2,479 matches
-
cerute de nevoile lor sociale și biologice, să formeze „spiritul de corp”, „reprezentări colective” adecvate, să pregătească pe individ „pentru viață”, să formeze „spiritul științific” și „spiritul critic”, „spiritul practic” sau „spiritul muncii”. Călăuza organizatorilor acestor școli trebuie să fie „umanismul popular”, înțelegând prin aceasta „dezvoltarea întregii ființe a omului ca om”. Un „umanism țărănesc cerut și condiționat de natura omului țăran și de realitatea vieții țărănești și muncitorești” (ibidem, p. 30). Cum s-au organizat, pe ce principii și cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
colective” adecvate, să pregătească pe individ „pentru viață”, să formeze „spiritul științific” și „spiritul critic”, „spiritul practic” sau „spiritul muncii”. Călăuza organizatorilor acestor școli trebuie să fie „umanismul popular”, înțelegând prin aceasta „dezvoltarea întregii ființe a omului ca om”. Un „umanism țărănesc cerut și condiționat de natura omului țăran și de realitatea vieții țărănești și muncitorești” (ibidem, p. 30). Cum s-au organizat, pe ce principii și cu ce programe, școlile țărănești din țara noastră? Într-o broșură intitulată programatic Prima
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
absurdă și-a făcut loc foarte greu în traducerile noastre, în temeiul inexistenței absurdului în viața omului de tip nou...! Dar absurdul începuse deja să se manifeste ca dominantă a vieții noastre. Vidarea de conținut a realului, criza valorilor, amurgul umanismului, ne conduceau către absurd. Iraționalul se impune ca valoare. în locul inteligenței administrația -, în locul intimității -colectivismul. Presiunea politică este, în "Regulamentul de bloc", și una externă. Un teritoriu, în proprietate, e invadat de o putere străină, și stăpînit cu forța, întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
condiția individului în raport cu această stare, determinările acesteia în plan profesional și familial. Este nivelul realist al piesei și spectatorul are acces nemijlocit și frust la el. Această primă parte a piesei e o metaforă a ceea ce se numea pe vremuri "umanism socialist" grija omului față de om care însemna, în fond, agresarea și sufocarea omului de către om! Al doilea nivel e de adîncime, dramaturgul sondînd în ființă, în straturile subconștientului, acolo unde bîntuie fantomele spaimei, acolo unde rațiunea nu are bilet de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să spui cu eșecul de aici?! Care eșec? Și dacă avem vreun eșec, e eșecul nostru. Și ne interesează. Vecin 1: Vedeți, nu-i chiar așa. Nu. Să stai deoparte cînd un vecin are probleme, asta ar însemna lipsă de umanism... Eu văd că dumneavoastră nu realizați cît de legați sînt între ei locatarii unui bloc...! Și mă mir...! Mihai: Tovarășe, eu nu știu cît de legați sîntem.. Mă rog, sigur că sîntem legați... într-un fel.. Și cred că noi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
al lui Harmăn, al lui Purice și al altor viteji, cu faptele lor eroice "adormite în urice". Astfel, tot ce a fost măreț și nobil a avut rezonanțe în timp, sub forma unor experiențe într-o tradiție de umanitate și umanism. Împreună cu "Cavalerul trac", "Zoosophia" împinge istoria și vechimea poporului român în timpuri imemoriale, lăsându-ne o nouă "Istorie hieroglifică". Dumitru M. Ion, în volumul "Vânătorile", simbol al pândei permanente, reactualizează sentimentul morții, al nașterii, al nunții, pentru că în orice om
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
atenției societății, ci persoana. Structurile sociale trebuie să creeze condițiile pentru nașterea acestui om nou, unit cu sine, a cărui cunoaștere este o cunoaștere integrată și a cărui acțiune este echivalentă cu o creație. Transumanismul este, astfel, "noua formă de umanism care oferă fiecărei ființe umane capacitatea maximă de dezvoltate culturală și spirituală", mai exact, "căutarea a ceea ce există între, printre și dincolo de ființele umane a ceea ce putem numi Ființa ființelor" (B.N., 1999, p. 168). Acest lucru se poate realiza, la
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
responsabilitate și de cultură, ne-am angajat pe drumul dificil al înnoirii aripii stîngi prin dialogul permanent cu ceilalți, în vederea unirii tuturor la timpul potrivit, dar folosind pentru început pro-priile echipe în cadrul unei strategii originale." ROBERT BURON (1910-1973): POLITICĂ ȘI UMANISM Robert Buron, președinte al Objectif 72, explica la o conferință de presă din 6 aprilie 1967 de ce hotărîse să creeze un nou grup de studii și acțiune politică 34. Punctele dezvoltate mai sus se regăsesc în textul conferinței: oferirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și secretar al Federației socialiste din Mayenne, îl descrie pentru Laval Demain ca pe un militant pasionat și sincer, "eu-ropean convins, cavaler, respectîndu-și adversarul de bună-credință, idealist, sentimental, luptător pentru eliberarea omului de toate servituțile sale. Ziarul Ouest-France îi laudă umanismul și activitatea în favoarea țărilor subdezvoltate: "...Ti-nerilor le plăcea verva lui caustică și entuziasmul, alții îl apreciau în primul rînd pe lansatorul de idei, pe "deschizătorul de drumuri", iar alții prețuiau spiritul său deschis oamenilor. Era și un redutabil partener de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
