1,421 matches
-
sparge microbulele ceea ce permite explorarea „în timp real” a curgerii sanguine pe durata mai multor minute [8]. Examinarea cu contrast i.v. armonică, folosind agenți de generația a II-a necesită echipamente dotate cu soft special care, prin emisia de ultrasunete cu fază inversă suprimă imaginea ecografică 2D provenită de la țesuturi. În acest mod informația de pe ecran va fi corespunzătoare doar ecourilor armonice generate de microbule. Examinarea CEUS este o examinare calitativă. Fiind o explorare continuă, metoda permite identificarea timpilor vasculari
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
internațională) doar în 3 grade. Corespondență dintre cele două clasificări este dată de echivalentă gadelor ÎI și III din clasificarea românească cu gâdele II-a (superficial) și respectiv II-b (profund) din cea anglo-saxonă Aprecierea se poate face clinic sau paraclinic (ultrasunete, biopsii). Singurul diagmostic cert este cel anatomo patologic. Aprecierea clinică este cea care prevalează în orientarea tratamentului local și general. 15.4.1. GRADUL I Morfopatologic apare afectarea plexurilor intraepiteliale cu declanșarea fenomenelor reflexe ce au ca rezultat vasodilatație și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
43] notează că rata de supraviețuire s-a îmbunătățit de la 72 la 78%, la 5 ani, odată cu revascularizarea, deși aceasta este mai mică de 84%, care constituie rata de supraviețuire a pacienților fără boală coronariană. Costul redus al examinării cu ultrasunete permite screening-uri regulate pentru pacienții cu risc și permite urmărirea pacienților cu mici anevrisme. Pacienții, probabil ar trebui să fie evaluați pentru boală coronariană în scopul justificării tratamentului conservator, deoarece boala coronariană este o cauză mai frecventă de moarte decât
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
probabil ar trebui să fie evaluați pentru boală coronariană în scopul justificării tratamentului conservator, deoarece boala coronariană este o cauză mai frecventă de moarte decât ruptura de anevrism la acest grup de pacienți. Deși aorta abdominală poate fi studiată cu ultrasunete aorta toracică nu poate fi evaluată cu ușurință și la un cost redus. Pentru un screening adecvat este necesar TC, TEE, RMN. Rata de creștere a anevrismelor toracice a fost raportată la 0,10 - 0,42 cm/an; pentru anevrismele
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea temperaturii mediului ambiant. 1.2.5. Aparatul repirator Laringele este bine dezvoltat și asigură multor specii de chiroptere posibilitatea de emitere în timpul zborului a unor sunete de frecvență înaltă numite ultrasunete. Laringele crește în suprafață și volum datorită dezvoltării musculaturii sale. La rinolofi este prezentă o placă anterioară a cartilajului cricoid la care este sudat primul inel traheal. La rinolofide membranele vibrante vocale sunt așezate pe corzile vocale iar la vespertilionide
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
provenite din modificarea primului inel trahean și o a treia cameră posterioară provenită din modificarea unor inele inferioare. La vespertilionide este prezent un sac laringian așezat anterior cu pereții fără cartilaje și care se poate aplatiza când liliacul nu emite ultrasunete. Plămânii au un volum mare în corelație cu dimensiunile cutiei toracice, în general plămânul drept este mai mare ca stângul ca urmare a poziției asimetrice a inimii. La chiropterele mari plămânul drept are patru lobi iar cel stâng doi, la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
o ventilație cvasipermanentă. Acest fapt poate explica de ce liliecii preferă astfel de cavități mai ales în perioadele lor active, de hrănire intensă și eliminare a dejecțiilor. 2.1.5. Ecolocația, zonele de vânătoare și dieta 2.1.5.1. Ecolocația Ultrasunetele emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea ei etimologică, noțiunea de ecolocație nu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia de ultrasunete este întreruptă. Laringele este dotat cu musculatură specifică și cu saci laringieni care
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia de ultrasunete este întreruptă. Laringele este dotat cu musculatură specifică și cu saci laringieni care funcționează ca modulatori de sunete. Receptorul este reprezentat de urechi și de componentele nervoase asociate (cerebel, nucleii auditivi ai trunchiului cerebral, cortexul auditiv). În sistemul de orientare
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
