1,457 matches
-
anumite proporții. Diversitatea indivizilor ar rezulta din preponderența unei anumite umori, și deci a funcției respective, asupra celorlate. Disproporția lor cantitativă creează patru categorii temperamento- constituționale, adică patru tipuri umane cu însușiri fiziologice și patologice diverse, legate de o formulă umorală diversă: limfatici, sanguini, bilioși și atrabiliari (numiți și melancolici sau nervoși). În concepția hipocratică, fiziologia și patologia sunt probleme de echilibru și de dozare între cele patru umori și funcțiile care le corespund. Dar temperamentul hipocratic variază nu numai după
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
copilăria este dominată de limfă (nutriție), tinerețea de sînge (respirație și hematoză), maturitatea de bilă (funcțiile hepatice) și bătrânețea de atrabilă (funcțiile dezasimilatorii și nervoase). În același fel, iarna predomină limfa, primăvara sângele, vara bila și toamna atrabila. Pentru medicina umorală a antichității, întocmai ca pentru noi astăzi, temperamentele reprezentau cadre elementare de integrare a tipurilor umane, pe baza caracterelor lor biologice dominante, diferențiate în caractere fixe (somatice) și caractere variabile (reacționale), ambele supuse legii evoluției. Aceasta este pe scurt doctrina
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
lor biologice dominante, diferențiate în caractere fixe (somatice) și caractere variabile (reacționale), ambele supuse legii evoluției. Aceasta este pe scurt doctrina hippocratică a temperamentelor, în forma ei originară. De remarcat, că toți urmașii lui Hippocrat, fără excepție, au acceptat doctrina umorală a celor patru temperamente, drept bază a diverselor variante tipologice pe care le propuneau. Treptat, treptat însă, doctrina a început a se dilua și a se retrage din circulația științifică, iar cele patru temperamente, atât de familiare experienței populare și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
temperamente, atât de familiare experienței populare și consacrate de veacuri de observație clinică, începură a pluti la voia întâmplării, în căutarea unei baze raționale, capabile să le justifice în fața pozitivismului veacului. Medicina modernă a început prin a respinge doctrina hippocratică umorală, considerând-o întemeiată pe date prea ipotetice și cu totul insuficiente din punct de vedere științific. Cu toate acestea, nici una dintre ipotezele moderne nu i-a putut anula valoarea, iar cele mai multe concepții propuse în locul ei s-au dovedit a fi
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sau nesatisfăcătoare, sau reveniri mai mult sau mai puțin deghizate, la tradiția originară hippocratică. Într-adevăr, ce altceva constituie oare colesterinemia, azotemia, glicemia, uricemia, acetonemia, oxalemia, etc, sau admiterea eredității de teren sifilitic, tuberculos, etc, decât variante moderne ale doctrinei umorale. „În ciuda haosului de teorii, ipoteze, nomenclaturi și sisteme moderne, cele patru tipuri hippocratice clasice rămân realități clinice incontestabile, modele ideale și fundamentale, cadre de clasificare a temperamentelor” (Allendy). Înainte de trece la expunerea celor patru temperamente hippocratice văzute prin prisma medicinii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și ampho-tonicul sau tipul neurovegetativ mixt. Tipologia endocrină O altă clasificare mult mai interesantă, o oferă repartizarea indivizilor în categorii temperament constituționale, determinate pe baza substratului lor umoral endocrin. Din acest punct de vedere, se pot descrie, principial, o serie întreagă de tipuri endocrine pure, fiecare comportând două variante funcționale net opuse: prin hiper-funcțiune și prin hipo-funcțiune. Asemenea tipuri sunt cunoscute în endocrinologie sub numele de: tiroidian, hipofizar
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fost favorabil, toți bolnavii vindecându-se. Cercetări asupra modificărilor sangvine în șocul traumatic (în colaborare cu dr. Dinischiotu și dr. Dimitriu), comunicare la Academia de Medicină din România, 11 noiembrie 1936. În preambulul lucrării se face un scurt istoric: modificările umorale consecutive unui șoc traumatic au fost studiate pe soldați traumatizați, pentru prima dată în cursul Primului Război Mondial de către o comisie britanică de studii medicale. Modificările constatate în sângele combatanților în urma unui șoc traumatic a constat într-o hiperglobulie cu concentrație paralelă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
proporție de 3040%. Acestea pot fi structurate astfel: - obezitatea predispune la infecții prin scăderea puterii locale de apărare, iar prin încărcarea grasă a mezourilor permite grefarea și dezvoltarea infecțiilor peritoneale; - denutriția scade rezistența la infecții prin depresia imunitară celulară și umorală; - alcoolismul scade rezistența organismului la infecții prin afectarea funcției de detoxifiere a ficatului; - tabagismul favorizează apariția și evoluția unor afecțiuni cronice pulmonare, care au drept urmare tulburări în irigarea și oxigenarea țesuturilor, scăzând potențialul de cicatrizare la nivelul anastomozelor și suturilor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
