5,157 matches
-
uitat, se născuse Moș Gerilă. Așa se face că pe vremea aceea unii împodobeau bradul numai de Anul Nou sau îl împodobeau de Crăciun dar aprindeau lumânările să fie văzut la ferestre numai de Anul Nou. Așadar, Moș Crăciun trebuia uitat. În consecință, doamna m-a luat de după umeri, m-a condus înapoi în bancă și mi-a spus că mă roagă să mă gândesc la altă poezie. M-am așezat nedumerită. Vedeam cum părinții celorlalți copii se întorc spre mine
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Hei , voi ce mă urmăriți din umbră, Simțiți și voi uneori , Parfumul puternic si dulce, Angelic de flori. Auziți și voi adaggio-ul ce urcă- n spirală, Trecând prin cer, prin furtună, prin nori De cremonese, uitate viori ? Cred că nu, Cred că în mintea asta ciudată-s doar eu , Și poate , doar poate ...uneori Dumnezeu ! Invidia și privirile voastre ma-apasă , Sufocandu-mă ca o pătură , aspră și groasă. Hai sa împărțim , Lumea mare , bogată si
PANTA RHEI de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363581_a_364910]
-
Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului E noapte de gheață ... un dor insidios mi se vâră în sufletul cuprins de candide trăiri. aștept să trimiți pe aripa nopții polare visuri uitate, gânduri de mărețe stele, să alungi din mine viforul aprig al durerii să simt clipa de dor, arzând în focul iubirii ... iubitul meu, cu dulci șoapte, acum te chem, să-mi potolești foamea nemărginită de tine, sărutul tău să-mi
NOAPTE DE GHEAŢĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362275_a_363604]
-
tei s-au furișat, / Spre a fi nestingherite / Când au chef de sărutat. / / Luna, blândă, le privește / Și-nțelege dorul lor. / Din trei nori, le împletește / Un culcuș ocrotitor. / Două stele-mbrățișate / Adormite-s într-un tei, / Căci au fost aici uitate. Poți să le atingi, de vrei!” Olimpia Sava împletește cu succes tema aștrilor cu cea a naturii în permanentă schimbare în funcție de anotimpul care o învăluie ca o haină invizibilă. Cele patru anotimpuri cu specificul lor întregesc imaginea unui an calendaristic
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
clopot Un vuiet amarnic foșnind din Carpați Durerea străbună ce plânge în clocot Când frații de-o samă își cheam-a lor frați, Tu n-auzi cum fierbe de jale pădurea Tăcerea de secoli își varsă potopul Te strigă din vremuri uitate securea Scânteia dreptății să zgândăre focul. Tu n-auzi, române, cum sângele-n vene Vuiește-n cadență și strigă-nfundat Te cheamă strămoșii, trecutul tău geme, Copii-își așteaptă un tată bărbat .. Te scoală, române, te strigă iar glia, Străfunduri de
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
Ori somnul profund pentru vântul posac, De zeu strâns amarnic sub gura de sac. Prelungă plutire-i ca zbor de condori, Din margini de lumi revărsare de zori, E zâmbet născut de-ai iubirii fiori, Din cărți furt tăcut de uitate comori. Răsfăț e desprins din arome de floare, Sau zări ațipite-n apusul de soare, În vis semn lăsat de-a naturii splendoare, Ca roua smarald pe-ale ierbii covoare. E liniștea zarvă topită în gând, E lacrima cursă din
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362320_a_363649]
-
de luptă au făcut Si victorii au avut... Cetele lor uragane Cu șuere de lupane, Au învins legiuni fane Ale trupelor romane... Pe Columna de la Roma Capul lupului și forma Steagului de daci purtat, A fost binecuvântat... Azi istoria-i uitată Si adesea modificată, Că fiind sălbatici dacii Au pierit ca vărcolacii Si-au lăsat Dacia goală Dar cu lupi, fără-ndoială! Referință Bibliografică: Lupul dacic / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi
LUPUL DACIC de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362327_a_363656]
-
norocului și toată lumea îl saluta încercând să-l atingă. Din același cor făcea parte și geamgiul care striga „Ooooblac” și sifonaru’ care în goana calului ce trăgea căruța plină cu sticle cu sifon striga „Soda!”. O meserie interesantă, de mult uitată cred, era cea de „doctor de oale sparte”, adică cel care știa să refacă din cioburi o oală de pământ sparta, dregând-o cu sârmă asemeni unei plase. Acesta striga „Drotoș” - cuvânt derivat din maghiarul drótostótok. Acesta era și pe
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
-i șoptește tremurat: -Ce...bi...ne...e...e. Se lipește tot mai mult de Gigi.Trupul i se încordează și se destinde în zvâcniri repetate.Deodată,sare ca arsă,parcă trezită din acel extaz: -Aoleu,Gigi,cum am uitat? -Ce-ai uitat,mă?sare buimac și Gigi. -Mister Ornic! Teroristul care ne mănâncă zilele. Silvica s-a repezit la șifonier de unde a scos un ceas deșteptător,care avea pictat pe cadran un clown caraghios, cu ochii mari și limba scoasă,râzând ca