modulatori de sunete. Receptorul este reprezentat de urechi și de componentele nervoase asociate (cerebel, nucleii auditivi ai trunchiului cerebral, cortexul auditiv). În sistemul de orientare al microchiropterelor se diferențiază două tipuri de bază: vespertilinoid și rhinolophid. La tipul vespertilionid, emisia ultrasunetelor se face pe gura deschisă permanent în timpul zborului. Deoarece pavilioanele urechilor sunt imobile, animalele trebuie să-și rotească tot capul pentru a avea o recepție corectă a ecoului. Un rol esențial în captarea acestuia îl are tragusul, un pliu caracteristic
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
deschisă permanent în timpul zborului. Deoarece pavilioanele urechilor sunt imobile, animalele trebuie să-și rotească tot capul pentru a avea o recepție corectă a ecoului. Un rol esențial în captarea acestuia îl are tragusul, un pliu caracteristic al urechii care conduce ultrasunetele direct spre celulele nervoase specializate din urechea internă. Frecvența de emisie este de 20.000 - 70.000 Hz. La tipul rhinolophid, emisia ultrasunetelor se realizează prin nări. Ca urmare, vibrațiile sonore formează două fascicule, pe care o serie de apendici
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ecoului. Un rol esențial în captarea acestuia îl are tragusul, un pliu caracteristic al urechii care conduce ultrasunetele direct spre celulele nervoase specializate din urechea internă. Frecvența de emisie este de 20.000 - 70.000 Hz. La tipul rhinolophid, emisia ultrasunetelor se realizează prin nări. Ca urmare, vibrațiile sonore formează două fascicule, pe care o serie de apendici nazali foliacei le condensează apoi într unul singur, mai puternic. Pavilioanele urechilor, lipsite de tragus, prezintă o mare mobilitate, putând fi orientate independent
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nazali foliacei le condensează apoi într unul singur, mai puternic. Pavilioanele urechilor, lipsite de tragus, prezintă o mare mobilitate, putând fi orientate independent unul de celălalt. Frecvența de emisie este de 80.000100.000 Hz. Megachiropterele din genul Rousettus generează ultrasunetele cu ajutorul limbii, care produce un dublu click extrem de scurt, de numai câteva milisecunde. Spectrul de frecvență este mult mai larg, cuprins între 15.000 și 150.000 Hz. Modalitatea atât de diferită prin care chiropterele generează semnalele de ecolocație reprezintă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
este mult mai larg, cuprins între 15.000 și 150.000 Hz. Modalitatea atât de diferită prin care chiropterele generează semnalele de ecolocație reprezintă unul din argumentele cele mai solide în sprijinul ipotezei unei evoluții diferite a celor două subordine. Ultrasunetele emise de microchiroptere sunt caracteristice fiecărei specii, diferențele fiind date de frecvență, lungime de undă și de amplitudine. Chiar și în cadrul aceleiași specii, ele variază în funcție de condițiile în care se desfășoară zborul și de faza în care se află liliacul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de frecvență, lungime de undă și de amplitudine. Chiar și în cadrul aceleiași specii, ele variază în funcție de condițiile în care se desfășoară zborul și de faza în care se află liliacul în procesul de capturare a prăzii. În pofida marii lor diversități, ultrasunetele emise de lilieci pot fi grupate în două categorii. Prima include sunete cu frecvență modulată și cu o durată de 1 până la 5 ms, care pornesc de la o frecvență înaltă și coboară abrupt la o frecvență scăzută, uneori terminându-se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la începutul și la sfârșitul sunetului. În timpul zborului de hrănire, aceste părți pot fi extinse atunci când rata de recepție crește (Jones, Rainer, 1989). De aceea, este mult mai corect ca acești lilieci să fi integrați în grupa celor care emit ultrasunete de tip FC/FM (Ransome, 1990). Multe specii utilizează cel puțin câteva porțiuni cu frecvență constantă atunci când ajung la o distanță de câțiva metri de ținta lor. Ultrasunetele în care predomină frecvența constantă sunt caracteristice speciilor din familia Rhinolophidae, care
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
corect ca acești lilieci să fi integrați în grupa celor care emit ultrasunete de tip FC/FM (Ransome, 1990). Multe specii utilizează cel puțin câteva porțiuni cu frecvență constantă atunci când ajung la o distanță de câțiva metri de ținta lor. Ultrasunetele în care predomină frecvența constantă sunt caracteristice speciilor din familia Rhinolophidae, care se hrănesc cel mai adesea în spații închise, precum pădurile compacte, unde detectarea prăzii este dificilă. Acești lilieci sunt renumiți pentru manevrabilitatea lor deosebită și zborul lent, putând