handicapații ale căror asociații le anima dovedesc angajamentul creștinului. Ardoarea și convingerile sale îl determinaseră să "de-vieze", să-și radicalizeze pozițiile, iar unii nu l-au urmat încă de cînd rupsese relațiile cu de Gaulle dar toți recunoșteau autenticitatea umanismului său...". Robert Buron este adesea prezentat drept "apostolul lumii a treia", iar Sékou Touré, promotorul independenței Guineei, spunea despre el: "Robert Buron se poate plimba prin Africa atîta timp cît va dori, nu va trebui niciodată să-și facă griji
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe reflecții de natură filosofică, etică, morală, și apoi mai e claviatura politică pe care o folosesc în raporturile de forțe în cazul acțiunilor personale. Cînd discuți în particular cu Michel Rocard sau Jacques Delors, regăsești reflecția etică asupra ordinii, umanismului, moralei umaniste etc. Dar, cînd se află în arena politică, sînt obligați să folosească un vocabular banal și plat pentru a evita declanșarea unei serii de amplificări, așa că nu se mai referă la acel tip de idei. Sînt sigur că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
text redactat de Jacques Robin. Ast-fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care se referă totuși la un anume "umanism științific". Cînd studiază ideile socialiștilor utopici europeni premarxiști în anii dintre cele două Războaie Mondiale în Marea Bri-tanie, istoricul Dorothy Porter 140 pune accentul pe nevoia de a înlocui religia în societate printr-un sistem de valori care să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nevoia de a înlocui religia în societate printr-un sistem de valori care să poată asigura coeziunea socială și folosirea raționamentelor științifice pen-tru a crea un fel de "religie" nouă bazată pe raționalism și pe o etică seculară umanistă, numită "umanism științific" de către biologul Julian Huxley. Acest umanism științific ce vizează să planifice evoluția societăților umane printr-un control științific al biologiei, omului și societății se regăsește în afirmațiile lui Jacques Robin. O nouă fi-losofie holistă a medicinei, care năzuiește să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
printr-un sistem de valori care să poată asigura coeziunea socială și folosirea raționamentelor științifice pen-tru a crea un fel de "religie" nouă bazată pe raționalism și pe o etică seculară umanistă, numită "umanism științific" de către biologul Julian Huxley. Acest umanism științific ce vizează să planifice evoluția societăților umane printr-un control științific al biologiei, omului și societății se regăsește în afirmațiile lui Jacques Robin. O nouă fi-losofie holistă a medicinei, care năzuiește să reorienteze practicile medicale spre prevenirea boli-lor, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un control științific al biologiei, omului și societății se regăsește în afirmațiile lui Jacques Robin. O nouă fi-losofie holistă a medicinei, care năzuiește să reorienteze practicile medicale spre prevenirea boli-lor, iar construcția pozitivă a sănătății apare ca una din expresiile umanismului științific. Medici-na socială încearcă să orienteze evoluția umanității prin intermediul unei planificări ce folosește bazele ereditare ale sănătății pentru a aborda bolile în mod global. Asemeni lui Jacques Robin mulți ani mai tîrziu, Julian Huxley imaginează o societate în care relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ÎNAINTE 11 INTRODUCERE 13 FONDATORII GRUPULUI CELOR ZECE 24 Jacques Robin povestește istoria Grupului celor Zece 24 Convorbiri cu Jacques Robin (1995-1996) 26 Mărturia lui Annie Robin 68 Objectif 72 (Obiectiv 72): întîlnirea fondatoare 69 Robert Buron (1910-1973): politică și umanism 72 Henri Laborit (1914-1995): biologie și politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din 22 aprilie 1972, la Hénin-Beaumont. 138 Scrisoare a lui Jacques Robin din 8 martie 1971. 139 Arhivele lui Jacques Robin. 140 Dorothy Porter, Eugenics, Scientific Humanism and Social Medicine in Britain in the interwar and early war years (Eugenie, umanism științific și medicină socială în Marea Britanie între cele două războaie și în primii ani de război). Prezentare de la colocviul INSERM despre transmitere: "Bolile între ereditate și infecție. Metode istorice", 23-25 mai 1996, Paris. 