2,900 matches
-
interstiții ale excesului și / sau ablației se strecoară, în opinia noastră, specificitățile libertății creatoare a autorilor care și-au făcut din limba franceză un nou cămin, din rațiuni diverse, care merg de la admirație sau recunoașterea unei căi de acces la universalitate pînă la o formă de invidie sau chiar de ură, ca în cazul unei părți din literaturile postcoloniale. "Scriu în franceză pentru a le spune francezilor ca nu sunt francez", afirma scriitorul algerian Yacine Kateb, în 1966. Noțiunea de identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
început cititorul. Mai întîi, desăvîrșita stăpînire a condeiului narativ, care zburdă elegant și sobru, poetic și subtil prin spații, timpuri și tematici variate și complexe; mai apoi, profunzimea explorării psihologiei traumelor individuale, dar înălțate la rang de destin istoric prin universalitatea suferinței. Nimic nu sună artificial, nimic nu pare improvizație pe seama unor documente sau mărturii străine, totul este perfect asimilat și transfigurat în povestire, în precizia și acuratețea dialogurilor, în trăirea asumată personal a unor drame cu adîncă încărcătură morală. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
proiectul, el nu acceptă opinia lui Habermas conform căreia acest proiect este neîncheiat și că ar exista o anume datorie în a-l relua și eventual îmbunătăți. În acest sens, argumentul lyotardian este acela că "proiectul modern (de realizare a universalității) nu a fost abandonat, uitat, ci distrus, "lichidat". Există mai multe feluri de distrugere, mai multe nume care o simbolizează. "Auschwitz" poate fi luat ca un nume paradigmatic pentru "neîmplinirea" tragică a modernității"118. Definind postmodernul drept "starea culturii în urma
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de rezultat) și convingere (prima fază care conduce la acțiune, fiind semnificativă pentru emitentul interesat în primul rând de caracterul rațional al adeziunii) prilejuiește o apropiere teoretică de concepțiile kantiene exprimate în ultima parte a Criticii rațiunii pure540. Ideea de universalitate opusă celei de particularitate, precum și aceea de obiectivitate (rațională) opusă subiectivității umane, coordonate de bază ale interpretării date de Kant relației dintre cele două concepte se vor regăsi contopite în criteriul ales de Perelman și Olbrechts-Tyteca pentru a distinge între
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Luca Pițu, 312 p., 48.000 lei • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Al. Călinescu, 200 p., 35.000 lei • Cultul Eroilor, Thomas Carlyle, 272 p., 36.000 lei • Despre libertate, Lord Acton, 270 p., 80.000 lei • Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol, 320 p., 199.000 lei • Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle, 282 p., 35.000 lei • Fragmente dintr-un discurs incomod, Luca Pițu, 225 p., 72.000 lei • Imposibila neutralitate, Gh. Grigurcu, 460 p., 32.640 lei • În căutarea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
personal este ținut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile și imobile, prezente și viitoare". Doctrina consideră că patrimoniul este totalitatea drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial care aparțin unei persoane. Se consideră că patrimoniul reprezintă o universalitate juridică (sau de drept) deoarece este reglementat de lege, o entitate juridică distinctă de elementele care îl compun 85. În consecință, drepturile și obligațiile are îl compun, privite în individualitatea lor, pot suferi modificări fără a afecta existența autonomă, de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
două sau mai multe grupe sau mase de drepturi și obligații cu destinații sau afectațiuni diferite 87. Între fondul de comerț și patrimoniu există deosebiri importante: • fondul de comerț este o parte a patrimoniului comerciantului; • fondul de comerț este o universalitate de fapt întrucât izvorăște din voința comerciantului care alocă o multitudine de bunuri unei activității lucrative pe care o desfășoară. Patrimoniul comerciantului este o universalitate juridică, izvorul său fiind legea; • fondul de comerț fiind un ansamblu de bunuri nu conține
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
importante: • fondul de comerț este o parte a patrimoniului comerciantului; • fondul de comerț este o universalitate de fapt întrucât izvorăște din voința comerciantului care alocă o multitudine de bunuri unei activității lucrative pe care o desfășoară. Patrimoniul comerciantului este o universalitate juridică, izvorul său fiind legea; • fondul de comerț fiind un ansamblu de bunuri nu conține nici creanțele, nici datoriile comerciantului 88. • fondul de comerț poate să constituie ca întreg, ca universalitate, obiectul unor acte între vii vânzare, cesiune, gajare, locațiune
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
lucrative pe care o desfășoară. Patrimoniul comerciantului este o universalitate juridică, izvorul său fiind legea; • fondul de comerț fiind un ansamblu de bunuri nu conține nici creanțele, nici datoriile comerciantului 88. • fondul de comerț poate să constituie ca întreg, ca universalitate, obiectul unor acte între vii vânzare, cesiune, gajare, locațiune etc.; patrimoniul persoanelor fizice și juridice fiind indisolubil legate de acestea nu poate fi înstrăinat. Societatea comercială are un patrimoniu propriu distinct de al asociaților, iar fondul de comerț nu se