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sau amplitudinea pulsațiilor variază în raport cu faza în care a ajuns vânătoarea. Ea este maximă în timpul căutării prăzii și se reduce treptat pe măsură ce insecta se află mai aproape sau dispare din raza de acțiune a liliacului. Există deosebiri considerabile între caracteristicile ultrasunetelor pe care diferitele specii le emit în faza de căutare, ele putând fi captate în teren cu ajutorul unui detector de ultrasunete. Identificarea speciilor prin această metodă este însă, incertă deoarece distanța dintre observator și liliac este necunoscută și variabilă animalul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
pe măsură ce insecta se află mai aproape sau dispare din raza de acțiune a liliacului. Există deosebiri considerabile între caracteristicile ultrasunetelor pe care diferitele specii le emit în faza de căutare, ele putând fi captate în teren cu ajutorul unui detector de ultrasunete. Identificarea speciilor prin această metodă este însă, incertă deoarece distanța dintre observator și liliac este necunoscută și variabilă animalul aflându-se într-o continuă mișcare (Ransome, 1990). Performanțele sonarului sunt cu adevărat remarcabile, permițând liliecilor să depisteze fire foarte subțiri
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
majoritatea speciilor, procentul este însă mai mic, de doar 4 20%. Limitarea câmpului acustic. Acesta este mult mai restrâns decât câmpul vizual al mamiferelor, fiind concentrat pe direcția de zbor.Pentru a avea informații asupra împrejurimilor, liliacul trebuie să emită ultrasunete mutiple, succesive, în direcții diferite. Limitarea distanței de detecție. Dat fiind faptul că semnalele sunt atenuate de aer, mai ales în condiții de temperatură și umiditate ridicate sau pentru sunetele înalte, această distanță este foarte mică, în mod obișnuit de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
reduse, liliacul trebuie să facă un compromis între cei doi parametri, alegând o frecvență medie. Unele insecte care ar putea servi drept hrană pentru lilieci și-au dezvoltat mecanisme prin care evită ecolocația. Numeroși fluturi au posibilitatea de a recepționa ultrasunetele emise de lilieci, reacționând prin manevre variate. Unii zboară în zig-zag, alții își strâng brusc aripile și se lasă să cadă pe sol sau, dacă se află pe frunze, rămân nemișcați până când atacatorul se îndepărtează. Fluturii din familia Arctiidae se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
lasă să cadă pe sol sau, dacă se află pe frunze, rămân nemișcați până când atacatorul se îndepărtează. Fluturii din familia Arctiidae se apără prin gustul lor neplăcut. Există specii de fluturi, în special Noctuidae, capabile să emită la rândul lor ultrasunete care, interferând cu cele ale liliecilor, îl dezorientează complet (Fullard, 1984). Molia-tigru (Cycnia tenera), de exemplu, produce ultrasunete foarte asemănătoare ca frecvență și volum cu cele ale liliecului Eptesicus, bruindu-i sistemul de ecolocație (Fullard et al.,1979). Roeder (1967
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
din familia Arctiidae se apără prin gustul lor neplăcut. Există specii de fluturi, în special Noctuidae, capabile să emită la rândul lor ultrasunete care, interferând cu cele ale liliecilor, îl dezorientează complet (Fullard, 1984). Molia-tigru (Cycnia tenera), de exemplu, produce ultrasunete foarte asemănătoare ca frecvență și volum cu cele ale liliecului Eptesicus, bruindu-i sistemul de ecolocație (Fullard et al.,1979). Roeder (1967) a arătat că aceste modalități de apărare au un rol semnificativ în reducerea mortalității insectelor. În general, speciile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Eptesicus, bruindu-i sistemul de ecolocație (Fullard et al.,1979). Roeder (1967) a arătat că aceste modalități de apărare au un rol semnificativ în reducerea mortalității insectelor. În general, speciile care au o durată de viață scurtă nu pot auzi ultrasunetele și nici nu au dezvoltate alte mecanisme defensive. 2.1.5.2. Strategia și zonele de vânătoare Caracteristicile și performanțele sistemului de ecolocație, precum și stilul de zbor diferă de la o specie la alta, în funcție de particularitățile zonei în care vânează. Ca
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
intră liliecii care vânează la mare înălțime, deasupra copacilor, sau la înălțimi medii, de până la 2 m, deasupra vegetației ierboase. Ei utilizează semnale relativ lungi (660 ms), de tipul frecvenței constante. Imediat ce liliacul reperează prada și pornește în urmărirea ei, ultrasunetele devin scurte (15 ms), de tipul frecvenței modulate. În astfel de zone vânează preferențial Nyctalus noctula și Miniopterus schreibersii (Neuweiller, 1990). Zonele antropice reprezintă un mediu care atrage numeroase insecte și în care se întâlnesc multe din habitatele de bază
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]