1,952 matches
-
că-am murit, neică?” ar putea căpăta răspunsul legitim: „Dacă așa mi s-a comunicat în scris...” Alteori, depeșa nu are nici o consecință, pentru că vine prea târziu. Precum telegrama că lemnele vor fi livrate Urgent către școala de fete din urbea Z. Sau pentru că destinatarul nu vrea să știe de ea precum Achim Moromete de telegramele furioase ale tatălui său Ilie. Sunt și personaje indiscrete ca Ioanide, care desface corespondența fiului său Tudorel ca să afle ce politică învârtește, sau ca Stănică
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
noastre simt de asemeni o atracție pentru muzica marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cântă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mândru și frumos ca crinul/ Când pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormântările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește alături de trupă încă înainte de a împlini 15 ani și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cânte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
decembrie 1840, botezat la 25 decembrie în religia greco-catolică; era emigrant și lepădat de protecția austro-ungară, la Bârlad, unde se căsătorise în 1873 cu Maria Vintilescu și avea doi copii, se bucura de o bună conduită în societate, profesor în urbea Bârlad; la 18 decembrie 1888, în Adunarea deputaților, cu 67 voturi, contra 11, i se recunoscuse calitatea de cetățean român. Calitatea de român îi era recunoscută și de Senatul României cu 49 voturi, contra 3, la 7 martie 1890. Bârladul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tipografiile...”, p.77). Apare sub conducerea unui comitet la tipografia G. Cațafany, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, în lucrarea lor „Publicațiile periodice românești”, București 1913. De la 23 februarie 1903, anual 10 lei. * Monitorul comunal „Monitorul comunal" al primăriei urbei Bârlad, odată pe lună, de la 1870 1887, iar din nota autorului la lucrarea despre tipografiile de la Bârlad (Gr. Crețu) se precizează că el apare și în 1888, aprilie iunie, la tipografia „Română", iar mai 102 târziu 10 decembrie 1898 2
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aprilie 30 septembrie 1888 Ia tipografia „Unirea", după care iarăși la tipografia Cațafany, redactorul publicației fiind secretarul consiliului județean Tutova. * În lucrarea lor „Publicațiile periodice românești” Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu fac următoarea descriere despre Monitorul comunal al Primăriei Urbei Bârlad:: 1870 - 30 martie 1893 și 31 ianuarie 1895 -. 15 ianuarie 1896. Odată pe lună la tipografia „Asociațiunii Unirea” Din decembrie 1885 apare aproape regulat odată pe lună (32x24 cm.). Anual 6 lei, tipografia „Unirea”. De la 15 aprilie 1889, două
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ziarul se deschidea cu calendarul săptămânii, după care urmau articolele: „Așa numitul conflict francezo‐român”, „Iar chestia evreiască”; Necesitatea unei legi de a dmisibilitate și de eligibilitate în funcțiunile administrative”; „Neeficacitatea legilor noastre pentru săteni”; „O curioasă neînțelegere între Primăria urbei Bârlad și Consiliul județean Tut ova”.... Se mai publicau versuri, creație a unor colaboratori ori reproduceri din „Voința Națională”, Cugetări după Louis Dépret, un foileton la „Foița progresului”‐ „Fântâna Blanduziei, piesă în 3 acte de Vasile Alecsandri, de exempl u
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apărute în revista ieșeană Cronica î n perioada 1987 - 1989, promovate de Consiliul Municipal de Cultură Bârlad și sponsorizare de marile întrep rinderi locale, ca o reacției a lipsei presei locale, dar și ca o necesitate a promovării actualității în urbe. Așa au fost prezentate informații valoroase referitoare la activitatea Teatrului „Victor Ion Popa”, Muzeul „Vasile Pârvan”, Casa de Cultură a Sindicatelor, Biblioteca „Stroe Beloescu” etc. În septembrie 1987, în revista Cronica la „Actualitatea bârlădeană” au fost prezentate de către Cristian Simionescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sachi Varză acră îl ruga să-i „lase fata în pace" și să se întoarcă la servitoarele lui care erau și ale negustorilor jidani, după voturile cărora umbla și... adrisantul. Într-o notă publicitară erau invitați alegătorii aflați în cimitirele urbei „precum cimitirul Eternitatea, Trei Erarhi și cimitirul evreiesc de la Hanul Epure și cel din regimentele de roșiori, să se prezinte la primărie pentru a-și ridica cărțile de alegători pentru comună." Erau tușați și vitriolați tot felul de opozanți din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ivănescu, Mircea 301 Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol și