5,770 matches
-
e nevoie de noi acolo, e nevoie să ne implicăm și să încetăm poate cu discursurile lacrimogene în care ne plângem glia și rădăcinile rupte. Dacă într-adevăr suntem patrioți, dacă ni se rupe inima de dorul mamei și a uliței, atunci o să ne întoarcem, o să ne deschidem o afacere cât de mică și o să dăm poate și la încă doi tineri de muncă, dezvoltând poate fără să vrem șansa ca România să crească drept o forță economică din Est. Așa că
Surpriza unei antreprenoare care și-a deschis o afacere în România după 10 ani petrecuți în străinătate. „Tu-ți dai seama că nu mi-a cerut nimeni șpagă?!” () [Corola-blog/BlogPost/338572_a_339901]
-
și la dăinuirea noastră ca națiune. Numai că, pentru domnii consilieri această idee nu a trezit interes, fiind ocupați până peste cap cu zeci de probleme cotidiene. Prin urmare am rămas tot cu strada „Principală”, strada „Culturii”, străzi, străduțe și ulițe ale nimănui. De ce? Simplu. Pe unii chiar nu-i interesează iar pe alții, îi dor urechile când aud de Eminescu, Cuza, Tașcă, Procopiu, Ghimuș, Sf. Rafail etc. Au auzit ei că, Eminescu n-ar mai fi la modă! E naționalist
„Au uitat” () [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
Din respect, nu am evidențiat pe harta noastră nici Primăria pentru a nu deconspira cetățenilor locația. Notă. Ar fi un exemplu de prețuire și respect pentru munca înaintașilor noștri dacă, în orice localitate, obiectivele culturale, străzile și străduțele(asfaltate, pietruite, ulițe) ar purta nume onorante ale neamului nostru. La Bălăbănești am putea să vorbim de Căminul Cultural „Mihail Kogălniceanu” și Biblioteca „G.F. Tașcă” pe strada „Alexandru Ioan Cuza”, de Dispensar „Prof. Dr. Ion Chiricuță” pe strada „Prof. Dr. Nicolae Paulescu” - cercetător
„Au uitat” () [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
mult”. În ultimii ani era tot mai bolnavă și la fiecare spovedanie mă temeam că era ultima dată când o vedeam în viață, dar ea, citindu-mi parcă gândurile, îmi spunea: „Nu mor părinte până nu văd venind români pe ulița noastră”. Alaltăieri la slujba de Înălțare a venit la mine și mi-a spus că i S-a arătat Dumnezeu și I-a spus să se pregătească. Am mers la ea cu coana preoteasă să o ajut să facă friptură
Măicuţa Ana () [Corola-blog/BlogPost/339977_a_341306]
-
Unul câte unul, doi câte doi, trei câte trei, mulți câte mulți...sătenii răsar pe ulițe și se adună pe maidanul cu trei fântâni din fața casei lui Mihai Carp. Și, ca să fie chiar ca-n poveștile uitate/pierdute ale copilăriei și vremurilor de atunci, fiecare-și ia și cățel, și purcel, și motan, și bunic, și
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului COCOȘUL . Cam îngâmfat și pus pe ceartă, Cocoșul s-a oprit la poartă, Cu coada fâlfâind în vânt, Cu pintenii scurmând pământ Și creasta dusă pe o parte; Priviri pe uliță împarte La tot ce mișcă-n sus și-n jos. Bătând din aripi furtunos, Lansează-un cucurigu, tare, Un cântec de intimidare Pentru cocoșii din vecini, Însă plăcut pentru găini; El bagă-o spaimă foarte mare Și-n păsările zburătoare
COCOŞUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340109_a_341438]
-
în toată frumusețea lui, iar întâlnirea de familie părea la fel de vie ca cea de la Poiana Sibiului, când ne întâlneam de Sărbători. Îmi aduc aminte că în copilărie crăpau pietrele de frig în puterea iernii, când noi umblam cu colindul pe uliță, întrebând dacă “Ne dați ori nu ne dați, pâine și cârnați”. Vorbind despre Poiana Sibiului, sat de ciobani, care încă mai păstrează tradiția venită din negura vremilor, acum Poienarii sunt toți conectați pe Facebook; am fost onorată sa ma alătur
Despre Sărbători: Din alte lumi, din alte timpuri, de Milena Munteanu () [Corola-blog/BlogPost/339349_a_340678]
-
Goga și Emil Cioran. Ca profesor de limba română voiam neapărat să vizitez casa în care se născuse și copilărise Octavian Goga. Am străbătut cu piciorul satul pe lângă firișorul de apă care curgea paralel cu o străduță îngustă până aproape de Ulița Popilor. Am urcat dealul încet până la casa cu numărul 778, am intrat în curte și am descoperit o lume apusă, o curte mare străjuită de arbori seculari și o casă veche, păstrată ca muzeu de pe timpul lui Popa Bratu. Am
