10,815 matches
-
Însă, rămâne În picioare: ce vrei de la mine? ― Eu n-am vinit ca sî ti supâr, domnu’ doctoru’ - cî tari tinerel ești șî cum sâmt eu ai șî suflit bun... În timp ce spunea toate acestea, țiganca Învârtea Între degete un inel turnat În aur masiv, cu o decorație extraordinară și cu o piatră roșie frumos fixată pe el... La un moment dat, a scăpat inelul din mână.. Nu s-a aplecat să-l ridice... Doctorul, ai cărui ochi rămăseseră fixați pe minunea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
așezat la o măsuță de răchită împletită, la o ceașcă de cafea împreună cu nevasta sa și-i explica țiganului Cenac, omul de serviciu al școlii, negru ca un harap și veșnic zâmbitor, cum să stârpească șoarecii din sălile de clasă, turnându-le motorină în găurile din dușumele. A, ia uite cine a venit! Poftiți, poftiți! Cu ce ocazie pe-aici, domnule Stelică?... îl întâmpină directorul surprins și, sfârșind discuția despre combaterea rozătoarelor, se grăbi să-l expedieze pe Cenac la treburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
atâta sânge rău degeaba. Dar acum, că băiatul tău s-a însurat și are și el un rost, ar fi bine totuși să te împaci cu el, fu de părere Stelian, destupând o sticlă de vin cumpărat de la MAT și turnând în pahare. Grigore Gospodin se umflă în pene ca un curcan și nici nu vru s-audă de așa ceva. Cu o mână strânse mașinal paharul bine umplut, dar nu se grăbi să-l ducă la gură. Ba nici să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Ce necazuri aveți?... Văd că ești cam supărat! Mitică al lui Caloianu zâmbi trist și așteptă să se întoarcă Leana cu sticla de țuică și cu paharele. Ce necazuri să avem, domnu Stelică, vorbi cu glasu-i trist și blajin omul, turnând țuica în pahare. N-ați auzit și dumneavoastră?... Culae al meu a fugit cu Mituș ăsta al Stancăi la Sabar și nu mai știm nimic de ei... Ei, cum așa?! se miră Stelian. Eu nu știam nimic. Uite-așa, domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și ce brumă de avere mai avea omul i le-a luat statul, după ce a fost el băgat la pușcărie... Asta e cu Tănase, săracul!... Și toate i s-au tras de la scorpia aia de nevastă-sa, care l-a turnat la securitate, ca să se răzbune pe el... și de la degeneratul ăla de băiat al lui, care s-a lepădat de taică-su, ca să-l primească în miliție!... sfârși Ticu, uitându-se spre celălalt frizer, care stătea întors cu spatele la ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
depozita. În ce-l privea, Stelian acceptase, la stăruințele lui Iorgu, o servietă neagră de piele, pe care o purtase pe vremuri fratele său la niște procesiuni funerare, o duzină de cărți vechi și un press papier marca "Macazul SA" , turnat din oțel de cale ferată. În sfârșit, în dimineața ultimei zile dinaintea plecării definitive toate geamantanele se aflau frumos rânduite în antreu și totul părea pregătit pentru marea călătorie. Inainte de prânz sosiră și soții Gutman, încărcați cu alte geamantane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe rând mâna cu fiecare. Drăghici îi răspunse cu reținere, Constantinescu flegmatic, Ceaușescu afabil în aparență, dar cântărindu-l cu o privire iscoditoare, șireată. Convivial și bine dispus, Maurer destupă cu dibăcie o sticlă cu vin roșu de Cotnari, le turnă la toți în pahare și le ură noroc, apoi se porni o discuție în legătură cu justețea politicii de condamnare a regimului din Iugoslavia lui Tito, pe care o dusese partidul în vremea lui Stalin. Discuția, purtată cu reținere și prudență, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
el însuși gândea cu convingere, și privirile i se opriră pe papornița musafirului, care zăcea trântită lângă piciorul mesei. Pricepând aluzia, țăranul zâmbi cu gura până la urechi și scoase dinăuntru o ploscă cu rachiu, din care se și grăbi să toarne în pahare, ca să cinstească în chip de bun venit. Din păcate, la fel ca-n alte rânduri, rachiul socrului Gospodin era o băutură care purta degeaba acest nume. Cum însă calul de dar nu se caută de dinți, Virgil înghiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
