1,445 matches
-
Vaughan stătea lângă mine, în scaunul pasagerului, aprinzându-și prima țigară. Mirosul proaspăt al corpului său bine îmbăiat fu înăbușit mai întâi de mirosul hașișului și apoi, când am trecut pe lângă primul accident de mașină, de acreala spermei care-i umezi prohabul pantalonilor. În timp ce străbăteam rețeaua de străzi lăturalnice către următorul accident, cu capul invadat de rășina arsă, m-am gândit la corpul lui Vaughan în baia apartamentului său, la furtunul puternic al penisului ițindu-i-se din pubisul tare. Cicatricele de pe genunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
susul în jos. Deasupra tuturor acestora se arcuiește acoperișul depozitului, o grămadă de grinzi curbate care susțin fierăraia ruginită. — Veniți după mine, zice Helen Boyle. Eu parcă știam că mușchiul crește doar pe latura dinspre nord a unui dulap... Își umezește două degete în gură și le ține în sus. Vitrinele rococo, bibliotecile iacobine, comodele neogotice, sculptate și lăcuite, șifonierele în stil franțuzesc provincial se înghesuie în jurul nostru. Cabinetele de colecții edwardiene din lemn de nuc, oglinzile victoriene, etajerele neorenascentiste. Nuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
potrivită cu siguranță te va ruga să îi strângi corsetul să o ajuți cu ceaiul și alte lucruri femeiești apoi se va întoarce să te sărute lăsându-ți o urmă de ruj pe cămașă îți va face ochii să se umezească și atunci vei ști că a meritat să trăiești pentru ea. toamna asta mă obsedează toamna intru în camera de coagulare resturi de frunze stau atârnate, de venele pământii ale primului om m-am săturat de frunze frunze contorsionate frunze
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Brănești decât pentru a-i aduce vestea că mama sa, atât de greu încercată de necazuri și de suferințe, nu mai era în viață. Moartea Elvirei, de care se simțise întotdeauna foarte atașat, îl îndureră profund și ochii i se umeziră de lacrimi, ca în anii copilăriei fragede. Vecinul de casă al părinților săi îi dădu și o scrisoare de la Stelian și se grăbi să plece înapoi la țară, unde era nevoie de el. În acea scrisoare, pe un ton sobru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-și strâns în mâini găidulca, de teamă să nu i-o smulgă cumva prin întuneric duhurile rele. Înăuntru era bine. Bordeiul n-avea decât o singură odăiță, iar aerul de acolo avea un miros de stuf prăfuit și de lut umezit de ploaie. Într-un colț era un pat acoperit cu paie și cu țoale vechi și putrezite, dar Culae se așeză direct pe jos, sprijinindu-se cu spinarea de perete. Afară ploaia de primăvară se cernea încet și mărunt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu vei mai fi în viața mea. Nu pot să cred că mă lași singură, între lupii aceștia dominați de instincte războinice, tu, singurul meu prieten adevărat! Lupino știa că și Hana are dreptate. Cînd observă că lacrimi mari îi umeziseră fața, întoarse, cu greutate, privirea de la ochii ei tulburi. Hana rostise cu glas tare gînduri care-l măcinau și pe el. Adăugă cu hotărîre: Hana, am să mă întorc! De răzgîndit nu mă răzgîndesc. Nu se poate. Voi pleca mîine
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
grea. Dar tu îmi spui că nu știi nimic de ea?! Că, pînă acum, te-ai crezut orfan?! Atunci unde este mama ta? Știi ceva despre ea? "Puternică și curajoasă" spusese, și, pentru prima dată, Lupino simțise cum i se umezesc ochii. Știa că-i așa. Știa că, dintre toate mamele din lume, a lui trebuie să fi fost cea mai puternică și mai curajoasă. Și cea mai iubitoare. În toată această vreme, nu se îndoise nici o clipă de dragostea mamei
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
răgușit și distonat. «Per te venit hac tribulatio O quam pravo ducti consilio Exierunt Duces in praelio Damiata tu das exilio Maledicta fatorum series.» Încă de la primele cuvinte, o tăcere neașteptată se așternu În tavernă. Dante văzu nu puțini ochi umezindu-se. Cu toții, chiar și mușteriii cei mai umili, păreau să sufere Încă din pricina tragediei cruciadei. Damietta, floarea Nilului, cetate martir, unde trupele creștine suferiseră o Înfrângere cumplită, recucerită și pierdută În două rânduri din Încăpățânarea cruciaților de a rămâne Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