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
vor reveni în țară, după Revoluție, cu ajutoare. Sunt în romanul În umbra oțetarului, valorificate mai multe legende. Una este încă vie și se speră să redevină ce a fost, legenda Craiovei Maxima. Impresia jocului ei unic străbate străzile și ulițele. Nici nu-i nevoie să se precizeze numele echipei. Spunându-se că a făcut lucruri ce nu se înfăptuiseră înaintea ei, eliminând o echipă cu nume din Germania, ne dăm seama imediat despre perioadă, anul 1982, și despre echipă. Autorul
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
vor reveni în țară, după Revoluție, cu ajutoare. Sunt în romanul În umbra oțetarului, valorificate mai multe legende. Una este încă vie și se speră să redevină ce a fost, legenda Craiovei Maxima. Impresia jocului ei unic străbate străzile și ulițele. Nici nu-i nevoie să se precizeze numele echipei. Spunându-se că a făcut lucruri ce nu se înfăptuiseră înaintea ei, eliminând o echipă cu nume din Germania, ne dăm seama imediat despre perioadă, anul 1982, și despre echipă. Autorul
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
în suflet cineva ciudat, / Toți îmi spun că-s tânăr, toți, că sunt nebun, / Dar la tine-n poartă, iarăși am să bat. Stau lipit de geamuri ca un pai pe râu, / Mama se încruntă, tata râde-ncet, / Trec pe uliți caii toamnei fără frâu”; regretul că nu-și mai poate revedea prea curând mama, fiind prins de probleme, e proiectat sub forma unei odisei, a unei continuări a versului coșbucian despre cineva așteptat care nu mai vine: „Noiembrie deja îmi
Costinel Popescu: Crosa de golf () [Corola-blog/BlogPost/339560_a_340889]
-
683 Portugalia Lagos Paços do Concelho Séc. XXI, Praça do Município, 8600-293 Lagos (Primăria Municipală) Altele 684 Qatar Doha Street 953 (Ibn Roshd Street), Building No. 102, Onaiza 65, Dafna Area Secție consulară 685 Federația Rusă Moscova 119590, Moscova, Mosfilmovskaia ulița nr. 64 Ambasadă 686 Federația Rusă Sankt Petersburg 191186 Sankt Petersburg, str. Gorohovaia nr. 4 Consulat general 687 Senegal Dakar Rue A x9, Point E 10700, Dakar Ambasadă 688 Republica Serbia Belgrad Str. Mihaila Avramovica nr. 12, cod poștal 11040
ORDIN nr. 973 din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283426]
-
Ce fel de om, ce fel de intelectual este acela care nu știe că nu se poate trăi fără memorie? Și cum vremea și locul mai pierd din semnificație datorită grijilor cotidiene, tot așa unele obiecte s-au pierdut pe ulițele indiferenței multora dintre domnișani, cele câteva zeci, rămase fiind expuse într-o sală a Casei de Cultură, frumos aranjate, spre a da privitorului emoția frumuseții obiectului, armonie, vivacitate, sensul profund al diversității și al repetiției ... IV. În interiorul Casei de Cultură
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > MAI STĂM PIERDUȚI... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai stăm pierduți pe ulițe, pe care E încă praf și vânturile bat; Și nu vedem alături stradă mare De care ani întregi ne-am separat. Mai stăm și azi pierduți în nostalgie, Cu crezul rătăcit spre amintiri. Cât plâns a fost și cât o să
MAI STĂM PIERDUTI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340850_a_342179]
-
Lui și să arate în sus. Ei bine, de la o vreme, în sătucul așezat cu spatele către lume și cu fața către Olt, care, atunci când se înfoia, și se înfoia destul de des, lua și tăciunii din vatră și spăla toate ulițele, vreo trei la număr, care se propteau în gardul lui Gheorghe al lu Șolea, ca apoi să se prăvălească spre godovan - un petic de apă ce mai astâmpăra arșița verii de pe pieile înegrite ale copiilor -, parcă nimic nu mai era
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > A ÎNFLORIT MĂLINUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340956_a_342285]
-