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
să aflu unde și cum a murit, unde a fost îngropat? Acasă, i-a venit doar numele pe-o cruce. Și, tot mergând pe urmele acestuia, am mai descoperit prin zona căutărilor, un alt sătean Multimedaliatul, Erou Național și monah uitat, Iorgu Cosma. Cel care a ținut în mâini, cum spun înaintașii, atât Steagul Țării cât și Sfânta Cruce. Ajungând la al treilea palier, comuna nașterii mele, acum comuna pierdută (Fosta comună Rușavățu), acesteia, i-a aparținut o mănăstire „Cârnu” iar
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
veche pe care o femeie modernă îl păstrează în garderoba sa doar pentru a-și bucura, astfel, sufletul. Poemele, în tonalități molcome și culori aproape autumnale, formează întregul unui univers prin care autoarea se mișcă cu o candoare de mult uitată. Poetă nativă prin talent, un soi de cumințenie a pământului ce-și caută în propria-i identitate spațiul versului, clasică în elaborarea sintagmei, Georgeta Resteman ne demonstrează că versul începutului de Mileniu 3 nu trebuie musai să fie vers-alb. Dincolo de
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
negru ni-l arată...și fața bolândă. Ca o lighioană sălbatică, flămândă... Fug de fața-i neagră ca crema de ghete M-ascund în tabloul ce-atîrnă pe perete. Sunt natura moartă în culori... pictată Sunt floare, acum, de gura rea uitată! Din suflet îmi zboară albastre păsărele Purtând peste aripi iertările mele Se-nalță-n...tablou în sus peste nori Presărând peste lume căință și flori. La oră de noapte somnul... mă dorește. Din rama adormită, mă furișez...hoțește Să nu
OTRAVA... INVIDIEI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362507_a_363836]
-
1000 de lei, majorată succesiv pînă la 10.000 de lei de-a lungul unei vieți cu dimineți și cu „amurguri de toamnă violet”. Prin târgul-nvăluit de sărăcie Am întâlnit un popă, un soldat... De-acum pe cărți voi adormi uitat, Pierdut într-o provincie pustie...” ( Plumb de toamnă ) Publică volumele Plumb, Scântei galbene, Bucăți de noapte, Poezii, Comedii de fond din care nu lipsesc accentele profunde, neliniștea surdă, ancestrală, spaima și groaza în fața curgerii ireversibile a timpului, neodihna spiritului sau
„ … DESCHIDE CLAVIRUL ŞI CÂNTĂ-MI … ” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362500_a_363829]
-
cea mai adâncă rană trupească. Cea mai curată carne de român, cel mai pur suflet românesc, așa s-ar putea vorbi despre locuitorii lui. Oameni pentru care istoria nu este doar un obiect de studiu, nu este doar un cuvânt uitat ori azvârlit fără noimă, ci carne și sânge din propriul trup arzând pe rugul dreptății și al libertății. Poezia de simțire religioasă este poate, cea mai reușită din creația acestei poete. Ea picură fiori mistici în suflet și trezește sufletele
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
în care se satirizează trăsăturile negative ale unei categorii socilale sau profesionale, ale ființei umane, în general” (Dicț. de termeni literari- Ed.Academiei, 1976, p.145-146) Creatorii unor astfel de producții poetice pot fi categorisiți în: părinți sau inițiatori, celebri, uitați și actuali. La noi, pornind de la epitaful celebru al lui Anton Pann, până la Cincinat Pavelescu sau Păstorel (Al. O.) Teodoreanu, au contribuit la cultivarea epigramei o mulțime de autori. În Vâlcea, doctorul Nicolae Moisiu are meritul că a alcătuit, în
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
mai fost ne indreptăm împăcați sperând că vom învia altădată că cineva își va aminti că și noi am fost o dată ca ei vii plini de inconștient de cum vine și trece lumea vieții de pe o planetă pe alta planetă rece uitată și negăsită încă în calendarul astral al celor plecați să nu se mai întoarcă Referință Bibliografică: la vârsta aceasta / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1606, Anul V, 25 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel
LA VÂRSTA ACEASTA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361030_a_362359]
-
221 din 09 august 2011. poezie [ ] Când tu mă adormi ușor Când tu mă adormi ușor, cu glasul tău mângâietor ce seara îl simt în jurul meu... deodată îmi strălucește-n față cel mai frumos, mai splendid nor... nor de suflete uitate, în îmbrățișarea lor... lăsând în urmă, doar mireasma... glasurilor lor... așa se-ntâmplă... când tu mă adormi ușor, cu glasul tău... mângâietor... ce seara, mereu...mă-nalță-n zbor. 20.06.2009 + ASiIiVro + Vol.Speranțele iubirii - 2010 Citește mai mult
