7,183 matches
-
dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 80. În ceea ce privește caracterul veritabil și serios al problemei de drept, aceasta presupune existența unei norme susceptibile de interpretări diferite, sens în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 81. În cauză, instanța de trimitere a identificat ca problemă de drept chestiunea stabilirii salarizării la nivelul maxim prevăzut de lege pentru
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293097]
-
adresată este subsecventă stabilirii aplicabilității în cauză a anexei nr. VII în ceea ce privește situația reclamantei, chestiune care, după pronunțarea Deciziei nr. 61/2022 mai sus menționate, nu mai constituie obiect de jurisprudență neunitară. ... 88. Deși în considerentele deciziei de unificare menționate se face trimitere la art. 7 și 8 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017 (paragraful 130), aplicarea criteriilor de stabilire a salariilor nu a constituit obiectul unei dezlegări explicite în dosarul anterior, astfel că nu se poate
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293097]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 28. În procedurile de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care să prezinte relevanță în dezlegarea chestiunilor de drept sesizate. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 29. Cu privire la dispozițiile art. 6 lit. b) din Legea-cadru
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
la această cerință în cuprinsul legii speciale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, vom da eficiență dispozițiilor generale cuprinse în art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă și jurisprudenței deja consacrate cu privire la acest mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 42. De altfel, nu poate fi concepută o reglementare specială care să folosească o noțiune autonomă identică, aceea de „chestiune dificilă de drept“, dar cu un conținut juridic diferit decât cea din legea generală (cu care se
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
a reținut în mod constant, din cuprinsul punctului de vedere al instanței inserat în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată. Astfel, acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite și dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare, ce depășește obligația
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
legii și aplicare a acesteia la o cauză pendinte. ... 47. Or, în cauzele conexate, se poate observa absența totală din încheierile de sesizare a oricărei analize a instanțelor cu privire la chestiunea de drept antamată și la necesitatea mecanismului de unificare, în condițiile în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu și-a propus să deroge de la dispozițiile generale și să impună instanțelor de drept comun sesizarea de drept a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru orice
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
Distinct de aceste neconformități ale încheierilor de sesizare ale instanțelor de trimitere, vom evidenția în continuare motivele pentru care acestea nu întrunesc cerința de admisibilitate a existenței unei chestiuni dificile de drept de natură a face necesară declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 50. În cauzele de față, titularii sesizărilor fac trimitere la interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 47. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care pot prezenta relevanță în analiza sesizării de față. ... 48. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a fost anterior învestită cu interpretarea și aplicarea
DECIZIA nr. 66 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293228]
-
sunt imperfecte, lacunare, contradictorii sau necorelate cu alte prevederi, fiind susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite și, în consecință, să creeze practică neunitară. ... 82. Așadar, nu orice chestiune de drept poate să fie supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai acele dispoziții legale care au caracter precar, dual sau complex, putând da naștere unor interpretări divergente. ... 83. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă pe fond a cauzei în discuție, afectând astfel
DECIZIA nr. 66 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293228]
-
afectând astfel actul de justiție pe care instanța de trimitere este chemată să îl efectueze în mod direct și efectiv, rol care este consacrat la nivel constituțional. ... 84. În cauza de față, sesizările conexe care au generat declanșarea mecanismului de unificare jurisprudențială de față provin de la o singură instanță și de la același complet de judecată, care, în cuprinsul punctului de vedere înaintat ulterior sesizării, expune o abordare clară și concisă cu privire la modul în care ar trebui dezlegată
DECIZIA nr. 66 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293228]
-
unitar de instanțe și, în orice caz, o eventuală dificultate de interpretare a unor norme juridice de către destinatari nu echivalează cu lipsa de previzibilitate de natură să atragă primirea excepției de neconstituționalitate, ci poate fi surmontată prin procedurile de unificare a practicii judiciare. ... 21. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
nu s-au pronunțat decizii de către instanța supremă cu privire la această chestiune de drept. ... 35. Dezlegarea acestei chestiuni de drept este importantă, deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, deziderat stabilit în preambulul acestei ordonanțe. ... ... V. Punctul de vedere al instanței de trimitere 36. Instanța de trimitere a arătat că temeiurile de drept de care se prevalează reclamanții în susținerea cererii sunt
DECIZIA nr. 78 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293199]
-
edictate în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 referitoare la salarizarea magistraților, pe de altă parte. ... 68. De asemenea, verificând condiția statuării asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită, se constată că instanța supremă nu a statuat în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări. ... 69. Totodată, atât motivarea încheierii de sesizare, cât și argumentele prezentate în cadrul opiniilor transmise de curțile de apel conturează riscul unei jurisprudențe neunitare, în această
DECIZIA nr. 78 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293199]
-
sesizări. ... 69. Totodată, atât motivarea încheierii de sesizare, cât și argumentele prezentate în cadrul opiniilor transmise de curțile de apel conturează riscul unei jurisprudențe neunitare, în această materie fiind deja pronunțate soluții divergente, împrejurare ce demonstrează necesitatea declanșării mecanismului de unificare a jurisprudenței consacrat prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 70. Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin
DECIZIA nr. 78 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293199]
-
condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. “ ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 48. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii ce prezintă relevanță în dezlegarea prezentei chestiuni de drept, în ordine cronologică: – Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casați și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 71 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293108]
-
practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 31. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificată ca fiind relevantă Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295216]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 49. În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost pronunțată Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai
DECIZIA nr. 13 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295114]
-
da o dezlegare unei probleme de drept punctuale, circumscrise situației factuale specifice reclamanților, nu întrunește condițiile necesare pentru a se constitui într-o chestiune de drept care, dacă ar fi dezlegată, ar oferi o soluție de principiu specifică mecanismului de unificare a jurisprudenței prin hotărâri prealabile, urmărindu-se mai degrabă, în contextul particular al cauzei, stabilirea efectivă a soluției ce urmează a fi adoptată de instanța de trimitere, ceea ce atrage inadmisibilitatea sesizării cu privire la problema de drept constând în
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv indemnizația cuvenită îngrijitorului informal în baza Legii nr. 17/2000; ... c) potrivit minutei întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare (3-4 octombrie 2024), sintagma „chestiune de drept“, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ce reclamă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, are înțelesul oricărei probleme de drept ce se
DECIZIA nr. 36 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295294]
-
fost conturată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la procedura prevăzută de dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, după cum s-a arătat anterior. ... 42. Sub acest aspect, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare, în chestiunea care se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a
DECIZIA nr. 36 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295294]
-
care se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 43. Prin raportare la aceste exigențe, decurgând din condiția privind ivirea unei chestiuni de drept, se constată că sesizarea formulată în cauză nu întrunește condiția de admisibilitate de a privi o chestiune de drept care
DECIZIA nr. 36 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295294]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 46. În aceste condiții se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al
DECIZIA nr. 17 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295271]
-
noutate, asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 21. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată anterior în mecanismele de unificare a practicii judiciare, instanța de trimitere a identificat Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71
DECIZIA nr. 28 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295258]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 37. Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019
DECIZIA nr. 28 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295258]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019; nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020). ... 54. Examinând în continuare admisibilitatea declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că instanța de trimitere, prin ambele întrebări formulate, solicită lămurirea unei chestiuni care vizează, în esență, același aspect, respectiv momentul de la care
DECIZIA nr. 28 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295258]