s-ar fi putut muta la mănăstire, într-o casă care să fie numai a lor... Dar maica Agripina le vesti cu părere de rău că așa ceva n-ar fi fost cu putință, fiindcă n-ar fi făcut decât să toarne din nou gaz peste focul neînțelegerilor cu stăreția. Mai stătu la ei vreun ceas, apoi se grăbi să plece, cerându-le să vină pe la mănăstire peste câteva zile, ca să petreacă Crăciunul împreună și să le mai dea niscaiva lucruri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ei că peste familia lor dăduse un mare și neașteptat necaz. Ce necaz?! se miră Virgil, remarcând în acel moment absența lui Sever. Norica își șterse ochii cu o batistă, se duse să închidă mai bine ușa de la intrare, îi turnă într-o cană niște cafea menado și îl pofti să stea la masă. Lucrurile, începu ea să-i relateze, stăteau cam în felul următor. Sub pretextul cusut cu ață albă al unor restructurări de personal, Sever fusese scos din serviciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în cauză beneficia de un dosar excelent de cadre: era cumnatul unui colonel de securitate. Toate aceste lucruri nu-l făcuseră pe Sever să dezarmeze, în schimb îl necăjiseră mult. Ai văzut, mă Norica?... Ciolovecii ăștia vor să mă vadă turnând ulei în candele până când o să ies la pensie, ca să-i dea o pâine albă să roadă unui idiot... Mama lui de Lulea!... Îmi vine să mă duc într-o zi peste ei și să le ard la toți câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tineri inteligenți, așa ca dumneata... Nu se știe niciodată!... Iar eu vă repet, cu tot respectul, că..., mai vru Victor să spună, dar doamna Măgureanu îi luă vorba din gură: Lui Ică îi e frică să nu cumva să-l torni la Securitate, explică bătrâna. Frate-său așa a pățit cu unul din ginerii lui și-a ajuns bietul om să fie dat afară din casă și pe urmă l-au băgat și la pușcărie!... Urania, lasă pălăvrăgeala! îi ordonă bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
locul părea cât se poate de potrivit pentru o întrunire cu caracter conspirativ, ca aceea a lor. Cei doi tipi de la arhitectură, care se recomandară drept Marius și Robert, le oferiră musafirilor, dintr-un termos, cafea gata făcută și le turnară în niște cești o palincă tare, care făcea toți banii, apoi se așezară și ei pe jos, alături de ceilalți. Noroc, fraților! le ură Tase, săltându-și ceașca în aer și golind-o dintr-o răsuflare, ca un băutor experimentat. Fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fețișoara palidă. Aici primeam mâncare caldă, pe lângă bucata de pâine. O supă limpede în care pluteau câteva foi de varză ; ar fi fost bună și ea numai că nu aveau nici un fel de castroane sau gamele în care să ne toarne porția pe care o vărsau în cele câteva cutii goale de conserve la care făceam coadă și din care trebuia să sorbim repede fiertura căci alți flămânzi așteptau. Din fericire, apa nu a mai fost drămuită așa că am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
gând "Tatăl nostru", singura rugăciune pe care o știam și m-am dăruit, cu încredere, farmaciei naturale. Am pregătit prișnițe din romaniță și sunătoare cu care am acoperit picioarele suferinde și o fiertură din mai multe plante pe care i-am turnat-o, lingură cu lingură, printre buzele. Femeia lui Axel mă privea cu încredere și executa fără murmur ceea ce îi ceream. Am dormit împreună cu ea pe un pat improvizat lângă suferind, căruia i-am reînnoit mereu prișnițele și i-am turnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
turnat-o, lingură cu lingură, printre buzele. Femeia lui Axel mă privea cu încredere și executa fără murmur ceea ce îi ceream. Am dormit împreună cu ea pe un pat improvizat lângă suferind, căruia i-am reînnoit mereu prișnițele și i-am turnat între buze infuzia concentrată de plante. Spre dimineață respirația a dat primele semne bune, l-am simțit liniștindu-se și a căzut într-un somn reparator. Spre surprinderea și bucuria noastră, când s-a trezit, fierbințeala îi scăzuse și puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a dus pe copcă, la Zazuleac... Iar eu am preluat pricina tatălui meu și m-am luat la trântă cu cineva nevăzut, neștiut și necunoscut, fără să întrezăresc vreun capăt. Mulțămesc și nu bănuiți, dar mi-a venit rândul să torn în coș. Bădie Sevaciuc, mai cântă-ne, omule, câte ceva de inimă albastră, că le zici frumos, ca toți rusnecii dumitale de la Lascăuți, ca