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
2010 Citește mai mult Când tu mă adormi ușorpoezie [ ] Când tu mă adormi ușorCând tu mă adormi ușor,cu glasul tău mângâietorce seara îl simt în jurul meu...deodată îmi strălucește-n fațăcel mai frumos, mai splendid nor...nor de suflete uitate,în îmbrățișarea lor...lăsând în urmă,doar mireasma... glasurilor lor...așa se-ntâmplă...când tu mă adormi ușor,cu glasul tău... mângâietor...ce seara,mereu...mă-nalță-n zbor.20.06.2009 + ASiIiVro +Vol.Speranțele iubirii - 2010... XXXIII. CE SĂ
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
mai mare cu cât individul getoizat va începe să-și trăiască propria-i dramă. O dramă a însingurării. Astăzi suntem puși în fața unor realități ca individualismul și autonomia prin care divinitatea este împinsă în sferele cerești îndepărtate sau este chiar uitată (p. 65), un soi de neo-deism. Forurile sociale, paralele Bisericii (chiar dacă nu o spun direct), încearcă să impună o morală lipsită de norme. Acest tip de abordare este numită de autor morala independentă (p. 69). Omul trebuie să-și determine
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
poet. El mai presus de alții, e poate un profet. Ce simte și dorește o lume-adevărată, Și-n toată vorba spusă, nimic nu-i mai curată Ca poezia scrisă și mai apoi cântată. Dar, lumea fără de simțire, o face azi uitată. Primește-l Eminescu, primește-l dar la tine! Am spus și mă repet: Iisus ești pentru mine. Căci conștiința clară și buna ta gândire, Puțini în lumea asta, au astfel de trăire. Ioana Ilie Referință Bibliografică: SA NU-L UITAM
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
aceste scurte considerații și citarea unor mici fragmente pentru ca și cititorul acestor rânduri să guste din dulceața poemelor tălmăcite cu atâta măiestrie de Eugen Dorcescu. Dar mai ales, pentru satisfacția pe care mi-o oferă textele lirice, de referință (aproape uitate!) pe care traducătorul mi le-a adus sub ochi într-o haină nouă! Leconte de Lisle -este mentorul Parnasianismului, rămas în conștiința lumii literare cu Poemele antice, Poemele barbare, Poeme tragice, de o viziune aparte a destinului omului în univers
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
te-odihnești, acea parte întunecată vrei s-o filtrezi, lăsând-o să treacă. Ești singur acum cu bătăile inimii, în adânc focul îți arde în vâlvătăi, prin ceață, dincolo de orizont, te pot vedea, un izvor te duce la acel tărâm uitat, acolo unde sufletele curajoase își îngroapă inima sub un munte de frunze moarte, iar îngerii suspină, căutând mirosuri prin urme, în speranța primei raze de soare. Un ritm fără sfârșit își continuă firul exilat ca tăcerea, prin limpezimea apelor adânci
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
exilat ca tăcerea, prin limpezimea apelor adânci, în spatele oglinzii se-aude o mișcare. Iar este primăvară, și, iar, va înflori liliacul alb! O respirație liniștită așteaptă lumina din cea mai înaltă octavă, un dar ai primit, sensul unui drum cumva uitat, trezirea iubirii sub clopotul final. * așhi di bunu, nu ari mardzânji - bun, fără de margini (traducere din armână) Irina Lucia MIHALCA București, 29 mai 2017 Referință Bibliografică: Irina Lucia MIHALCA - SECRETUL TIMPULUI (POEZII) / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
scufundat - martor al tuturor preschimbărilor geo-climatice. Doar pietrele și nisipul stau chezășie acestor istorii care odinioară constituiau centrul lumii. Poemele scrise în formă epică, orchestrate amplu, cu versuri lungi, întrerupte adeseori brutal de câte un vers scurt, par toate povești uitate, al căror tâlc încă mai așteaptă descifrarea. Un astfel de stil narativ este în “Cheia lumii” care descrie geografic așezarea de nisip și apă devenită legendară prin zeii ei și prin masivele piramide care s-au păstrat intacte după noianul
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
viață se-ntreba continuu de ce s-a născut varsă o lacrimă cel ce e viu un altul a murit apoi toți au fost triști făpturi minunate uitate în trecut uitate în prezent momente ireversibile viața în sine totul sub soare uitată copilărie chipuri de pe-atunci copilului din noi lumi pierdute ploaia ce cade chipuri existent lacrimi de fericire în suflet drum pe-acest pământ iubirea e viața in rest suntem goi. Referință Bibliografică: Trăim în timpul dintre aceste două momente / Gheorghe
TRĂIM ÎN TIMPUL DINTRE ACESTE DOUĂ MOMENTE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361211_a_362540]