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de activ (stocuri, materiale) în timp ce elementele incorporale ale fondului emblema, clientela nu apar decât în mod excepțional 90. b. Natura juridică Cu privire la natură juridică de-a lungul timpului au fost formulate mai multe teorii 91. Fondul de comerț este o universalitate de fapt creată prin voința titularului său și în limitele acestei voințe. Calitatea de "universalitate de fapt" dă naștere la dificultăți în ceea ce privește stabilirea locului său în cadrul celorlalte bunuri deoarece Codul civil, care constituie sediul materiei, nu cunoaște decât două categorii
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
mod excepțional 90. b. Natura juridică Cu privire la natură juridică de-a lungul timpului au fost formulate mai multe teorii 91. Fondul de comerț este o universalitate de fapt creată prin voința titularului său și în limitele acestei voințe. Calitatea de "universalitate de fapt" dă naștere la dificultăți în ceea ce privește stabilirea locului său în cadrul celorlalte bunuri deoarece Codul civil, care constituie sediul materiei, nu cunoaște decât două categorii de bunuri: toate bunurile sunt mobile și imobile, potrivit art. 461 C. civ. Universalitățile nu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de "universalitate de fapt" dă naștere la dificultăți în ceea ce privește stabilirea locului său în cadrul celorlalte bunuri deoarece Codul civil, care constituie sediul materiei, nu cunoaște decât două categorii de bunuri: toate bunurile sunt mobile și imobile, potrivit art. 461 C. civ. Universalitățile nu sunt recunoscute ca bunuri distincte și cum pentru aplicarea a numeroase dispoziții de drept era necesar să se stabilească dacă fondul de comerț aparține unei categorii sau alteia. S-a considerat că în componența unui fond de comerț între
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
100. Nu se justifică asimilarea clientelei cu o componentă a fondului de comerț chiar și una esențială. S-ar ajunge astfel la ignorare originalității noțiunii de clientelă. Într-adevăr în raport cu fondul de comerț care aparține efectiv titularului care a organizat universalitatea de fapt, clientela care este o grupare umană nu poate fi asimilată unui bun. Clientela este liberă să meargă la ce comerciant dorește, nu are o obligație de fidelitate, clientela nu aparține nimănui fiind atrasă de comerciantul care oferă servicii
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
difuza opera, de reprezentare și folosire și implicit la foloasele patrimoniale care decurg din aceste activități. Exploatarea acestor drepturi se face cu respectarea prevederilor speciale ale legii drepturilor de autor. h. Creanțele și datoriile Dacă în cazul patrimoniului fiind o universalitatea juridică totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare patrimonială, economică aparținând unei persoane, creanțele și datoriile erau incluse în acesta și se transmiteau după anumite reguli funcție de tipul de transmisiune cu titlu particular, cu titlu universal sau transmisiune universală în cazul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
creanțele și datoriile erau incluse în acesta și se transmiteau după anumite reguli funcție de tipul de transmisiune cu titlu particular, cu titlu universal sau transmisiune universală în cazul fondului de comerț -care nu este decât un ansamblu de bunuri, o universalitate faptică creanțele și datoriile comerciantului nu sunt incluse în cadrul fondului de comerț 102. În consecință în caz de înstrăinare a fondului de comerț ele nu se transmit dobânditorului, cu excepția unor drepturi și obligații decurgând din contracte strâns legate de fondul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de comerț a fost catalogat ca fiind: un subiect de drept autonom cu firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații proprii; potrivit teorei patrimoniului de afectațiune este un patrimoniu afectat realizării unui scop și anume exercițiului comerțului; o universalitate de drept, o universalitate juridică, dar universalitățile juridice sunt consacrate lege; o universalitate de fapt creată prin voința titularului care a reunit elementele care compun fondul de comerț și care nu sunt omogene. 92 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 525-532. 93
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
catalogat ca fiind: un subiect de drept autonom cu firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații proprii; potrivit teorei patrimoniului de afectațiune este un patrimoniu afectat realizării unui scop și anume exercițiului comerțului; o universalitate de drept, o universalitate juridică, dar universalitățile juridice sunt consacrate lege; o universalitate de fapt creată prin voința titularului care a reunit elementele care compun fondul de comerț și care nu sunt omogene. 92 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 525-532. 93 Consecințele calificării fondului de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
