3,182 matches
-
se află încă într-un grad foarte îngiosât, iar mai ales deschiderea minelor îmbelșugate în țară pot întâmpina neîncetata pierdere a capitalului țărei și a feri patria de o de istov neapărat următoare sărăcie, care vine după un asemine comerț vătămători. Adevărat este că, dacă într-o țară înfloresc multe fabrice și manufăpturi care produc toate, sau cele mai multe articule trebuitoare, cum și obiecturi pentru lux, acele fabrici produc asemene lucruri și anume nu numai pentru trebuința țărei, apoi prin aceasta, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce constă încălcarea reținută în sarcina întreprinderilor de aceasta depinzând pe de o parte întinderea nulității înțelegerii restrictive iar pe de altă parte conținutul ordinului de încetare a încălcării. b) Să dispună măsuri interimare. Pentru a evita apariția unor consecințe vătămătoare, poate chiar ireversibile se pot lua măsuri provizorii. Consiliul Concurenței poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de emiterea unei decizii, în caz de urgență determinată de riscul unui prejudiciu grav și ireparabil adus concurenței, în cazul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
se poate prelungi peste șase ore; art. 17 - copiii și femeile nu pot fi utilizați la muncă în timpul nopții; art. 19 - este interzis a folosi munca copiilor în stabilimentele industriale la lucrări la care emanațiunile și produsele fabricațiunii au efect vătămător asupra organismelor (de exemplu - căptușirea oglinzilor cu argint viu, pisarea substanțelor toxice și a materialelor explozibile, poleirea metalelor etc.)”. Inspecțiile realizate în perioada august septembrie 1899, de membrii Serviciului Sanitar al orașului, la cele mai importante fabrici din Bacău, s-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Platon în Menon: "Socrate: Ce înseamnă, după tine, să dorești un lucru? Să dorești să-ți aparțină? Menon: Firește, ce altceva? Socrate: Spui asta socotind că lucrurile rele aduc folos celui care le posedă sau știind că ele îi sunt vătămătoare? Menon: Sunt unii care gândesc că lucrurile rele aduc folos și alții care știu că sunt vătămătoare. Socrate: Și ți se pare că cei care cred că lucrurile rele aduc folos știu că lucrurile rele sunt rele? Menon: Nu mi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Menon: Firește, ce altceva? Socrate: Spui asta socotind că lucrurile rele aduc folos celui care le posedă sau știind că ele îi sunt vătămătoare? Menon: Sunt unii care gândesc că lucrurile rele aduc folos și alții care știu că sunt vătămătoare. Socrate: Și ți se pare că cei care cred că lucrurile rele aduc folos știu că lucrurile rele sunt rele? Menon: Nu mi se pare deloc așa. Socrate: Atunci e limpede că aceștia doresc nu lucrurile rele, pe care nici
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de peste o sută de ori mai mari. Era însă extrem de obositor să privești prin bobița miraculoasă ore la rând. La sfârșitul zilei Leeuwenhoek avea dureri de cap și ochi congestionați. Nu o dată a jurat să renunțe la o asemenea ocupație vătămătoare, însă în dimineața următoare o lua de la capăt. Într-o zi a luat o picătură de apă dintr-o băltoacă din curte și a puso în fața lentilei sale. Ce i-au văzut ochii? În picătura de apă murdară mișuna o
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
monstruoasă avea într-adevăr legătură cu produsele agriculturii, dar era rezervată distilării grâului și fabricării rachiului din acesta. După cum se vede, în țara aceasta grâul cârnău nu e consumat sub formă de pâine, ci e prefăcut în alcool arzător și vătămător oferit țăranului! Există cinci sute de distilerii în Moldova, poate și mai multe. Nu e oare aceasta o cifră dezolantă? Câtă dreptate au avut Vauban, Boisguillebert și atâția economiști celebri să înfiereze în termeni energici distilarea grâului, sursă de degradare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