îngăduit s-o privesc. Dacă cel pe care-l aștept mai întârzie, o voi vedea cum urcă din deșert, cuprinzând cerul întreg, viță de aur înghețată atârnând din zenitul întunecat, din care voi putea să beau pe săturate, să-mi umezesc gaura asta neagră și uscată, pe care nici un mușchi de carne vie și mlădioasă n-o mai răcorește, să uit de ziua când mi-am plătit cu limba nebunia. Era cald, cumplit de cald, seara se topea, sau așa mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
bacșiș Dar îmi ignor creanța mea stelară, îngădui viață prinsă pe furiș Să fie calmă, să nu de-a pe-afară. De frunze curse-i trotuarul plin Mi-e teamă singur să pășesc pe ele, Dac-aș putea le-aș umezi în vin Și-aș agita șampania de stele. Beție stelară Un lujer ca o rază de lumină A răsărit și a murit instantaneu, I-am mai zărit lumina lui divină Pierdută-n universul visului ateu. Cu pâlpâiri muiate în smaralde
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
unde ești. E inacceptabil, Claire. Trebuie să pot să dau de tine 25 de ore din 24, 8 zile din 7, am mai discutat chestia asta - Respiră, mă gândesc înnebunită, fără să mă întorc. Palmele au început să mi se umezească. Ăsta trebuie să fie un alt coșmar. Pur și simplu, nu poate să fie adevărat. Mă forțez să mă întorc. Femeia e într-adevăr aici. Mai sus-menționata șefă venită din iad: unica, superba și lipsita de orice urmă de milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Virginia ca să fie mai aproape de nepoți. Probabil c-ar fi trebuit să bănuiesc că mișcarea asta avea să intervină, dar niciodată nu m-am prea priceput la treaba asta. Așa că atunci când Jackson mi-a dat vestea, ochii mi s-au umezit imediat - jenant, dar lacrimile mele erau reale. — Ei, haide! Nu face asta. O să ținem legătura, draga mea, m-a consolat Jackson în felul lui tărăgănat și clintonian de a vorbi. După care m-a mângâiat ușor pe creștet și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și realizează un act extraordinar de echilibrare pentru a restabili armonia între diferitele energii ale corpului. Folosind ierburile puternice, acupunctura, masajul, dieta și alte metode tradiționale, el „tonifică” energia deficientă, „elimină” excesul, „răcește” energia caldă, „încălzește” energia rece, „usucă” umezeala, „umezește” uscăciunea, „îndepărtează” energia negativă și „cultivă” energia nutritivă. Principiile yin și yang se aplică în toate domeniile, de la mișcarea corpurilor cerești la cele mai mărunte funcții celulare ale corpului. Legile dietetice taoiste se bazează pe echilibrul yin-yang al mâncărurilor „calde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
culminant al pasiunii sale. În acest moment, întregul său corp tremură și oscilează de excitare, iar femeia îl strânge pe bărbat aproape de ea. A Patra Dorință se manifestă prin orgasm și se numește „concentrare”. Femeia are o transpirație caldă care „umezește cearșafurile”. A Cincea Dorință se manifestă numai dacă femeia atinge o stare de pasiune extremă și de plăcere care depășește orgasmul normal, caz în care corpul ei se îndreaptă și se rigidizează, ochii i se închid și ea își strânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
din socotelile lui Precup, ni s-ar putea da un alt punct cardinal. Care să exprime noua realitate. În plus, morți fiind, ne vor scădea cu siguranță impozitele! Să nu mai exiști, și să te bucuri! Ce simțământ Înălțător! Își umezi buzele și Începu să fluiere un cântec optimist. 3. Zâmbește, pentru Dumnezeu! Era cu neputință să reziste glasului ei bine timbrat. Prin urmare zâmbi. Ca un clovn la pensie. Fericit, cu alte cuvinte, că poate fi, În sfârșit, trist. Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pleca din nou după o clipă de odihnă. În preajma lui totul era provizoriu, șubred, supus eroziunii, de la sentimente și intensitatea luminii pe care o revărsa asupra lor becul de șaizeci din bucătărie la cuvinte precum patrie sau popor. Emoția revederii umezi ochii doamnei Moduna și smulse domnului Moduna un strigăt de bucurie suficient de puternic pentru a trezi Îngrijorarea câtorva vecini care ieșiră În stradă, gata să intervină. Cum doar paza bună trece primejdia rea, cei trei hotărâră că o apropiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Petru... Și o spaimă ca un nod În gât. O nedumerire, mai bine zis. De ce nu mai găsesc eu drumul spre casă? Eu, Sebastian Gavril Gheretă, de o viață poștaș În „Bosnia”? Și de ce uit? Ochii albaștri, spălăciți i se umeziră, mâna În care ținea țigara aprinsă