2,906 matches
-
ale lumii și, deci, se vor simți chemate să-și afirme propriile modele de dezvoltare și propriile viziuni internaționale. 4. Lumea va gravita în jurul Asiei, iar Asia în jurul Chinei Reașezarea geopolitică a lumii de astăzi are un pivot esențial: creșterea uimitoare a ponderii economice a Asiei, care va deveni în următoarele decenii continentul dominant al lumii. "Una dintre cele mai sigure predicții pentru prima parte a acestui secol este că ridicarea Chinei, susținută de cea a Indiei și a altor câteva
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
instruit este tocmai caracterul mecanic de care funcțiile profesorului În Învățământul tradițional dau dovadă - de transmițător de cunoștințe, de repetitor și de corector al activității elevilor - sarcini care pot fi ușor preluate de mașină (J. Piaget). Efectuând cu o rapiditate uimitoare o serie de operații intelectuale, destul de complicate și de obositoare pentru om (profesor), mașinile, Îndeosebi cele electronice, vor fi În stare să preia asupra lor și o parte din operațiile de examinare, contribuind astfel la obiectivizarea aprecierii. Firește, se pot
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bărbații și femeile să nu practice aceleași exerciții, din toate puterile lor și în mod unanim; astfel, oricare cetate există și trăiește doar pe jumătate în loc să fie întreagă, deși impozitele și sarcinile sunt aceleași. Ceea ce, cu siguranță, ar fi o uimitoare greșeală din partea legiuitorului. c) Conținuturile didactice (I) (809b-809d) S-a vorbit despre cele privitoare la muzica corală, la melodii și la dansuri, despre modelele care trebuie să fie selectate, corectate și consacrate; dar despre scrierile în proză, de ce fel trebuie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
promovând mai mult gândirea critică, disciplina, conformismul, n-ar putea promova libertatea deplină a spiritului, fantezia lipsită de orice constrângere, atât de importantă pentru spiritul creator. Obiecția, deși are o parte de adevăr, nu este esențială. Gândirea omului are o uimitoare plasticitate. Și până acum școlarii, după ce studiau teoreme precis formulate la matematică și noțiuni riguros definite la fizică sau chimie, puteau foarte bine să adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
supradotarea. În al cincilea rând, vor fi evaluate criticile aduse abordării psihometrice și, într-un final, va fi dezbătută contribuția cercetărilor psihometrice precedente la viitoarele cercetări asupra creativității pe plan psihometric sau metodologic. Evoluția abordării psihometrice Prevalența perspectivei psihometrice este uimitoare dacă luăm în considerare convingerea larg răspândită că fenomenul creativ este imposibil de definit și de măsurat (Callahan, 1991; Khatena, 1982). Încercările de explicare a impactului metodologiei psihometrice vizează, în general, paralela dintre evoluția cercetării creativității și cea a cercetării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
psihometriști afirmă că, în esență, nici un tip de evaluare nu este superior altuia (Davis, 1992), iar unii cercetători consideră că cele mai eficiente sunt combinațiile dintre diverse tehnici (de exemplu, Cooper, 1991; Wakefield, 1991). În concluzie, se creează impresia unei uimitoare diversități de abordări psihometrice în cercetarea creativității, a cărei apreciere globală este dificilă. Raporturi cu alte constructe cognitive Aplicarea metodelor psihometrice în studiul creativității vizează în general, două categorii specifice de probleme de cercetare. În cadrul primei categorii, ale cărei aspecte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al., 1978; Simonton, 1977a, 1980b, 1983a, 1986e). Spre exemplu, complexitatea informațiilor prelucrate poate varia pe parcursul vieții, în special în ultimii ani ai creatorului (Porter și Suedfeld, 1981; Suedfeld, 1985; Suedfeld și Bluck, 1993; Suedfeld și Piedrahita, 1984). Încă și mai uimitoare este cercetarea istoriometrică ce sprijină „ipoteza lui Planck”, și anume supoziția limitării receptivității la inovații științifice a oamenilor de știință de vârstă înaintată față de colegii lor mai tineri (Hull, Tessner și Diamond, 1978; Messerli, 1988; Oromaner, 1977; Stewart, 1986; Sulloway
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