mulți alții.” Și tot el adaugă: „Am condus timp de 10 ani cenaclul literar „Alexandru Vlahuță” din Bârlad, îndrumând cu grijă și răbdare tinerele talente ale urbei.” * Cronica Moldovei Cronica Moldovei, revistă de cultură generală, numărul unu apare la 1 martie 1915, redacția și administrația la Tipografia N.P. Peiu - Bârlad, director: A. Ștefănescu, profesor. Cu cel de al cincilea număr, Cronica Moldovei se recomandă a avea redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că un cor, o orchestră, o societate culturală, o bibliotecă populară activează în jurul revistei Lumina și că nimic nu se mai poate începe în or aș fără concursul 362 Luminei. Din redacția revistei Lumina purced id eile și sugestiile administrației urbei, județului, că publicul, autoritățile, în grija lor socială, se vor întreba înainte de a purced e la o acțiune sau ca stimulare: ‐ Ce va zice Lumina?...” G.G. Ursu scrie în Lumina nu numai la comemorar ea a doi ani de la moartea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
azi, (filiala Antena 1, Impact Tv-telecablu și de curând Total Tv), alte posturi radio care se aud aici (program local non-stop nu au decât cei de la Unison Radio), destule reviste școlare sau câteva apariții mature sporadice fac dovada dezbaterii în urbe și în județ, fie creație, fie REACȚIE la ce-am propus noi. Spiritul veacului ( G. Ibrăileanu) tinde către muncă fizică prea puțină (inclusiv ore de educație fizică în școli) și lene intelectuală... cât cuprinde ! Homo videns înseamnă vizionare... nesfârșită, cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Meridianul), iunie (aniversarea Unison Radio Vaslui), septembrie (Unison Radio Bârlad) și decembrie (aniversarea TV Vaslui). Astăzi pare incredibil că o unitate media adună în centrul civic la mare concert popular peste 20 000 de oameni, într-o adevărată sărbătoare a urbei. La mulți ani, T.V. Vaslui ! La patru ani de la Revoluția din Decembrie 1989, remarcăm în județul nostru un eveniment cultural, moment ce se înscrie, indubitabil, în istoria spirituală a acestor meleaguri. S-au împlinit trei ani de când, aici, la inițiativa
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
încrederea dumneavoastră profesorului Marin Dumitru, un om care provine din comunitatea vasluiană și care știe foarte bine ceea ce ar trebui făcut pentru Vaslui. Vasluiul trebuie să intre în categoria orașelor dezvoltate ale României, unde să se poată trăi ca în urbele din vestul României sau în alte orașe dezvoltate din Europa. Trebuie făcute investiții importante în infrastructură și, mai mult decât atât, trebuie create locuri de muncă, condiții pentru investitorii români și străini. Luați exemplul altor orașe din țară precum Sibiu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pot opri, mai ales că vreo câțiva țigani îi iau apărarea și-l sfătuiesc. Poliț istul de proximitate nu prea există ! Legile sunt greu de aplicat pentru comunitatea asta putredă. Ce-i de făcut? Probabil un front comun al cetățenilor urbei care pot da ușor un telefon la poliția de proximitate 307655 sau la 112. Cum smintiți de ăștia sunt în mai multe cartiere și în mai toate orașele, vă cerem tuturor, OPRIȚI SMINTIȚII ! ! (MERIDIANUL, AnVIII, nr.38(664), joi 21
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care trăiesc. august, 1997 Țara celor trei steaguri Copleșiți de griji tot mai apăsătoare și dizolvante pentru ființa umană, abandonați unei existențe suficiente sieși, egoiste și mediocre, care ne obturează orice perspectivă sau ne oferă deschideri ce nu depășesc fruntariile urbei noastre de pe Bâc, uităm de cele mai multe ori că Republica Moldova, „stat independent și suveran, recunoscut de peste 150 de țări ale lumii...”, înseamnă (ar trebui să însemne) și altceva decât orașul Chișinău. Cu asta nu vreau să spun că cei care își
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și trista noastră constatare că, pe măsură ce te îndepărtezi de Chișinău, crește în proporții greu de imaginat sărăcia și disperarea oamenilor. Vizitând acum „Găgăuzia” și Transnistria, am înțeles că sintagma stat în stat, vehiculată de presă, este o realitate și că urbea Chișinăului trăiește de fapt o viață paralelă, fără prea multe puncte de tangență cu ceea ce se întâmplă în restul „țării”. Ghilimelele în acest caz nu poartă o conotație peiorativă, ci sugerează mai curând o inadecvare a termenului la realitatea unui
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de artă, a ctitorit și o statuie a lui Mihai Eminescu (un rebut, o lucrare execrabilă a lui Gh. Adoc, adusă - bănuiesc - pe bani grei din România), dar n-a mai apucat s-o instaleze într-un loc potrivit în urbea de pe Bâc. Într-o bună zi „Mecena” a dispărut. Acum este căutat și de Interpol, pentru că a escrocat mii de oameni. Statuia poetului național, după ce a fost purtată prin oraș ca o fantomă, refuzându-i-se un loc de amplasament