Începu să-i tremure și, Înainte ca Petru să găsească un cuvânt ori un gest de Îmbărbătare, Gheretă izbucni În plâns. Ești obosit, domnule Gheretă, doar atât. Dacă vrei, te conduc. Până Îți fumezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Era Însă, În viziunea sa, singura modalitate de a-i elogia frumusețea crepusculară, accesibilă lui numai cu prețul unor mari eforturi retorice. Răsplata era de fiecare dată una morală. Ce altceva mai poate dobândi un bărbat la vârsta lui? Își umezi buzele În Cadarca de Miniș. Un vin sec, aspru ca un postav țărănesc. Făcu o grimasă cu care descurajă dorința de conversație a plasatoarei, descoperită vederii sale de retragerea grăbită a Agathei.. El era cel ce va pleca. Amânase atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Sticla cu vin era la Îndemână și avea dopul scos. Flavius-Tiberius turnă În două pahare fără să țină cont de cât ar fi putut bea bătrânul de unul singur. Bătrânul luă paharul cu mâna stângă și Închină Înainte de a-și umezi buzele În vin. Puse paharul pe masă zâmbind. Zâmbetele sale erau tot mai enigmatice. Se adresau deopotrivă celor văzute și nevăzute. Pendula Între ele cu ultimele rezerve de energie, ai fi zis, cu grație, dacă nu s-ar fi simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
plus e o relație stabilă... Poziția se mai poate schimba, dar asta nu aduce cine știe ce avantaje... Nu aduce, e drept, dom' Brândușă, da' cel puțin știi că Îți servești Statul, și până la urmă Țara și Poporul. Ochii lui Gheretă se umeziră de emoție. Nu ziceam noi În armată: Servesc Patria! Ba da, Gheretă, și ce-am mai servit-o! Dar să ne Întoarcem la Revelion. Ziceai că e ciudat.... Păi, alt cuvânt nu am găsit pentru un „Revelion cu vânzare”. După cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
auzi de la o actriță porno. Sânii lui Kay atârnau flasci în mâinile mele. Își ținea picioarele strânse, dar lipite de mine. Mi-am băgat genunchiul între ele și mi-a răspuns cu o mișcare bruscă, spasmodică. Deja excitat, i-am umezit sexul cu limba, apoi am intrat în ea. Mi-am ținut ochii deschiși, privind-o direct, ca să știe că nu suntem decât noi doi. Kay își feri privirea și mi-am dat seama că a văzut dincolo de ei. Am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
derobotizată. — Ei nu știu ce e aia „mamă”, completă Stejeran 1. — Și cred că și-au pierdut cu totul simțul peisajului. Eu, cel puțin, de fiecare dată când vin dintr-o misiune și văd platforma de ciment din fața UNIVAX-ului, mi se umezesc ochii. Episodul 29 Episod cenzurat Episodul 30 Micul benga Deodată, Dromiket 4 le făcu semn să tacă și-i chemă în fața hubloului central. Se uitară toți patru în spațiu. — Ce drăcovenie o mai fi asta?! exclamă comandantul Felix S 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
lui din 1943, când deodată s-a trezit de pe vas din Philadelphia în galaxia Alpha. — Și tu unde te-ai născut? — În Alpha. — Da’ mamă ai? — Am. — Și cum o cheamă? — Betta. Da’ cum arată mama ta? Băiatului i se umeziră din nou ochii. — Nu știu cum arată, răspunse el în șoaptă. — De ce? A murit? — N-a murit, dar în galaxia Alpha toate sunt la fel: înalte, blonde și cu ochi albaștri. Și taică-tău cum le deosebește? — Nici el nu le mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Un fulger mic, rudimentar țâșni pe gura megalaserului și lacătul zbură cât acolo. Blondul sări și înălță capacul lăzii. Zeci de pachete de nailon cu un praf albicios stăteau frumos orânduite în ladă. Cu vârful baionetei blondul sparse unul, își umezi arătătorul și gustă. — Ei? întrebă nerăbdător bărbosul. — „Dero”, răspunse blondul și scuipă. — „Dero”? făcu dezamăgit bărbosul. La ce vă trebuie atâta „Dero”? — Pentru curățenie, răspunse timid Stejeran. Știți, nava e cam veche și... dacă n-o ținem lună... — Da’ aurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pânză țesută cu toate culorile curcubeului. Nu știusem până atunci că din gura omului poate ieși o asemenea frumusețe. Nu mai auzisem armonii înainte. Când au terminat, aveam ochii plini de lacrimi și am văzut că și obrajii Zilpei erau umezi. Bilha rămăsese cu gura căscată de admirație, iar Rahela închisese ochii ca să ascultă cu toată atenția. Bărbații au aplaudat și au mai cerut, așa că Basemath a început din nou, de data asta un cântec despre recoltă și bogăția pământului. Tabea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]