6,447 matches
-
dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru se deschide parcă o nouă poartă din universul românesc, Țara Loviștei, care se desfășoară
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
acum vă invit s-o cunoașteți pe Marioara Murărescu în postura de scriitor, comentator muzical, fiindcă pledoaria domniei sale o găsim pe albumele muzicale dedicate iubiților noștri interpreți de muzică populară: Maria Lătărețu, Ioana Radu, Drăgan Muntean, Maria Răchițeanu Voicescu, Florica Ungur, Valeria Peter Predescu, Elena Roizen și mulți alții, au un farmec deosebit, o adevărată confesiune de suflet a slujitorului la Palatul Tezaurului Folclorioc, în care putem să vedem ochiul producătorului, regizorului, al unui creatorului de artă adevărată, dragostea unei mare
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
azi ortodoxită, de parcă nici nu a fost), cu un ansamblu de case aspectate monumental într-o arhitectură a așezămintelor transilvănene specifice etniei germane și cu amprente care s-au spulberat, ale spiritului și culturii civilizației vestice. Cândva, alături de evrei și unguri, germanii erau o parte preponderentă a mozaicului etnic de la Buhuși, din care s-au încrengat și înrădăcinat țiganii, în timp ce s-au decimat și chiar au dispărut unii dintre ceilalți. Spre binele așezării, „nemțoaica” Hilda Rotaru nu s-a strămutat niciodată
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
să afirmi că te doare specificul nației din care faci parte, regret, dar aceasta e durerea mea, și nu numai!” Nu lipsește nici umorul rezultat din numele personajelor: „Cei trei cetățeni din fruntea statului român se numesc. Neamțu, Papahagi și Ungur! Ai noștri ca barzii!” „Victor Scârbescu-Sacâz, divorțează de Scârț Marițo de Nimezi!” O editură poartă numele „Încârligați”, directorul-patron, „Didi Izmană”, editorul, „Măndița Belibou”, iar patroana „Sida Belivacă”. Toate personajele sale sunt create după un calapod diferit, cu elemente specifice, care
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
largul lui, din cauza acestor bariere despre care vorbeam. Unul dintre factorii de apropiere și de detensionare a unor relații interetnice apare acolo unde se muncește. Acolo oamenii atenuează asperitățile. Pentru că niciodată nu veți vedea un român certându-se cu un ungur sau invers, în timp ce-și câștigă împreună pâinea, ci se ajută unul pe altul. De aceea, un factor de stabilitate ar fi dezvoltarea economică. Acolo unde este pâine, și pe masa românului, și pe masa ungurului, nu vor fi
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
-se cu un ungur sau invers, în timp ce-și câștigă împreună pâinea, ci se ajută unul pe altul. De aceea, un factor de stabilitate ar fi dezvoltarea economică. Acolo unde este pâine, și pe masa românului, și pe masa ungurului, nu vor fi probleme. Greutățile, sărăcia, necazurile vor conduce însă întotdeauna la tulburări sociale, nu numai pe linie interetnică. N-am văzut o strategie de stat a vreunui guvern de la noi care, în colaborare cu partea maghiară, aceasta din urmă
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
la toate așezămintele noastre, sper că vom putea să relansăm programul de construire de locuințe pentru oameni săraci, să ridicăm cămine pentru bătrâni, să propovăduim în continuare Evanghelia lui Iisus Hristos și să fim aproape și de români, și de unguri, pentru că iubirea lui Dumnezeu transcende patimile și diferențele dintre oameni - acestea sunt dorințele și năzuințele sincere ale Părintelui Arhiepiscop Ioan! ... Întorcându-ne, iarăși, la conținutul cărții, în capitolul Instituții de cultură ale Episcopiei Covasnei și Harghitei, sunt prezentate instituțiile de
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