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
presiunea limbii ruse ce se revarsă zgomotos peste întreg orașul? De ce toată publicitatea se face numai în limba rusă? Nu aveți posturi de radio locale în limba română?... Iată o serie de întrebări puse de străinii veniți în vizită în urbea noastră, interesați, de când cu independența Republicii Moldova, să cunoască realitatea de aici, întrebări incomode, dureroase și inhibante, la care mi-a fost greu să găsesc întotdeauna un răspuns plauzibil. Ceea ce n-am uitat să spun de fiecare dată interlocutorilor mei, intelectuali
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la școala sa (gimnaziul "Alecu Donici", din Fălticeni), tot "în același mod s-a sărbătorit și anul trecut pentru prima oară aniversarea Unirei"150. De la o simplă cuvântare ținută în clasă și până la reunirea mai multor școli în procesiune prin urbe, pentru realizarea unui spectacolul comun, toată gama cunoscută de acțiuni aniversative a fost exersată cu acest prilej 151. În unele localități, a fost și un bun motiv de petrecere pentru protipendada locală: "sala era arhiplină, tot ce orașul are mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de semnături. Numărul lor pare să fi fost ceva mai mare pe listele deschise în oraș. Oricum, entuziasmul locuitorilor nu s-a ridicat la înălțimea investiției politice. Mai curând putem identifica în această inițiativă o veche lamentație auto-consolatoare, proprie intelectualilor urbei: "sacrificându-și capitala, moldovenii au dat românilor o țară" (vezi http://www.primaria-iasi.ro/http://www.primaria-iasi.ro/content.aspx?lang=RO &item=1381&nid=563, accesat la data de 20.03.2010). Un sumar sondaj de opinie pe străzile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cari voiau a le cumpărau pentru miezifica însușire a complexiunii elementare ce este înscăunificată în măsura pavimentească a firii lor esențialice, ca să înstrăineze cearcănele și tempestele de peste viile noastre... O, Domnule, Doamne, micădănecioaia noastră! Dă-o că e de folos urbei. Toată lumea se slujește de dânsa. Dacă ecva ta se simte bine, la fel îi merge și Școalei noastre, ce este asemuită iepei proaste și faptă după asemănarea ei, psalmu' nu știu care... Dacă l-aș fi însemnat cu cifră în însemnărica mea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Teoriile românești nu se regăsesc aici, lor fiindu-le dedicat capitolul următor. 3 Cu referire aici la descrierile făcute unor popoare antice (greci, persani, egipteni, traci ș.a.) în cele nouă cărți ce compun lucrarea Historiae. 4 Cu referire la Ab urbe condita (Istoria Romei de la întemeierea sa). 5 Historiae sau Annales, istoria Romei și a împăraților dinastiei iuliene, sau De origine et situ Germanorum, descrierea originii, geografiei și culturii germanilor. 6 Fie ele Vechiul sau Noul Testament, Coranul sau Talmudul. 7 Ce
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
potolit iar dv. - însuflețitoarea multor compartimente - puteți face „bilanțuriʺ, ce-mi puteți spune despre manifestare? Cum a fost primită cartea ref eritoare la tot ceea ce ați organizat? C.A. - Este evident, de acum, că Salonul a devenit un brand al urbei noastre. El deschide sau închi de, simbolic, de 17 ani, Sărbătorile Iașului... Iașul cultural, I așul cărților, al muzicii și poeziei, Iașul muzeelor, Iașul spiritual... Salon și nu târg, cum bine puncta, cu ani în urmă, unul dintre revoluționarii români
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
timp și au fos t prezente în Salon, jurizate, premiate sau nu, dar îndrăgite de publicul Salonului, ce personalități extraordinare l au animat, înnob ilându-l. Ediția din acest an de aniversare al Iașilor, a 600 de ani de atestare a urbei noastre, evident că a adus ceva în plus . În primul rând, că el s a desfășurat sub semnul acestei aniversări, în al doilea că, prin locațiile diverse ale secțiunilor lui, I așul a fost „invadat” de manifestările din programul acestuia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
relative la cariera unora dintre românii ce deveniseră doctori în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în anii 1871-1884. În opinia sa erau remarcabili doar juriștii Mihail Dimitrie Cornea (1844-1901), avocat de răsunet în epoca la Baroul Iași (fondase în urbea natală o casă de avocatură împreună cu A.D. Xenopol), dar cu deosebire în București (din 1872), unde i se ridică și o statuie (prin 1865 își luase licență în litere la Paris, dezvăluindu-se totodată că poet în cercurile Junimii, pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]