4,882 matches
-
se ascunde în spatele stâncilor, spre imensitatea globului pământesc prin intermediul apelor și al colaborărilor, spre lumea zeilor ce pare a sălășlui pe Olimpul autohton, stâncile care îl înconjoară. Zilele petrecute la Balcic ne-au oferit un bun prilej de cunoaștere, de uimire și încântare, de mângâiere și relaxare, de purificare și fortificare. Simțim că forțe tainice ne îndeamnă să rămânem locului. Cu toate acestea ne îndreptăm spre casă, păstrând mult timp vie în fața ochilor imaginea lui și ne propunem să revenim pentru
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
casa noastră, aflată în apropierea râului Vedea.” Doamna Daniela Popescu își începe volumul de poeme cu un omagiu adus mamei: “Un dor albastru, ce iernile-mi alungă, / Ce știe a face zăpezile să plângă / Și să tresalte în patru zări uimirea: / Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, / Să-mi pună-n palmă flori de tămâioară, / Să nu mă tem pe drumul către seară.” Dar tema mamei se regăsește și în “Cântecul lebedei”, unde mama este asociată cu o lebădă ce-și
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > GLASUL PRUNCILOR Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului într-o lacrimă se zbătea de ceasul morții o altă inimă crescută aproape de cealaltă cultiva uimire de jur împrejurul venei asemeni unei aorte în ritmicitatea aripii aș fi căutat amintirea primului zbor ca o stâncă dezlipită din obrazul muntelui fugăresc îndrăzneala pietrelor de a smulge drumurilor castitatea umblatului dăruiesc viață cu împrumut și nu permit sinceritatea ca o
GLASUL PRUNCILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367312_a_368641]
-
vremuri mai bune, apariția își rotește privirile destul de crâncene prin locație, ne observa și vine către noi. Constat cu oarecare ușurare că nu are satârul la ea, sau oricum, nu-l are la vedere. Când iese din nor, observ cu uimire, ca arătarea dispune, în mod surprinzător, derutant chiar, de o fată zâmbitoare colorată în roșu purpuriu. Intra în vorbă cu noi: - Da și vânt v-aduși pi aiși pi la noi ci văd ci nu steț’ di pin partea locului
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
Emisiunea literară a Rezistenței”. Contribuie la fondarea „Institutului de Studii Occidentale”. Aventurile lui politice îl vor apropia de ființele umane și gradat se va transforma într-un poet liric. Poemele lui Tristan Tzara revelează durerile sufletului prins între revoltă și uimirea datorată tragediilor zilnice ale condiției umane. La 25 decembrie 1963, Tristan Tzara moare la Paris, pe strada Lille și va fi înhumat în Cimetière de Montparnasse. La Moinești există o statuie dedicată lui Tristan Tzara, a cărui inaugurare a fost
TRISTAN TZARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366841_a_368170]
-
Bunicul era mândru de caii săi. Le făcuse harnașamente din piele și periodic mergeam cu ei la potcovar, prilej de întîlnire cu alți posesori de cai și discuții despre bunul mers al treburilor satului. Așezată pe un trepied priveam cu uimire la foalele ce atâțau focul, la bara de fier înroșită care urma să fie transformată în potcoave. Cu un clește-foarfecă cu brațe lungi, potcovarul tăia dimensiunea potcoavei, o îndoia și apoi, cu un bros, o bătea pe nicovală. După ce-i
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
trei rânduri, minunat, printre intervențiile celor ce au vorbit despre autoare și poezia ei. Priveam, ascultam și nu mă săturam. Mi se păreau prea scurte poeziile. Aș fi dorit să nu se termine. Am căutat ochii autoarei. Erau plini de uimire. Nu-i venea să creadă că propriile-i versuri sunt atât de frumoase! Da, rostite de artistă, erau sublime... Încărcată de emoție, Carmen Marcean nu a putut rosti cele pregătite pentru acest eveniment, dar le-a citit cu vocea-i
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
acoperit în același timp. Zâmbetul îi era schițat fin. Râdea mai mult cu ochii, care îi erau din când în când invadați de o lumină ce se revărsa în afară. Era în ochii săi ațintiți asupra ta, totdeauna, o anumită uimire și curiozitate, o întâmpinare timidă, o încercare sinceră de a-L descoperi pe Domnul Iisus Hristos în tine. Noi, din prea mult elan și entuziasm, cum dădeam de un părinte duhovnic, trebuia, musai, să-i cerem imediat cuvinte de folos
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
noastre pe termen nelimitat sub sovietici. Cum s-a și întâmplat, de altfel. Cu un glas ferm și tăios, atacă mai întâi pe ofițerii superiori din prezidiu, în cap cu Cambrea, fostul lui șef de stat-major de divizie, manifestându-și uimirea de a-i întâlni la această masă roșie, pe ei, care instruiseră atâtea serii de ofițeri în cultul onoarei, al respectului față de jurământul către Rege și Neam și al disprețului pentru trădare. Apoi trecu la noua Gorgonă, sovietică, Ana Pauker
