2,208 matches
-
publică roma nul Delphine. Datorită ideilor sale liberal-republicane se situează printre adversarii lui Napoleon, care o exilează de mai multe ori. Îndelung elaborată, cartea sa Despre Germania este interzisă de poliția imperială în ajunul publicării și apare abia în 1813. Văduvă din 1802, se căsătorește în secret cu ofițerul elvețian John Rocca. Revine definitiv în Franța în 1815, imediat după reinstalarea monarhiei, dar moare înainte de a putea juca sub Bourboni rolul pe care sconta. -TALLEYRAND-PÉRIGORD, CHARLES MAURICE DE ăParis, 1754-Paris, 1838
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lupii cei nevăzuți, și a le povățui în tot chipul dintru întuneric la lumină» Așa grăit-a Andrei Bârseanu în lucrarea sa «Școlile din Brașov» La Făgăraș ia naștere în 1657, cu un scop total diferit, din păcate, școala principesei văduve a lui Gheorghe Rakoci, Susana Lorantfy. Ca să înțelegem rostul acestei instituții, trebuie să pomenim de faptul că ceva mai-nainte vreme, calviniștii aflați în epoca lor de glorie sub Sigismund Rakoczi, căutau să câștige pe orice cale la legea lor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sa. În contextul acestor tendințe ale ungurilor, cu scopul nemărturisit de a calviniza, de a desnaționaliza adică populația autohtonă a celui mai curat centru românesc, și cu gândul mărturisit de a lumina populația valahă de pe domeniul ei, principesa Susana Lorantfy, văduva lui Gh. Rakoczi, organizează la Făgăraș prima școală românească, paralel cu prima școală calvină. Înființarea școlii s-a făcut în baza diplomei din 3 aprilie 1657, fiind comunicată fruntașilor români de aici, care au primito oferindu-și serviciile lor în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
74 Căpățână Z. Gheorghe 6546+13523 75 Stoica Petru Pavel 5755+5395 76 Scorobeț Matei Pavel fânaț în Lazu Oprii 6078+9747 77 Manea Zafiu mp. 6042+5755 78 Noghi Matei 16760+3381 79 Manea Zafiu 15537 80 Moldovan Maria - văduvă. arabil Ogrăjoară 5755+5226 81 Mitea Constantin 6071+3474 82 Solomon Ion Maria 7013 83 Căpățână Trandafir 7013 84 Bâcan Ana Ghe.și orfanii Gh. și Paraschiva 5755 85 Cizmaș Vasile 5755 86 Orfanii lui Iosif Stoica arabil la Gurii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
L.7. În procesul acesta, cunoscut drept " Cafeaua cu două lingurițe și jumătate de zahăr", numitul Wilhelm Grigorovici Spandau a fost judecat pentru că ar fi provocat moartea văduvei Monika Ivanova Haller (se citește Galler). Wilhelm Grigorovici a fost și el văduv de peste patru luni, când cei doi au hotărât să-și împartă destinele, așa că bărbatul s-a mutat la distinsa doamnă. Dar atât el, cât și ea, erau tributari unor tabieturi vechi, adânc înrădăcinate, greu de modificat la o anumită vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cu romanul Domnul singur și femeia nimănui (2003). E o târzie „eliberare” de sine, o neașteptată schimbare de perspectivă. Romanul are același aspect comportamentist, numai că evenimentele care îl susțin, inspirate din actualitatea clujeană, sunt altele. Un personaj sexagenar, rămas văduv, Sabin Iova, încearcă să își rezolve singurătatea prin anunțuri la mica publicitate (rubrica „Matrimoniale”). Starea lui materială atrage mai multe persoane, dintre care una reușește să se insinueze, satisfăcându-i o serie de iluzii, cea erotică fiind dominantă. Pentru a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
a veacului al XVIII-lea, perioadă în care monahismul în Rusia suferea încă de pe urma restricțiilor și ucazurilor antimonastice impuse de Petru cel Mare și de țarina Ana. Un astfel de ucaz nu mai permitea intrarea în monahism decât a preoților văduvi și a militarilor trecuți în rezervă. Ecaterina a II-a merge și mai departe cu politica antimonastică, secularizând averile mănăstirești în totalitate, printr-un decret dat în 1764. Vorbim astfel de aproape un secol, din 1682, când s-a interzis
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în mai multe rînduri ministru. În fine, în 1937, prim-ministru, numai pentru o lună însă, regele debarcîndu-l spre a instaura dictatura de la 1938. Într-o noapte, pe neașteptate, la numai cîteva săptămîni, după căderea de la putere, Octavian Goga moare. Văduvă, de data aceasta, Veturia Goga devine prietena cea mai influentă a generalului Ion Antonescu, care fusese ministru de război în guvernul de o lună al lui Goga. După abdicarea regelui Carol II, în septembrie 1940, Antonescu ajuns conducătorul Statului și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