De acolo, de regulă, pe cel întemnițat îl aștepta ștreangul, dacă nu se găsea pe cineva care să-i plătească întreaga datorie. Prin urmare, Dagan și Noam se treziră mai săraci ca niciodată, fără case, fără avere, cu familiile pe ulițe. Dar, cel puțin, scăpară de datorie, erau oameni liberi și puteau pleca unde vroiau, puteau să înceapă o altă viață în vasta cetate a Ninivei. O vreme, unul dintre negustorii din breaslă se îndură de cele două familii și le
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ȘI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Și plânge înc-o toamnă din ceruri de demult Un dor în picuri stranii din taince-amintiri, Pe ulița din gânduri, doar pașii ți-i ascult, Pierduți din nou în dansul tăcutelor doiniri... Genunchiul - floare-lotus se-nfiora-n sărut De gura ta, atinsul în agonii astrale... În toamna asta, doar un gând să fi avut Să nu îl prindă
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341254_a_342583]
-
înflorind la îmbrățișarea ploii de vară. E cald! E fioros! E măreț! E sălbatic dar natural! E o zi de vară cu ploaie. După numai două ore, ploaia a încetat, au apărut Curcubeul și Soarele. După ploaie ne adunam pe uliță, cu frații și vecinii, unde făceam “tunuri” din pământul ud care se modela precum argila. Ne luam la întrecere între noi, dorind să aflăm al cărui “tun” va pocni mai tare!? Iată ”rețeta” pentru confecționarea unui tun: -luam un bulgăre
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
loc drept, cu gura în jos. Aerul din interior își făcea loc prin partea subțire (fundul) a tunului, “explodând” zgomotos. N-am făcut tetanos și nici nu m-am tăiat în vreun ciob. Pe atunci, nu se aruncau cioburile pe ulițele satului. Deh, acestea erau jocurile noastre, dragi nepoți, în zilele când ploua după săptămâni de secetă. Nu vă recomand să procedați astfel. Natura era blândă cu noi, iar țărâna era curată. Când cineva se tăia cu secera, turna țărână pentru
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
de Olimpia Berca, Editura Facla, 1986; - Colecția „Cartea școlarului”, serie îngrijită, tablou cronologic și referințe critice de Olimpia Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coșbuc, Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. 18. Referințe critice (selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
în Iași, dar când se afla în sat dorința lui continuă era să evadeze cât mai curând posibil și să se piardă în tumultul Iașiului. Îl enerva faptul că trebuia să salute pe toți cei pe care îi întâlnea pe ulițele satului, pe când la oraș era o "piesă" ce putea "activa" fără să depindă de altele. Asta iubea el și nu numai. Avea o plăcere nebună să privească la produsele de obicei smartfonuri sau lep-top-uri, ce erau expuse în vitrinele magazinelor
MOŞTENIREA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341371_a_342700]
-
căpătat, n-o măi numărat. O căzut în țărâna din ocol. Când s-o trezit, și-o văzut cămeșa ruptă de biciu' din piele împletită și cu vârf de sârmă. Și sângele înflurit pă cămeșe, așe, ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă ie plânsu', maică!. Mult o măi cusut la cămeșa aia în vara dinainte de-a o mărita mumă-sa! - Plângi și rabdă
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CÂT PUSTIU, ATÂTA SETE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului am luat din raft o carte rătăcesc printre cuvinte ulițe cu nume sfinte într-un târg cu geamuri sparte mustrare grea creionul bont un drum unește altul desparte șapte arte într-o carte cu scadențele la scont cât pustiu atâta sete lin răcoarea din fântână recompensa și-o amână trubaduri
CÂT PUSTIU, ATÂTA SETE de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341457_a_342786]
-
plesnești ca Dumitru lui Tatu, că vezi frate: era mare nenorocire dacă nevastă-sa îl înșela cu Ilie Bobolete din curmătura Peșteniții. El se duse, fie-i țărâna ușoară!... iar pe Floirica o doare-n catrință: fluieră și cântă pe uliță. - Păi... cam așa pății și eu. - Ia vino și stai aici pe bancă, și spune-mi cum se-ntâmplă, că doar ți-s prieten de când ne știm. S-a așezat pe banca din fața porții lui Ion Bâzdoagă care a scos
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]