să ne treacă timpul mai ușor. Eu nu rusnac! Eu rumun de etnie ocraniană. Da, mult place la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sînt doar cu doi ani mai mare decât Sorina... Înțelege, Iosefina!.. Nu-mi pasă de nimeni și de nimic! Dar, omule, stai un pic!.. Tu ești plin de surprize... Tu însuți ești o mare surpriză pentru mine... După ce-mi turnași în scăldătoare parfum de trandafiri, de era să amețesc, după ce-mi făcuși pe suprafața apei acea inimă din petale de purpură, la nici o oră după împreunarea noastră de vis, mă respingi cu brutalitate... Că doar nu ești un dur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe măsură ce aveam să devin un violonist invitat pe marile scene ale lumii, sentimentul acesta de jenă avea să se atrofieze. Văzusem atâtea scandaluri de plagiat, încât... Argumentul meu forte era însă altul: Jojo nu putea în veacul vecilor să mă toarne celor din înalta lume muzicală, nu numai pentru că nu era cuvântătoare de limbă umană, ci pur și simplu din cauza faptului că dăduse ortul popii ei canin, din câte auzisem. Mărturisesc însă că, uneori, acolo lângă sau în poala asediată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
chihlimbar? Și când voi fi slobozită din prețioasa lesă, cine-mi va semna biletul de voie, Șeicimea Voastră sau prima soție a Ta, Stăpâne Atotputernic? Și câți detectivi voi avea pe urme? Și câți plozi arăbești va trebui să-ți torn? Și câte ore pe zi va trebui să le citesc pruncilor din Coran? Dar cu Biblia mea ce voi face? Și cât de mult va trebui să mă aplec în fața Goliciunii Voastre, după ce-o să părăsiți patul în care vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Fitness complet, până la cip-cirip sau somn adânc". Nu cred că-i place meseria. E puțin scârbit. Cred c-ar vrea să fie sultan; cu harem de harem"... Ninetistele, din nou cu pudoarea la purtător. Descoperă un nea Onuț nou. Mama toarnă vin în pahare... Dumnezeu să-l ierte... Că bun om a mai fost! Dumnezeu să-l ierte... Prietenii devotați s-au întors repede, aduși de mașini cu girofar. Au venit mai mulți. Pe lângă milițianul nostru de cartier, Burtă Multă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pantera roz tremură de ciudă că n-o poate sfâșia pe veverița cea sprintenă și isteață... Și lumânările, să dispară lumânările de aici, că avem treabă serioasă, adaugă insul... Dar Nineta prinsese faza cu pantera și veverița și i-a turnat-o iar: Suntem într-o casă de creștin. Dacă scoatem lumânările de aici, dăm foc la bloc, pentru că mortul are nevoie de lumină..." Tăcere. Greu, rămânem cu nea Onuț numai eu, tata, mama, Pitu și musafirii nepoftiți. Mama tot așază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nea Onuț, cu toată povestea familiei lui?!?" Aproape că voia să mă pălmuiască. A dat de înțeles gazdelor că va rezolva problema după vizită, acasă. Își freca mâinile; abia aștepta... Cum să arunci caietul? izbucnește profundul. Cum să?... Tata își toarnă cenușă pe cap, contrazice opinia stilaților amabili cu privire la deșteptăciunea mea: Știți, are o oroare de cărți și caiete. Când le vede, le-ar da foc. Noi ne rugăm la Dumnezeu să termine câteva clase, că poate-l angajăm la Spații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mă poate ajuta cu ceva. Eu îi zâmbii și închisei ochii cu iubire, îi sărutai palma și-i răspunsei că deja mă ajută. Într-o seară îl întâlnii pe Eduard la bucătărie. Mai întâi îl văzui din capul scărilor. Își turnă un pahar de băutură și oftă supărat, închise barul la loc și agită lichidul în pahar, îngândurat. Înțelesei acum că probabil se certă cu soția lui. Când mă zări, coborîi natural, de parcă nici nu aș fi stat în loc din drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
un chef nebun de vorbă. Am coborât căci nu pot dormi. Înțeleg. Făcu o pauză, continuând apoi: Poate mâncarăm prea târziu. Cred că asta e. Câteva momente mai trecură până spuse: Te servesc cu ceva? Rom, te rog. Îndată. Îmi turnă în pahar. Soția mea.... Nu mă înțelege, înțelegi? Spune! Fără a se așeza, se apropie de scaunul meu, aplecându-se peste masă. Pur și simplu când îi intră ceva în cap nu-i rost să-i vorbești. O ține morțiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]