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
pe actorii Woody Harelson, Katherine Hepburn, Dan Nuțu, Lulu Mihăescu... Preferă și cântă muzică rock, adorată de zvârlugi frumoși ca rândunelele în iureș la sreașină, îi plac Skin, și formația Skunk Anansie, iubește ariciul (Gianina nu dezminte pe nimeni cu uimirile), îi place rozul. Și-a vopsit cândva în roz mașina veche „Tico”, din plăcerea pentru culoarea roz și din impulsurile ei nonconformist iremediabile. Coafurile și culorile părului, vestimentația Gianinei Corondan erau ale Gianinei Corondan căci Gianina Corondan n-a semănat
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
Tibetul, acoperișul lumii, oferă o lume a simplității de mult pierdută în bătrâna Europă. Aici, Cătălin are revelația dexterității îngurgitării alimentelor de către băștinași. La fel ca strămoșii noștri acum vreo câteva decenii bune! Par prozaic, dar nu pot trece peste uimirea educatului narator! Oricum, veșnic călătorul este avid de noutăți, de lucruri și obiceiuri noi, care îi creează stări catharsiene ! „Nu sunt singura ființă care trăiește în căsuța asta, pe lângă țânțari, musculițe și fluturi de toate felurile... mai sunt și niște
TABLETA DE WEEKEND (100+10): PIERDUT ÎN NEPAL... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367527_a_368856]
-
aceeași noapte, după o cină romantică, m-am pomenit în patul ei. După câteva partide de amor, am început să depănăm amintiri. I-am povestit, firește, de experiența extracorporală pe care am avut-o și am observat la ea o uimire fără margini. - Bine, dar și eu am trecut prin așa ceva ! zise ea precipitat. Mă privi adânc în ochii mei verzi-albaștri, după care continuă: - Acum doi ani, pe când mă întorceam de la serviciu (Maria era contabilă-șefă la o firmă privată de
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
ani. Dar uite că se nimerise-n prejmă însuși Vlad Țepeș. Principe nu tocmai frumos, dar chipeș, mândru, ager la minte și-nvățat. Avea sânge fierbinte și prețuia cinstea, însă era de o duritate căreia i-a mers numele. Spre uimirea ofițerilor săi, prințul, deja cu renume de mari fapte vitejești în luptele cu turcii și tătarii, sare s-ajute sania Catharinei. Și din nou uimire: la Bastion, după ce frumoasa blondă cu ochi albaștri a predat tot ce trebuia, Vlad i-
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
fierbinte și prețuia cinstea, însă era de o duritate căreia i-a mers numele. Spre uimirea ofițerilor săi, prințul, deja cu renume de mari fapte vitejești în luptele cu turcii și tătarii, sare s-ajute sania Catharinei. Și din nou uimire: la Bastion, după ce frumoasa blondă cu ochi albaștri a predat tot ce trebuia, Vlad i-a luat cu grijă mâna mică și rece și ia sărutat-o, așa cum știa că obișnuiau „francii”... Fata sorbise cu zâmbet sfielnic privrea lui verde
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
în special clerului) o noutate fără precedent, zguduind și chiar distrugând, în concepția lor, temelia Bisericii? Cum a fost posibil că secole, de cele mai multe ori, Sfintele Liturghii să fie fără credincioși, care primeau împărtășania? De ce acest lucru incredibil nu provoacă uimire, nu provoacă fiori, în timp ce dorința de împărtășire mai deasă provoacă teamă, opoziție, rezistență? Cum a putut să apară această ciudată doctrină de primire a împărtășaniei o singură dată pe an? Cum a putut fi considerată "normă"orice îndepărtare de la ceea
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
o fină ironie, după care tăcu. -Te referi la pedepsele tribunalul Sacerdotal? -Nici pe departe, spuse Simbinacus ridicând din umeri. Conform afirmației de mai înainte ar însemna că și sclavii au fost făcuți liberi! Toți, inclusiv Pilat îl priviră cu uimire pe magistrat. Iocentus vorbi. -Oare nu au ei dorința de libertate când încearcă să fugă? replică el. Sclavii fugari au și o protectoare, pe Diana din Nemi de pe colina Aventin! Ați uitat? -Ar mai fi o posibilitate, spuse din nou
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
secunde, sala de judecată cu dușumeaua în sus. Reclamantul, un preot dintr-un sat de la marginea județului, îl privea cu niște ochi mari și albaștri, de copil nevinovat, având tălpile pantofilor lipite de tavan. Nu putea să deslușească dacă era uimire sau durerea crucificării. A scuturat de câteva ori din cap. „Doamne, ce-i asta? Am vedenii!” O inspirație de moment s-a dovedit a fi salvatoare: „Ședința se suspendă!” S-a mirat și el de timbrul vocii sale, parcă venea