căutat printre ele urmele unui păgânism nestins. Printre aceste practici există unele ce își au originea în cea mai veche antichitate și care s-ar regăsi astăzi pe malurile Indusului. Se crede în monștri fantastici, în zâne răufăcătoare, în influențele vătămătoare ale astrelor, în deochi (farmece). Vrăjitoarea joacă aici un rol important, sub numele de babă; popa nu disprețuiește să-i facă concurență prin exorcizările cele mai bizare. Marțea e o zi nefastă prin excelență, cu mult mai mult decât vinerea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
scrie medicul - s-au întrebuințat cu folos și frecăturile mercuriale în mare doză, de la patru până la șase pe zi". În sfârșit, doctorul Estiotu își încheie recomandările cu indicații pentru dieta bolnavului: Mîncarea să fie pe cât se poate de simplă, fiind vătămătoare bucatele foarte grase, foarte pipărate, precum și băuturile foarte spirtoase"; de asemenea "de prisos este <a> adăoga că trebuie să se ferească cinevași cu totul de poftele trupului"191. Revenirea holerii în Țara Românească pe lunile de vară și toamnă ale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
De asemenea, "vînzarea zarzavaturilor celor stătute, a poamelor celor necoapte ce au început a se vinde și a șerbeturilor ce se vând pe drum și a bragii cu ghiață să se poprească cu totul... în tot cuprinsul județului, fiind foarte vătămătoare". Era oprită și vânzarea racilor de orice calitate, a peștelui mort sau vechi, a păstrămurilor și a peștelui sărat ce vor fi vechi, sărate peste măsură și mucede"; măcelarii urmau să vândă numai carne proaspătă, iar brutarii doar pâine coaptă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de Interne, prefectul recapitula dispozițiile pe care le dăduse: "Am pus serioasă obligațiune poliției, invitând și de d. Primare ca, în aceeași zi, să îngrijească de curățirea tuturor stradelor, piețelor și curților particulare, să poprească vânzarea poamelor și a legumelor vătămătoare, să sechestreze familiile în care s-a declarat holera și să înființeze spitalul holeric comunal, să se avizeze la darea medicamentelor gratis pentru locuitorii săraci, să se îngroape în pământ digerările [excrețiile fecaloide ale] bolnavului... Și pentru o mai mare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
combaterea bolilor epidemice, în general, și a holerei, în special, ca reprezentant al României a fost trimis doctorul Alexandru Simion Marcovici, care s-a raliat punctului de vedere susținut de majoritatea participanților, potrivit căruia "carantinele pe uscat sunt mai mult vătămătoare decât folositoare, [căci] de câte ori vom avea holeră, ne va veni pe mare"488. Problema instaurării carantinei (și a cărei anume forme de carantinare) s-a pus din nou și cu acuitate pentru țara noastră în 1892, când flagelul ne asediase
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
renumitele "hapuri purgative" ale lui Morrison sau de cele ale lui Dehaut: "În timpi normali, nu obțineți în schimb decât un bine iluzoriu, iar real [în realitate] o slăbire, o deteriorare a organelor mistuirii; în timpi anormali, nu sunt numai vătămătoare, ci chiar periculoase"507. * Un insolit ecou târziu al epidemiei de holeră din 1893 l-a constituit publicarea, la Paris, în 1925, a povestirii Codin, a lui Panait Istrati; acesta evocă aici aspecte ale molimei ce bântuise în Brăila copilăriei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
toate armele soldatului de pază, lăsîndu-i numai coiful. În zori, când slujbașul regesc veni să adune robii la muncă, rămase cu gura căscată în fața peșterii goale. Întâi vru să strige, dar se gândi îndată că larma i-ar fi fost vătămătoare, întrucît ar fi aflat și robii ceilalți și alți slujbași care abia așteptau să-l prindă cu vreun cusur pentru a-l pîrî. Astfel, ieși tăcut și, stăpînindu-și anevoie furia și ciuda, se duse în baraca unui sutaș, trimițând pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Cârmaciul se apropie de Auta și Mai-Baka se feri. - Încercăm prima dată, zise cârmaciul arătând spre sita de pe nas. Cred că se poate, deși respirația e cam scurtă. Prietena noastră ne-a spus că nici aerul din câmpie nu e vătămător, dar trebuie să ne deprindem întîi cu cel de pe munți. Credeam că deosebirea de aer e mult mai mare. Mai-Baka holbase ochii și asculta uluit. Nu îndrăznea să-l tulbure pe Auta, totuși nu se putu stăpâni să nu rostească
