46. În Al doilea tratat al Marelui Seth (ST) Sophia este numită TÎrfă 47, ceea ce ar putea explica de ce biblioteca Îngropată la Nag Hammadi conține și scrierea Tunet, care nu pare a fi gnostică. Însă un gnostic sau un cititor gnosticizant ar fi putut-o recunoaște cu ușurință pe Sophia În acest Tunet, care pretinde a fi „prostituată și Sfîntă” concomitent 48. ST nu oferă o explicație limpede
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
TÎrfă 47, ceea ce ar putea explica de ce biblioteca Îngropată la Nag Hammadi conține și scrierea Tunet, care nu pare a fi gnostică. Însă un gnostic sau un cititor gnosticizant ar fi putut-o recunoaște cu ușurință pe Sophia În acest Tunet, care pretinde a fi „prostituată și Sfîntă” concomitent 48. ST nu oferă o explicație limpede a căderii Sophiei, mărginindu-se să menționeze că ea a acționat fără să consulte Pleroma și de aceea rodul ei este sortit pieirii 49. Asistînd
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sluji pentru a face lumina Lunii și pe cea a zilei (sau a stelelor), În vreme ce din pietrele scumpe de pe cele două coroane făcu „armata stelelor” (omnes militias stellarum)21. Din ea făuri mai tîrziu Îngerii care supraveghează fenomenele meteorologice - vîntul, tunetul, ploaia, grindina și ninsoarea 22, „și porunci pămîntului să dea la iveală toate ființele vii, animalele, copacii și ierburile, și porunci mării să zămislească peștii și #probabil: <porunci> aerului <să producă>## păsările cerului”23. Glosa anonimă adaugă: „Păsările și peștii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
imaginația (în nori se văd diverse animale, obiecte etc.). Ei dezvăluie în acest caz creativitatea subiectului și îl incită să își imagineze soluții și să îl lase să exprime ce simte. Furtună Furtuna, și toate elementele ce o compun (fulger, tunet și trăsnet), simbolizează în toate culturile pedeapsa celestă. Acest fenomen exprimă în limbajul curent mânia, furia și enervarea: «trăsnetele lui...Ă, «o atmosferă furtunoasăă, «fulgere de mânieă. În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipireă de geniu sau «a se iluminaă); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulgeră; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul simbolizează pedeapsa, care trece de la varianta verbală (bubuitură) la cea corporală și fizică (trăsnet); totuși există în trăsnet, ca și în foc, o dimensiune de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
vedea (3); vîntul (3); vocea (3); vorbi (3); adevăr (2); adevărul (2); a afla (2); anunț (2); glas (2); informare (2); liniște (2); mama (2); păsărele (2); reacție (2); a recepționa (2); spune (2); șoaptă (2); știi (2); tot (2); tunet (2); -; abilitate; aflare; afli; albină; o asculta; ascultase; a fi atent; atragere; audia; audiere; auz; auzi; a auzi; bătrîn; bîrfe; bîrfi; bre; bucurii; bunecuvîntare; cale; cap; capacitate; caritate; casă; ce trebuie; ce?; certuri; chemare; chestii; cîntă; cîntecul; clopoțelul; complimente; comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sfat; siguranță; simt; simți; simțit; soneria; sonor; a spune; spus; striga; strigă; strigătul; sunetul; sunt; supraviețuire; a fi surd; surdule?; a surzi; școală; a ști; tace; tare; a tăcea; tăcere; telefon; teribil; timpan; toci; totul; trage cu urechea; trăsnet; tu; tunetul; nu ține cont; țipăt; uite; un glas; unde; urlet; văd; a vedea; veni; versuri; vesel; viață; vibrație; vînt; voinicie; volum; vorba; vorbă; vorbele; zi; zîmbi; zumzăit; zumzet; zvoni (1); 775/236/66/170/1 avea: deține (114); bani (74); bogat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scara; pe un scaun; un scaun; scaunul; scăpa; scări; schimbare; scoală; scoate; scula; sculat; sînge; a slăvi; soră; spate; sprijin; statuie; stea; străbate; strînge; suflet; suia; surprindere; a suspenda; a susține; susținere; șansa; la școală; ștafeta; trage; trandafir; treaptă; trezi; tunet; ține; umeri; a urca; urcare; urcușuri; viitor; vîntul; vîrf; vocea; volum; zboară; zbura; zi de naștere; zilnic(1); 778/297/84/213/0 rîde: fericire (75); bucurie (60); plînge (57); veselie (50); vesel (49); zîmbet (44); copil (37); zîmbește (36