exemplu, acolo lucrau în aceeași mină împreună, în adâncul pământului, la sute de metri sub pământ, și români și maghiari, dar nu s-a auzit niciodată ca românii să producă vreo surpare să se prăbușească o parte de mină peste unguri, sau ungurii să producă o surpare peste români. Acolo în adâncul pământului împărțeau aceeași bucată de pâine și nu se punea problema de etnie, lucrau împreună și de acolo își câștigau pâinea cea de toate zilele. Deci, iată, cu cât
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
lucrau în aceeași mină împreună, în adâncul pământului, la sute de metri sub pământ, și români și maghiari, dar nu s-a auzit niciodată ca românii să producă vreo surpare să se prăbușească o parte de mină peste unguri, sau ungurii să producă o surpare peste români. Acolo în adâncul pământului împărțeau aceeași bucată de pâine și nu se punea problema de etnie, lucrau împreună și de acolo își câștigau pâinea cea de toate zilele. Deci, iată, cu cât ar fi
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
în pace cu autonomia, dă-mi un loc de muncă, să duc pâine la copii. De aceea eu spun că vectorul economic este cel care ar putea să schimbe mult imaginea acestor localități, și cu cât mai mulți români și unguri ar lucra împreună în unități economice, cu atât mai multe prietenii mixte s-ar lega tot mai mult, și între familii, și aceste familii - celule ale societății, generează pacea și liniștea în zonă și mai departe. Așadar, este destul de delicat
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
-lea i-au dat afară și pe jidani și pe țigani de 3-4 ori? Românii, nu! S-au strâns peste 950.000 de evrei și 3-4 milioane de țigani. Să nu uităm că și țiganii și jidanii au învățat românește (ungurii, secuii, să știi, prea puțin!). Nu numa’ că au învățat dar au și scris poezii și cântări, colinde etc. Deși Florian nu era un om cu studii înalte, pe nea Mitică l-a uluit bagajul de cunoștințe pe care-l
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
că Sandra a răscumpărat casa părintească, a renovat-o complet și merge cu familia în fiecare an la Sebeșul de Sus. Pentru ei e mult mai simplu, sunt mai aproape”. În Sebeșul de Sus n-au fost nici sași, nici unguri; viața la poalele munților era dură și aici n-au fost colonizați nici unii, nici alții. Dar în arhitectura caselor, este lesne de observat influența săsească. La Tălmaciu, nu departe de Sebeșul de Sus, erau mulți sași, și nea Mitică îmi
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
împreună, mi-a fost aproape ca un ucenic. Am stat mult timp în doi, în celulă, la Aiud. Pe mine m-au ținut ani de zile la zarcă. Zarca era la Aiud o închisoare în închisoare. Nu știți! Făcută de unguri pentru români. Acolo nu vedeam nimic. Ne scoteau afară zece minute pe lună. Vă dați seama, erai cu totul suspendat de tot ce-i materie! În asemenea condiții, toți creștinii aceștia se rugau. Dar care era intensitatea rugăciunii, asta e
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
împreună, mi-a fost aproape ca un ucenic. Am stat mult timp în doi, în celulă, la Aiud. Pe mine m-au ținut ani de zile la zarcă. Zarca era la Aiud o închisoare în închisoare. Nu știți! Făcută de unguri pentru români. Acolo nu vedeam nimic. Ne scoteau afară zece minute pe lună. Vă dați seama, erai cu totul suspendat de tot ce-i materie! În asemenea condiții, toți creștinii aceștia se rugau. Dar care era intensitatea rugăciunii, asta e
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
fim împreună, deoarece pe 16 decembrie, urmează petrecerea de Crăciun. Împreună cu colegele și alt coleg nou, de care am uitat să vă povestesc, vom avea parte de „good time”. Așadar am un coleg nou, care e definitiv pe post, un ungur de pe lângă Szolnok, iar eu știind limba maghiară am avantajul de a mai exersa această limbă și de a mă simți mai aproape de casă uneori, cel puțin sufletește, cred. Revenind la petreceri, aici toate firmele, organizează împreună cu angajații petreceri de Crăciun
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