i-a căzut cu tronc Mamei, Saveta Munteanu, o fetișcană zglobie, de nici 16 ani, vrednică și plină de viață. La Înjghebarea tinerei familii cred că o influență favorabilă a avut-o și Bunica Raveca Lenghea, conviețuitoare cu Bunicul rămas văduv, vecină cu mătușa Ana Chisăliță, una dintre surorile Bunicului, pe care am mai prins-o În viață, care m-a iubit și m-a chemat lângă ea la Împlinirea vremii (decembrie 1936, la câteva luni după plecarea Bunicii Raveca). Bunica
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și a vârstnicilor. Nu mi-am cunoscut Bunicii din partea Tatei, căci așa cum am menționat anterior, era orfan de ambii părinți. I-am cunoscut doar surorile, mătușile mele: Iustina Bogdan și Sofia Chisăliță; ambele locuiau În Suseni; și Maria (Mia) Bogdan văduvă de război, cea mai apropiată de noi, care locuia la circa 300 m, pe ultima uliță din partea nord-estică a comunei "sub râpă". Avea o fată Mărie și un băiat, Ioan (Ioniță), ambii, la nașterea mea erau În fragedă adolescență. Mătușa
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la modă atunci, că la dus, locomotivele trenurilor încărcate, pufăiau din greu, zicând: "URSS-URSS", iar la întoarcere zburdau, vagoanele fiind goale, pufăitul fiind tradus prin strigătul: "cote-cote". Seceta pauperizase și mai rău populația, capii de familie, bărbați sau femei, evident văduve, s-au constituit în grupulețe, pe rudenie au adunat disponibilul de cartofi și au plecat cu trenul să facă schimb direct; troc cartofi-contra porumb, pe undeva, prin Moldova, pentru a putea oferi, măcar o dată pe zi, copiilor lor un boț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
între granițele țării și reinstaurarea autorităților civile românești pe aceste teritorii, în anii 1941-1942, au fost privite cu satisfacție de opinia publică democratică. Organizațiile de femei au venit în sprijinul autorităților pentru a alina suferințele soldaților, refugiaților, ale familiilor despărțite, văduvelor de război, copiilor abandonați etc. S.O.N.F.R., considerată, alături de Societatea de Patronaj și de Crucea Roșie „ca una din cele mai importante opere naționale din țară”, a antrenat, prin intermediul celor 46 de filiale și 24 de organizații parohiale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul femeilor împotriva fascismului și războiului. Trăiască lupta noastră solidară! Adeziunile se primesc pe adresa: E. Marghita, ziarul Adevărul, București. Zoe A. Frunză Dr. Iulia Mironescu Rozica I. C. Frimu E. Marghita, publicistă R. Hasnaș, văduvă de război Măndica Florescu-Iași, muncitoare Maria Țiulescu, vopsitoare Angela Micu, studentă Coca Cohn, studentă Constanța Crăciun, studentă Dida Calimachi, artistă B. Petrescu, funcționară Dora Iancovici, funcționară Cora Costiner, dactilografă E. Ascher, dactilografă Marg. Nicolau, ziaristă Paula Calmanovici, avocată Cuvântul liber
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de urbanizare și la început de industrializare. În acest cartier, la numărul total de femei, 24,2% sunt femei muncitoare, după cum arată graficul nr. 1. Aceste femei muncitoare sunt în mare parte femei fără familie normală, puține căsătorite și majoritatea văduve, divorțate, părăsite sau încă necăsătorite. Tocmai aceste grupuri de femei, cu viață familiară incompletă dau cel mai mare procent de muncitoare (vezi graficul nr. 2). E interesant să constatăm că media de natalitate la o femeie muncitoare din Tei este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
a inferiorității femeii. Cazurile când bărbatul este pus, din cauze economice sau sanitare, în imposibilitate de a câștiga, sunt privite cu resemnare, ca o anomalie, și munca femeii, care se impune în asemenea cazuri, este luată ca o necesitate dureroasă. Văduvele, divorțatele, părăsitele, se consideră ca niște ființe care n-au reușit în viață, silite de a duce un trai independent prin forța împrejurărilor. O tendință generală văzută la femeile supuse cercetărilor noastre, s-a dovedit dorința de a avea libertatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
nu rămâne îndărăt cu nimic. Gesturile largi cu care se împart ajutoare, contribuții și cheltuieli caritative din partea Reuniunii, pun în uimire și pe cei optimiști binefăcători. Reuniunea îmbracă anual mai mult de una sută copii nevoiași, ajută femei sărace și văduve rămase fără de sprijin material, contribuie la îmbrăcarea orfanilor de război, împarte burse culturale, contribuie cu sume mari la ridicarea statuii „Ciordaș și Bolcaș” din Beiuș, iar la fondarea „Casei Naționale a județului Bihor”, se înscrie ca membră fondatoare cu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