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pedeapsă; pierdere; plîngi; problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt; suferință; sunet; tare; tăcere; temător; tragedie; transpirație; trapă; trecătoare; trece; tremur; tremurat; tremurătură; tresări; tresăriri; trist; tristețe; tunet; umbla; Voldemort; vulnerabil; vulnerabilitate; zmei (1); 805/ 171/45/126/0 spate: față(75); durere(71); dos(45); coloană(44); drept(26); corp(23); înapoi(19); lat(17); mare(16); om(15); spinare(14); urmă(12); indiferență(11); putere(9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de pierdere; plictiseală; podul unei case; preconceput; premier; primejdie; probleme; rar; răspuns; de rău; reacție; restanțe; retrăire; rîs; rușine; sare; sănătate; scrisă; sfios; simț; de singurătate; slab; speria; sperietură; stare; strașnică; strategie; școală; șoareci; terifia; terminat; teroare; tigru; timiditate; trac; tunet; țipăt; umbră; vara; vechi; viitor; violență; vulnerabilitate; xerox (1); 808/198/51/147/0 temelie: casă (262); bază (162); fundație (35); început (27); piatră (23); fundament (22); zid (16); familie (11); cărămidă (9); construcție (9); beton (7); tare (7); casa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stabilizare; statornicie; structură; suav; subțire; sublim; suferință; suflet mort; fără suflet; sufletesc; superficialitate; suport fizic; taină; talie; tatuaje; timp; tînăr; țărînă; uhuu!; uman; umanitate; unealtă; unic; uscățiv; vas; venă; viermi; vlăguit; vulgar; zebră; zeiță (1); 797/218/66/152/0 tunet: fulger (177); ploaie (104); zgomot (74); frică (72); furtună (54); sunet (41); trăsnet (19); teamă (16); puternic (15); spaimă (13); lumină (11); fenomen (9); gălăgie (9); tare (9); cer (8); întuneric (8); putere (8); natură (5); sperietură (5); groază (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părinți; pericol; ploaie de vară; plop; plouă; primăvara; primăvară; produse; proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa; senin; sinistru; soare; speriată; stare a naturii; strigăt; sună; sunetul de ploaie; sus; tanc; tăiere; tot în casă; tresar; trezire; trist; tristețe; trosnet; tulburare; tunet; țipăt; urît; urlet; vară; vreme rea; vreme urîtă; vuiet; zguduire; zguduitură; zig-zag (1); 791/123/40/83/0 țară: patrie (125); România (78); stat (27); neam (23); oameni (19); popor (19); sat (19); acasă (17); oraș (17); plai (17); frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
simt. Și dat fiind faptul că sufletul, concentrându-și la maximum atenția asupra unui anumit lucru, se poate Împiedica să audă un mic zgomot sau să simtă o durere slabă, dar nu se poate Împiedica În același fel să audă tunetul sau să simtă focul ce-i arde mâna, tot așa poate domina cu ușurință sentimentele mărunte, Însă nu și pe cele mai violente și mai puternice, decât după ce s-a domolit emoția sângelui și a spiritelor. Tot ceea ce voința ar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
reprezentată prin imagini, singura figurare era focul. "Vesta" derivă de la rădăcina indo-europeană care semnifică "a arde": "flacăra perpetuă a lui ignis Vestae constituie căminul Romei" 277. Există, la romani, o adevărată "doctrină a fulgerelor"; într-un catalog era reprezentată semnificația tunetelor pentru fiecare zi a anului, iar semnificația unui fulger era dată de partea cerului, divizat în 16 părți, din care se pornea sau sosea 278. La slavi, focul ceresc, dar și cel casnic, era fiul lui Svarog care este Tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la Dumnezeu "apa și focul", pentru a se răzbuna pe diavolul care l-a împins la păcat: "...iată că Dumnezeu trimite din cer un car cu foc care-l ia și-l ridică la sine. (...) Dumnezeu i-a dat atunci tunetul, să tune și să trăznească după diavol. Și Ilie a început să tune și să trăznească, ai fi crezut că lumea se prăpădește."436 Într-o altă legendă, din Botoșani, se spune că Sfântul Ilie este văr cu vântul și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
joile de după Paști și până la Duminica Mare sunt ținute de femei pentru ca grindina să nu le bată holdele; Sfântul Pricopie se ține pentru lupi, ca să nu le mănânce vitele; de ziua lui Pălie sau Sânt Ilie nu se lucrează pentru tunete, trăsnete; Foca este o zi de foc și este interzis a lucra pentru "a nu arde" pământul; la Pintili călătorul se spune că "se călătorește" vara și se ține pentru boală; Sfântul Andrei este ziua lupilor și a strigoilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iese din pădure, copacii se pleacă într-o parte și el se ridică în sus și se duce în nouri. Acolo ei rânduiesc cu tunul și cu fulgerul, cu ploaia și cu piatra. Când se aud în cer bubuituri de tunete, hurducături și nourii se frământă, sunt ei. Ei umblă să omoare pe dracul și unde-l văd că se ascunde, sub vită, sub om, îl trăsnesc..."356 Hierofanii ale spiritului universal, zmeul și balaurul țin frâiele semnelor vremii, construind un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
undeva mai presus de bine și de rău (ipostază specific barbiană). Însetat de real, ca și Nichita Stănescu, el coboară în lucruri, în universul saturat de viteză. Din acest context opera i se revarsă ca o ploaie torențială: Se amestecă tunetele cu cuvintele/ sentimentul meu e al zidului decupat pe orizont/ cu păsări învârtejite de vânt." Versul poetului se înfruntă cu soarele și, într-o "artă poetică", ne mărturisește că poezia îl devoră. Zborul, ca și la I. Barbu este invers
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]