un subiect de drept autonom cu firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații proprii; potrivit teorei patrimoniului de afectațiune este un patrimoniu afectat realizării unui scop și anume exercițiului comerțului; o universalitate de drept, o universalitate juridică, dar universalitățile juridice sunt consacrate lege; o universalitate de fapt creată prin voința titularului care a reunit elementele care compun fondul de comerț și care nu sunt omogene. 92 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 525-532. 93 Consecințele calificării fondului de comerț ca fiind
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații proprii; potrivit teorei patrimoniului de afectațiune este un patrimoniu afectat realizării unui scop și anume exercițiului comerțului; o universalitate de drept, o universalitate juridică, dar universalitățile juridice sunt consacrate lege; o universalitate de fapt creată prin voința titularului care a reunit elementele care compun fondul de comerț și care nu sunt omogene. 92 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 525-532. 93 Consecințele calificării fondului de comerț ca fiind un bun mobil incorporal sunt: • este
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
însuși sau elementele care îl compun obiectul unor contracte cu titlu oneros sau gratuit, poate constitui obiectul unei garanții reale mobiliare. Caracterul de bun unitar nu înlătură individualitatea elementelor componente care își păstrează individualitatea. Calificând fondul de comerț ca și universalitate putem fundamenta fenomenul subrogației reale a bunurilor componente (mărfurile pot fi înlocuite, emblema poate fi modificată); • fondul de comerț este un bun mobil supus regimului juridic al bunurilor mobile: executare silită; nu poate fi ipotecat ci doar gajat; • fondul de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
o teorie a instituțiilor și a fenomenelor de dominație (s.n), axată pe analiza reificărilor și înstrăinărilor. În măsura în care și una și cealaltă au mereu nevoie să se regionalizeze pentru a se asigura de caracterul concret al revendicării de către ele a universalității, diferențele lor trebuie să fie păstrate împotriva oricărui confuzionism. Este sarcina reflecției filosofice să pună la adăpost de opozițiile înșelătoare interesul pentru reinterpretarea moștenirilor culturale ale trecutului și interesul pentru proiecțiile în viitor ale unei omeniri eliberate". (2, pp. 272-273
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mod de cunoaștere. Prin urmare, Benjamin nu limitează câmpul cunoașterii la fenomenele lingvistice sau la cele religioase, ci le consideră pe acestea paradigmatice pentru orice tip de experiență istorică. Con ceptul de „revelație“, de pildă, sau „gestul“ traducătorului văzut, în universalitatea sa, ca gest al regăsirii dialectice a originarului sunt, precum gestul colecționarului, instanțieri ale experienței istorice. Povestitorul ilustrează, pe de altă parte, o situație aparte a experienței, anume caracterul ei „auratic“, singular. „Înțelepciunea“ pe care povestitorul o împărtășește prin intermediul poveștii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
întîi la singular: civilizația este mai degrabă antonimul barbariei, cultura, antonim mai degrabă al naturii. Cultura și civilizația determină două polarizări: termenilor de singularitate, subiectivitate, individualitate ai celei dintîi le corespund la polul opus noțiunile de transmisibilitate, de obiectivitate, de universalitate ale celei de-a doua. Noțiunile își vor căpăta forma de plural în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu recunoașterea și a altor culturi și civilizații în afară de a noastră. Începînd cu secolul al XIX-lea pînă la
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
XX, gîndirea germană va pune în valoare termenul de cultură, care exprimă geniul specific al unui popor, iar gîndirea franceză va valorifica noțiunea de civilizație, ca binefacere ce se poate răspîndi în rîndul tuturor popoarelor în virtutea faptului că ține de universalitatea rațiunii. Fiind pe deplin conștient de complexitatea relațiilor dintre acești doi termeni și avînd în vedere natura textului de față, nu voi zăbovi asupra opozițiilor, și mai cu seamă asupra demarcațiilor dintre ei. Rigoarea terminologică nu este posibilă acolo unde
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dialogici în cadrul unei gigantice încleștări între Rațional și Real. Motoarele aventurii vor fi diversele dialogici: între voința de a inspecta realul în cadrul Sistemului și rezistența mereu reînnoită a realului la sistematizare; între spiritul critic nelimitat și spiritul teoretic neînfrînat; între universalitatea potențială a rațiunii și orbirile sale eurocentriste; între raționalizare și raționalitate, care devin cei mai înverșunați dușmani. Cuvîntul Rațiune, termen general și sintetic, reprezintă de fapt miza conflictelor dintre raționalitate și raționalizare; este poziția strategică cheie pe care vor să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]