părea o cetate medievală cu turnuri de piatră veche, încremenită în propria ei solitudine. 39 PERSONALITATE EXCENTRICĂ În văgăuna cea binecuvîntată de Dumnezeu sînt două feluri de oameni! Împărțirea asta nu se face după originea etnică: romîni, ucrainieni, nemți, turci, unguri sau mozambicani - ci după alte criterii, care țin de receptarea personalității individului de comunitate. Unui tip, care este șchiop, i se zice, de exmplu, ‘cocoșatul”! Nu am reușit niciodată să aflu, și probabil că nu știe nimeni, de la ce i
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
uita de neamul tău! Hai cu mine măi nepoate, Neamul nostru să nu piară, Prin unire doar, se poate, Să schimbăm viața-n țară! =24 ianuarie 2001= Multe forțe ostile statului național doresc să destrame unitatea și neamul nostru Radicali unguri și rușii, deznaționalizează, au schimbat și schimbă numele fraților noștri iar acum împrăștiați în lumea largă o facem și noi singuri din rațiuni care nu au nici o legătură cu dragostea de țară și de neam. Tot mai puțini își botează
HAI ROMÂNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358152_a_359481]
-
care crâșmarul Ilarie servea rachie creierelor înfierbântate nu mai e în folosință. Aflu că sătucul neînsemnat a fost unul din cele mai temute cuiburi legionare. Și mai aflu că bunicul bunicului meu a fost cel dintâi român împroprietărit de groful ungur, în semn de recunoaștere a meritelor față de familia latifundiarilor. Abia acum înțeleg de ce Moșu’ a murit neîmpăcat, după ce a renunțat în favoarea “proprietății întregului popor” la tot ce agonisise. Mie de ce nu mi-a spus nimeni mai dinainte toate astea? Pentru că
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul acesta, că tata s-a răzvrătit și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte. Eu nu puteam gândi să rămân într-o stăpânire străină și să învăț școală într-o
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: «Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr». Popa cel bătrân era bunicul și
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii, l-au întrebat pe soldat: «Popa e înăuntru?», și celălalt a răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au fost păcăliți ... - Preacucernice Părinte Nicolae, a rămas fără repercusiuni farsa jucată ungurilor? - Nu. S-au dus și l-au luat pe bunicul meu. Dacă până în acel moment au venit cu liniște, acum au venit cu împușcături și cu urlete și spuneau în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe „popa cel
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au dat niște unelte ca să-și sape singur groapa. Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine, unde erau unguri, să le spună ce se întâmplă în satul lor. I-au rugat să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie ca cel tânăr
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
pe-atunci! Locuiam la Cluj. - Ați spus că veniți din Ungaria, zic eu. - Păi, da, din Cluj, din Ungaria. - Clujul e în România, așa era și în ’50, îi împrospătez eu memoria, vizibil nemulțumită de afirmația lui. Dar evreul meu ungur venit de la Cluj nu este de acord cu mine și ține să mă corecteze: - Poate așa scrie pe harta ta. Eu m-am născut și am trăit la Cluj, în Ungaria. Se declanșează furtuna. El, cu argumentele lui, eu, cu
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
suzeranitate otomană, își pierde din influență, iar catolicismul, religia Imperiului Habsburgic, este în ascensiune. Diploma leopoldină emisă de Împăratul Leopold I, în anul 1691, recunoaște drepturile celor patru religii recepte (catolică, lutherană, calvină și unitariană), precum și privilegiile celor trei națiuni (unguri, sași și secui). În anul 1692, împăratul confirmă preoților ortodocși, care acceptă unirea cu Roma, aceleași drepturi de care se bucura clerul romano catolic, iar prin diploma din anul 1698 acordă românilor posibilitatea de a trece la oricare dintre cele
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]