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
descrierea unor evenimente, ci să creeze o legătură esențială cu ceea ce precede și ceea ce urmează. Reacția celor prezenți este redată în v. 7, prin câteva verbe semnificative: a fi uimiți, ieșiți din fire, o atitudine tipică în fața descoperirii slavei dumnezeiești; uimirea și încântarea celor prezenți constituie, potrivit Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, răspunsul caracteristic al mulțimilor, înaintea minunilor săvârșite de Iisus Hristos (cf Luc. 8, 25; 9, 43; 11, 14) și a semnelor extraordinare împlinite de Sfinții Apostoli (cf F.Ap. 3
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
ne oprim în acest studiu. În urmă cu câțiva ani își făcea apariția (și) în spațiul liturgic românesc o practică nouă pentru majoritatea clericilor și a credincioșilor, practică ce a provocat și încă generează reacții diferite: de la acceptare necondiționată până la uimire și nedumerire ori rezistență și opoziție cel puțin tacită. Este vorba de „combinarea” sau „includerea” rânduielii Cununiei în cadrul Dumnezeieștii Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur . Există mai mulți factori ce au condus la acest fapt. Principalul factor este, probabil
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
-o cu hotărâre de mână și am tras-o neînduplecată afară la aer curat. Abia se mai târa biata de ea și tremura din toate încheieturile. Am silit-o să se așeze pe iarbă sub cireș și am constatat cu uimire că afară nu era nici urmă de muște. Nici măcar pereții externi ai casei nu erau atinși de demonicele făpturi. Se pare că destinația lor era să ne ocupe casa, pur și simplu. Am alergat la bunica și i-am spus
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
v-a trimis!” Eu cu mama, așteptându-ne la cine știe ce vrajă nemaiauzită, misterioasă și încâlcită, ne-am privit una pe alta cu o dezamăgire crescândă, îndoindu-ne serios de eficiența intervenției bunicii. Dar nu mică ne-a fost surpriza și uimirea când am văzut ieșind pe ferestrele și ușile larg deschise, roiuri negre și urlătoare ce se năpusteau ca o furie a naturii către pădurea din dosul grădinii noastre. Vuia văzduhul și soarele abia se mai întrezărea prin norul sinistru de
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
Doar se abandonă mai mult brațelor mele, oftând prelung. Când am intrat în casă, am rămas uluită. Nici insectele moarte de pe podele, ucise de mama cu zdreanța ei veche nu mai erau! Niciuna!... Am privit-o amândouă pe bunica cu uimire și respect, dar ea s-a mulțumit să ridice din umeri în tăcere și se îndreptă cu pași grei și târșâiți către poartă, îndreptându-și neglijent năframa pe creștet. Referință Bibliografică: Atacul tenebrelor / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
în stare de veghe. Cântarea „Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos ... ” este un îndemn adresat tuturor de a se închina și cădea duhovnicește la Iisus Hristos, Cel prin care dobândim mântuirea. Trisaghionul, cântat înainte de citirile scripturistice, exprimă uimirea sufletului în fața sfințeniei lui Dumnezeu pe care slujirea divină ne-o descoperă fără să ne-o explice. După momentul central al Liturghiei catehumenilor reprezentat de citirile din Apostol și Evanghelie și predică, ectenia întreită, rugăciunea Bisericii pentru nevoile particulare ale
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
porturile, aeroporturile și gările lumii. De multă vreme îmi propusesem să scriu despre locurile vizitate de concetățenii mei, mai ales că în cele câteva excursii pe care le-am făcut cu autocarul pe drumurile Europei am cam avut motive de uimire. Prin urmare, am rugat-o pe o vară de-a mea cu care sunt prieten din copilărie, să invite mai multe persoane la ea, are o vilă cu terasă unde se pot organiza astfel de întâlniri, iar soțul ei, un
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
Ottawa, Canada Brusc, totul s-a luminat și mi-am adus aminte cum rezolvam problemele de geometrie, pe timpul liceului. Ce extraordinar trebuie să fi fost întregul, cât de exact și de armonios se îmbinau teoremele și cum ajungeam, câteodată, cu uimire și devotament, la demonstrarea unei simple propoziții! Pentru moment, am văzut în fața ochilor cearceaful alb și infirmitatea sa: Există cel puțin trei puncte necoliniare. De ce nu a întins cineva patul? Ceva se întâmplase cu mine dacă mă simțeam atât de
ANESTEZIA LUI OMAR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367084_a_368413]