paradisiacă, prin care misterul este parțial relevat cu sprijinul rațiunii, al facultății intelective, și cunoașterea luciferică, prin care tainele realității Înconjurătoare sînt intensificate cu ajutorul imaginației poetice. Rațiunea umană nu poate, așadar, cunoaște totul, pentru că lumea În Întregul ei rămîne o uimitoare „corolă de minuni”, ce Închide semnificații neștiute sau neînțelese Încă. Intuiție, fler, tact psihologic „Reproșurile În nenorocire sînt mai grave decît nenorocirea.” (P. Syrus) A face lucrul acesta Înseamnă „a turna gaz peste foc”: un plus de conștientizare Înseamnă un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu alții Îi fac pe mulți să nu se poată bucura de rezultatele proprii, oricît de frumoase ar fi ele. Interesant este Însă faptul că În structura psihică umană se găsește din prisosință și cealaltă disponibilitate: „Omul crede cu o uimitoare ușurință tot ce-i măgulește amorul propriu” (A. Maurois). * „Oricine preferă ce a Învățat, decît ce ar urma să Învețe.” (Quintelian) Scriitorul W. Faulkaur explică În felul următor acest adevăr: „Omul se teme mai mult de necazurile pe care le-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lucrări Despre plăcere, sau Eramus, care semnează un Colocviu intitulat Epicurianul î1533), dar și Montaigne, mai aproape de un epicurism creștin decât de un creștinism epicurian, desigur, el singur fiind însă și creștin și epicurian... Informațiile privitoare la Marsilio Ficino sunt uimitoare. Pentru că istoriografia oficială insistă, evident, asupra platonismului său: traducător al Dialogurilor lui Platon, al Eneadelor lui Plotin, al lui pseudo-Denys, autor și acesta al unei Teologii platoniciene î1482) în care se afirmă că ar fi suficiente doar câteva aranjamente pentru ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mecanicii iminente. Câte șantiere deschise simultan! Urmașii lui Montaigne îi continuă plini de încântare opera: voluptuosul Saint-Evremond, ironicul Cyrano de Bergerac, înțeleptul Gassendi dar și, via Saint-Evremond, și mai neașteptat ca toți, genialul Spinoza. Iar apoi, triumf singular al acestei uimitoare ascendențe, primul ateu demn de acest nume în istoria ideilor: colericul Jean Meslier, abatele Jean Meslier... Cu toții adepți înflăcărați ai lui Montaigne. Și ai lui Epicur... Și trebuie oare să ne mai mirăm că, în 1676, Eseurile au fost puse
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosofului... Jurnalul de călătorie este bine editat, prefațat și excelent comentat de către Fausta Gravin la editura Folio. Despre persoana aflată în slujba filosofului și care a redactat partea I, despre motivația misterioasă a plăcerii, Montaigne consumând apoi el însuși desfășurările, uimitoarea justețe și potrivire a celor două pene - aflăm tot ce se poate ști în legătură cu toate acestea. Textul este într-o franceză modernizată. *** Montaigne evreu, Montaigne călare etc. Pentru partea biografică, o carte de referință este cea a Madeleinei Lazard, Michel
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ed. Ducros. Fascinați de tropismul german, filosofii francezi n-au nutrit decât dispreț pentru Montaigne care, în mod ironic, se răfuise cu ei cu patru secole mai devreme, în capitolul intitulat Despre înfumurarea dăscălicească îcartea I, cap. XXV). De o uimitoare actualitate! Pedanții din toate timpurile se aseamănă între ei! Dar, în mod ciudat, cele mai edificatoare omagii aduse lui Montaigne îi vin de la nemți. Se știe că, în cea de-a treia dintre Considerațiile inactuale î2) Nietzsche a scris: „Prin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se poate accede la cauza profundă a răului, situată în materia atomică a pacientului, cu ajutorul cuvântului care fabrică reprezentări utile pentru a acționa asupra trupului și a logicilor suferințelor psihice, deci corporale. Principiile psihanalizei sunt reunite aici de o manieră uimitoare. Mai rău - sau mai bine -, Antiphon atribuie viselor un rol cardinal în economia acestei terapii. într-adevăr, el propune interpretarea lor. în felul său, ar fi putut face din vis calea regală care duce la ceea ce nu purta încă numele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simpton, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie a subtilităților dialectice, o evitare a subiectului și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fluvii, să te lupți cu monștri, să capturezi fiare sălbatice înfuriate, dar și să-ți conduci cu iscusință carul de luptă, să tragi cu arcul ca un mare campion, să cânți măiestrit din gură și din liră, iată un palmares uimitor ce nu poate fi pus decât pe seama Virtuții. Chiar așa să fie? Pentru că biografia lui Heracle ni-l arată și purtându-se cum se cuvine la ospețe, bând mari cantități de vin și plecând urechea la glumele deocheate, ceea ce ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aceste subiecte de pe agenda globală își au premisele lor genizate și consecințele lor, adesea discriminatorii. În fine, al treilea tip de literatură feministă în domeniul internațional a prins contur în ultimii zece ani, pe măsură ce depărtarea de începuturile timide și