2003, Guvernul a emis Ordonanța de Urgență nr. 105, privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. În ordonanță este prevăzut faptul că beneficiază de alocație de susținere familiile formate din persoana singură (persoană care este necăsătorită, văduvă, divorțată, al cărei soț/soție este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească sau este arestat/arestată preventiv, pe o perioadă mai mare de 30 de zile, sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
orice fel, a recunoașterii valorii sociale a muncii domestice. Singurătatea le afectează mai ales pe femei. Din totalul de 8 597 404 persoane necăsătorite, femeile reprezintă 45,20%, divorțate sunt 60,66% (din totalul de 810 123 de persoane), iar văduve sunt 80,75% (din totalul de 1 889 380 de persoane)66. Această stare devine importantă social mai ales când este asociată sărăciei. Sunt recunoscute drept situații cu un risc social mare femeile singure în vârstă și mamele singure. V.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de sărăcie este mai mic pentru gospodăriile al căror cap este femeia decât pentru cele conduse de un bărbat, totuși, în gospodăriile conduse de bărbați, consumul este cu patru procente mai ridicat. Majoritatea femeilor care sunt capi de gospodărie sunt văduve în vârstă, care se confruntă nu numai cu riscul unui consum inadecvat, ci și cu riscuri de sănătate. Având în vedere speranța de viață, diferită pentru femei și bărbați, femeile sărace reprezintă un procent substanțial din numărul femeilor în vârstă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
vârstă, dependente etc.30). Uneori, diferențele de venituri conduc și la diferențe de status. Persoanele din familiile monoparentale sunt mai sărace, deci mai vulnerabile, iar statusul lor este diminuat. Inegalitățile de status dintre părinții căsătoriți față de cei necăsătoriți, divorțați sau văduvi pot fi remarcate în toate societățile care se fundamentează pe o structură de tip patriarhal 31. Dar chiar și între un tată singur și o mamă singură se pot observa diferențe. Tatăl singur este mult mai bine valorizat, el e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
își creșteau copiii în cinste și dragoste de țară și erau cele mai respectate în sat. Vasea Zaharov se străduia din răsputeri să mă învețe arta băutului. Stătea cu tot cu cei 27 de ani pe care îi avea la o cărciumăreasă văduvă. Pe vremea aceea, în Basarabia, cetățenii nu aveau voie să facă rachiu sau țuică, monopolul fiind concesionat de un oarecare Radomâlki, fabricant de rachiu dulce la sticle de 250 grame. Sticla se numea șkalic și era cu dop de plută
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Titi Matei: Tinerețe, tinerețe, tu te duci ca valul mării! Peste tine se așterne zilnic pulberea uităriiă Luca Guțaga n-a fost cu noi. Plecase să facă Anul Nou și toată vacanța la Pocrovca Nouă unde se afla mama sa, văduvă . Dar după cum spune zicătoarea "sărace bine, mult rău te mai așteaptă", iată c-a venit și timpul suferințelor. După cum am spus nici eu și nici Luca nu aveam examenul de capacitate, deci nu aveam diploma de învățător așa că puteam fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Volcov, bulgar. și încet, încet, că milităria-i lungă, vizitele la școala domnișoarei cu nume de stea s-au îndesit. Iar de aici până la deschiderea sufletului nu era mult. Orfană de tată de la vârsta de doi ani, cu o mamă văduvă și un bunic pe post de tată, bunul dar și săracul preot Petre Istrati din Lupești, Covurlui. O a doua căsătorie a mamei, o nouă încercare pentru toate sufletele fragede ale familiei, de acum trei, și iarăși acasă, la preotul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Pe Doamna lui o chema Eugenia, era și frumoasă și de treabă. Iar pe mama ei o chema Doamna Olimpiada. Deși era bătrână, era tot frumoasă și foarte bună, dar tot supărată că-i murise soțul ei și ea era văduvă. Familia ei era Codreanu și au trăit în orașul Botoșani. Și aici trăia și un ficior Iuliu Codreanu. Câte într-o seară și chiar în mai multe sări cântau foarte frumos. Si Dna bătrână Olimpiada cânta un cântec jalnic: Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Fălticeni, care era atunci pe str. Rădășeni, azi I. Creangă. Și stam în gazdă la Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om f. bun și f. de treabă și dna lui Eugenia tot f. cumsecade. La ea sta mama ei văduvă Olimpiada Codreana. Și tot la ei stătea Iuliu Codreana sergent la Biroul Mobilizărei Reg-tului Suceava nr.16 Fălticeni. Și a vinit la vizat foaia și soldatul Vasile Ștefănescu din Baea. Și sergent major a Biroului Mobilizărei era Turcanu îmbrăcat ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]