dializat sub 1,25 mmol/l inhibă macrofagele peritoneale, inducând un risc crescut de peritonită cu Staphylococcus epidermidis. Soluția cu icodextrină prezervă mai bine funcția leucocitară. - diluarea și îndepărtarea factorilor de apărare locali de către dializantul efluent: - Celulari - macrofagele, celulele mezoteliale; - Umorali - IgG, fibronectina, complementul C3. Contaminarea seroasei peritoneale se poate realiza pe 3 căi: - exogenă - în urma existenței unor soluții de continuitate prezente la peretele abdominal ca urmare a unei plăgi penetrante când elementele septice pătrund din exterior antrenate de agentul vulnerant
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
pierderea proteinelor intravasculare și a fluidelor în compartimentul interstițial. Contractilitatea miocardică se reduce datorită eliberării de TNF-α. Mediatorii proinflamatori produc bronhoconstricție și poate să apară sindromul de detresă respiratorie. Răspunsul imun antiinflamator vizează celulele mediatoare și toate căile de reglare umorală. Se generează o cascadă inflamatorie autoîntreținută, foarte intensă, ce determină intervenția a numeroși mediatori. Numărul lor, rolul și cronologia precisă de activare rămâne încă un subiect de cercetare. În primele etape de evoluție au fost remarcate niveluri ridicate de IL-1
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
citolitice CD 8+;limfocitele T reglatoare (Treg) CD4+, CD25+. Limfocitele T helper sunt subdivizate în două categorii: - Th1 care produc IFN-γ și IL-2 și cresc inflamația celulară; - Th2 care produc IL-4, IL-5, IL-6, IL-9, IL-10 și IL-13 și cresc activarea umorală. Treg produc IL-10 și au rol reglator negativ asupra răspunsul imun. Limfocitele CD8 pot identifica și distruge celulele infectate cu patogeni intracelulari (36, 273). IV.3. REPROGRAMAREA CELULEI IMUNE Depresia funcției imune este ilustrată in vitro de producția scăzută de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ale infecției. TNF-α este inițiatorul principal al SIRS, concentrațiile sale plasmatice crescând precoce în special în endotoxinemie. Creșterea concentrațiilor TNF-α și ale IL-6 este detectabilă anterior creșterii valorilor proteinei C reactive (131). V.5. ALTE INVESTIGAȚII Din punct de vedere umoral septicemiile sunt însoțite de dezechilibre acido-bazice și hidroelectrolitice. Se constată creșterea azotemiei, scăderea rezervei alcaline, acidoză metabolică. Ionograma evidențiază scăderea Na, K și Cl seric. Metabolismul proteic este afectat constant. Infecția septicemică determină un hipercatabolism proteic. Paraclinic analiza serică decelează
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fi asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat și de emoții, stres. b) Impulsurile de la proprioceptori transmiși motoneuronilor din centrii mușchilor respiratori. Stimulii umorali intervin în reglarea respirației atât în repaus cât și în eforturi intense și prelungite și în perioada de refacere. Din multitudinea acestor factori amintim: presiunea parțială scăzută a O2 în sânge și presiunea parțială crescută a CO2, temperatura ridicată a
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
invadează diafragmul. Este simptomul major în ariile din Africa Subsahariană și mai puțin prezent în țările occidentale [24]. Pierderea ponderală este constantă și uneori rapidă, fiind legată nu numai de inapetență și scăderea aportului alimentar, cât mai ales de factori umorali eliberați de tumora hepatică. Hepatomegalia. Pentru a fi sesizată necesită o anumită dimensiune tumorală, apreciată la mai mult de 6 cm [23]. Caracterele hepatomegaliei depind nu numai de dimensiuni, ci și de rata de creștere, caracterul uni sau multicentric tumoral
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar prin exocitoză. 2.3.3. Controlul secreției salivare Secreția salivară este continuă, atât în perioadele digestive cât și interdigestive. Intensificarea secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greață însoțită de hipersalivație, emoțiile însoțite de uscăciunea gurii. Ca mecanisme umorale suplimentare de reglare a secreției salivare, aldosteronul stimulează reabsorbția de Na+ și eliminarea de K+ la nivelul ductelor salivare, iar hormonul antidiuretic diminuă pierderile de apă prin salivă. Secreția salivară bazală poate fi diminuată în efortul fizic și în stări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se realizează prin mecanisme intricate neuro-umorale. Reglarea nervoasă este reprezentată de acțiunea directă a simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc gastric pe oră; secreția este bogată în HCl și pepsină. Această fază este importantă pentru că bolul alimentar ajuns în stomac găsește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, are o perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor oxintice. c. Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care presupune atât acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale secreției gastrice. Stimularea secreției gastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]