dezvoltarea uimitoare a subdomeniului a facilitat un salt calitativ al cercetării. A treia categorie reunește acele lucrări care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate, ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu care a debutat Marin Preda, pe vremea când era corector la Timpul, contrazic credința în evoluția artistică a unui scriitor. Siguranța și economia expresiei, exactitatea acustică, acuratețea detaliului și așezarea lui în context sunt, la acest autor, de la început uimitoare. Te întrebi când și cu ce și-a „făcut mâna” tânărul scriitor, a cărui cultură literară a devenit, desigur, abia de atunci încoace cea de care, fără ostentație, dă azi dovadă. (Preferințele literare pe care se întâmplă să le mărturisească
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
faneros, care înseamnă: clar, vizibil, luminos. Se vede bine că era vorba întâi de revelație, de strălucitoare evidență; dar cum revelația produce întotdeauna uimire, s-a trecut de la impactul acesta, care e al adevărului, la mai mult sau mai puțin uimitoarele plăsmuiri diafane ale fanteziei. Această diafaneitate sau transparență e tocmai ceea ce o pernicioasă demagogie poetică opune opacității și consistenței pozitive a realității. Realitatea e „plată” și „vulgară” numai pentru cine nu știe să privească (nu vreau să spun mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lui Voltaire e, oricât ar părea de ciudat, consecvența metodică a îndoielii și apodicticitatea judecății, proprii adevăratului raționalism. Voltaire e mai curând „rezonabil” decât „raționalist”, dar nici totdeauna foarte rezonabil: multe din opiniile și sentințele lui sunt de o suficiență uimitoare, în special în acest Essai sur les moeurs, enorm op pe care scriitorul citat de mine mai sus îl numește „compendiu” (ceea ce oricâte libertăți ne-am lua față de lexic, n-ar trebui să însemne altceva decât... „prescurtare”). În Essai sur
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
perfect analogiile și corespondențele, bineînțeles mutatis mutandis, dintre luminosul nostru ev și cel așa-zis “întunecat”. Regretul lui în aparență nostalgic se suprapune în ultimă instanță cu o mare bucurie anticipatoare. „POEZII” DE ILEANA MĂLĂNCIOIU Poemele Ilenei Mălăncioiu sunt absolut uimitoare. Ele încep foarte simplu, cu un fel de „supunere la obiect”; poeta, atentă și scrupuloasă, face întâi un exact raport asupra unei stări de fapt, descrie amănunțit o împrejurare. Apoi, cu aceeași gravă candoare, își urmează raportul care, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu se vădește de obicei din prima instanță. Marea artă cu care poeta impune versului voința ei de a exprima total și exact lucruri atât de evazive, de nuanțate și de profunde este în adevăr, așa cum am spus la început, uimitoare. Compactul volum de Poezii al Ilenei Mălăncioiu ne pune în fața unei opere, de pe acum vastă și indiscutabil de prima mărime. AVEM UN HÖLDERLIN! Întâlnirea cu un tânăr poet încă neștiut de lume, al cărui nume nu umple tiparnițele și văzduhul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu un tânăr poet încă neștiut de lume, al cărui nume nu umple tiparnițele și văzduhul, dar ale cărui versuri vor rămâne asemenea marilor zidiri, întâlnirea cu un tânăr poet de acest nu neașteptat nici nefiresc, dar nu mai puțin uimitor soi, e o întâmplare unică, exaltantă, irepetabilă. Sunt, fără merit, unul dintre cei trei sau patru cărora le-a fost dăruită întâlnirea cu Dan Verona la începuturile lui. Întâmplarea aceasta, care m-a înseninat la un ceas târziu și deșert
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și le socotea semne de suficiență și infatuare; operele mari au totdeauna o substanță pozitivă ce trebuie pătrunsă și înțeleasă; obiecțiile sunt fără rost, dar opțiunile sunt legitime. Într-o dedicație dată doctorului Henri Mondor, Alain face încă o declarație uimitoare prin simplitate și justețe: „Ma méthode est de lire sans réserves et d’approuver toujours. Il me semble que cela est terrible contre la médiocrité”.* În adevăr, ce antidot mai sigur poate fi contra mediocrității decât acordul cu opera de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
acești autori și chiar că spunea ceva despre ei, a devenit un altul pentru el Însuși, despărțit de sine din pricina slăbiciunii memoriei sale și făcând din lectura propriilor sale texte tot atâtea tentative de a se regăsi. Însă, oricât de uimitoare ar fi ideea unui sistem de note prezentat cititorului, Montaigne nu face la urma urmei decât să tragă consecințele logice din ceea ce știe bine oricine e familar cu cărțile, indiferent că le răsfoiește sau nu și oricum ar sta cu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]