141 Frază citată de Jean-Jacques Salomon în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de voluntariat salută fără excepție inițiativele de acest gen, care - afirmă ei - nu fac decât să încurajeze autenticul spirit civic, dorința de implicare în viața cetății, creativitatea și empatia. Voluntarul se vrea a fi un cetățean responsabil, un model de umanism, un inamic al mercantilismului, dovedind altruism și dedicânduse unei cauze în care crede fără a aștepta nimic în schimb. Iată de ce, întro societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul pare a aduce un nou suflu. Deși puterea unui singur individ este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o ultimă formă a iluminismului" (s.n.), căci atunci când anunță că "Dumnezeu a murit", filozoful o face întru slava omului: "Religiozitatea supraconfesională despre care vorbește el nu mi-o pot închipui altfel decât legată de ideea de <<om>>, sub forma unui umanism cu fundamente și rezonanțe religioase" (Nietzsches Philosophie im Lichte unserer Erfahrung în Gesammelte Werke, vol 10, Berlin, Aufbau-Verlag, 1956, pp. 672-673). 5 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 54. Aici, autorul face distincția între "iluminismul dogmatic și raționalist" și "iluminismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de activitate politică la nivel global și național; 7) gânduri pentru o societate civilă transnațională, unde puterea civililor să aibă drept de veto în raport cu Politicul. În zilele noastre birocratizarea și tehnologizarea Umanului și, implicit, a Discursurilor sunt probleme deschise ale umanismului nostru. Foucault era un intelectual tehnologizat; un intelectual abstract și abscons, iar scrisul său "codificat" e un Document despre raporturile cunoaștere-putere (social-politică) din Franța zilelor sale! Ori de câte ori l-am citit pe Foucault nu am fost preocupat de mitologia din jurul acestui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu incapacitatea de a pătrunde într-un mod dezinteresat (politic!) o cunoaștere, o idee, un principiu. Acest spirit intelectual taxonomic al mediei postbelice, dincolo de o clasificare veridică à la Hayden White, este un... reflex concret al politizării gândirii și al umanismului modern. Ce fel de umanism modern și contemporan avem? Foucault îl descria ca fiind "dogmatic reprezentat pe fiecare parte a curcubeului politic: stânga, centru, dreapta"15. Astfel vom înțelege că umanismul modern e mai mult un dogmatism intelectual. Cu siguranța
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
într-un mod dezinteresat (politic!) o cunoaștere, o idee, un principiu. Acest spirit intelectual taxonomic al mediei postbelice, dincolo de o clasificare veridică à la Hayden White, este un... reflex concret al politizării gândirii și al umanismului modern. Ce fel de umanism modern și contemporan avem? Foucault îl descria ca fiind "dogmatic reprezentat pe fiecare parte a curcubeului politic: stânga, centru, dreapta"15. Astfel vom înțelege că umanismul modern e mai mult un dogmatism intelectual. Cu siguranța, sunt și spirite care se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este un... reflex concret al politizării gândirii și al umanismului modern. Ce fel de umanism modern și contemporan avem? Foucault îl descria ca fiind "dogmatic reprezentat pe fiecare parte a curcubeului politic: stânga, centru, dreapta"15. Astfel vom înțelege că umanismul modern e mai mult un dogmatism intelectual. Cu siguranța, sunt și spirite care se sustrag acestui dogmatism al reprezentării scrierilor intelectuale, al poziționării lor printr-o discursivizare mediatico-politică! Acest umanism, dar mai degrabă, dogmatism intelectual și psihologic împarte cunoașterea socio-umană
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
curcubeului politic: stânga, centru, dreapta"15. Astfel vom înțelege că umanismul modern e mai mult un dogmatism intelectual. Cu siguranța, sunt și spirite care se sustrag acestui dogmatism al reprezentării scrierilor intelectuale, al poziționării lor printr-o discursivizare mediatico-politică! Acest umanism, dar mai degrabă, dogmatism intelectual și psihologic împarte cunoașterea socio-umană în "de stânga", "de dreapta", "de centru" etc. conform unei taxonomii puerile, de clasa a cincea gimnazială. O "taxonomie" fără vreo valență epistemologică! Un fel de dogmatism intelectualo-politic "pictează" autorii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și social. O lume postmodernă ar fi o lume cu alte principii/valori decât cele ale capitalismului modern de ieri și de azi, o lume dincolo de legile inegale ale profitului. Michel Foucault nu a avut vreo afinitate cu ideologiile unui umanism dogmatic. Ideologii ce sunt forjate din concepte precum modernismul și postmodernismul în fapt, simple expresii stilistice între gândirea sa, moderni și antimoderni. Referitor la gândirea sa, pot spune că este una a omului și a intelectualului contemporan asaltat de probleme
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]