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care au studiat constrângerile au evidențiat: constrângeri ce țin de "evenimentele vieții" (de exemplu, pierderea unei persoane de referință, a unui loc de muncă etc.); constrângeri "cronice", fizice sau mentale (dezamăgiri în carieră, conflicte continue cu consoarta, condiții de muncă vătămătoare), treceri "critice" (copilărie / adolescență, școală / muncă, muncă / pensionare) etc. Aceleași constrângeri nu afectează la fel toate persoanele. Pe de o parte, efectele sunt mediate subiectiv de către indivizii care le suportă, pe de alta, integrarea lor în microrețele (precum cele familiale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
falsă nu o mai poate zgudui vreodată. Cel ce se încrede cu ușurință în raționamentele omenești poate să-și schimbe părerea, pe când cel adeverit prin credință stă neclintit, căci el și-a îngrădit, așa-zicând, auzul de toate vorbele cele vătămătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 139-140) „Multe raționamente ard sufletul nostru, multă nesiguranță și multe contrarietăți, dar pe toate acestea credința cu adevărat că le temperează. Multe introduce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
faptul că nu vrem să ne avântăm către tot conținutul Scripturii și socotim că există lucruri de prisos și peste care se poate trece. De aceea toate celelalte ni se par nu numai de prisos, ci și nefolositoare și chiar vătămătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Îmbrățișați pe Priscilla și Aquila și cele următoare, cuvântul I, în vol. Cateheze maritale, p. 144-145) „Cei fără Dumnezeu eretici, care curg ca un lac mare strâns de multă ploaie (...) de unde s-a întâmplat aceasta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de-a valma pe un pământ de cuvinte uitat în ochii mei ce nu mai plâng... În ochii mei ce nu mai plâng... MÂLUL OASELOR ALBE Nu mă descompune precum sulfamida buzelor tale ascunsă sub aripa cerului dureros de alb vătămător de cald al șoptelor, retrăind în chemările sângelui. Zidește-mă, în timpul luminii ce-ți mângâie lucirea încremenită și mișcătoare a trupului inert și stângaci spre mine. Simt atunci cum mor încet arzându-mi straiele de dor peste cuvintele tale, și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
se stabilesc pe baza normativelor elaborate de Ministerul Sănătății (art. 17 din Legea 90/1996). c) Alimentația de protecție „se acordă, obligatoriu și gratuit, de către persoanele juridice și fizice, persoanelor care lucrează în locuri de muncă cu condiții grele și vătămătoare, pe baza normelor elaborate de către Ministerul Sănătății și Ministerului Muncii și Protecției Sociale.“ (art. 16 din Legea 90/1996). Această alimentație se va acorda în timpul lucrului (art. 141 alin. 2 din Codul muncii), adică atunci când organismul uman este cel mai
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a Încerca să captezi ceea ce nu poate fi captat. Singurul scop poate fi acela de a gâdila vanitatea celui care descrie - o funcție dureros de evidentă la mulți dintre scriitorii mai sentimentali ai istoriei naturale. Cred Însă că cea mai vătămătoare schimbare produsă de știința victoriană În atitudinea noastră față de natură constă În pretenția ca relația noastră cu ea să aibă finalitate, să fie productivă, mereu În căutare de cât mai multe cunoștințe. Această abordare Îngrozitor de serioasă și de puritană (nicăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
sau camera de luat vederi) cu ansamblul, În ciuda faptului că acest lucru s-a petrecut pentru detalii cu cel puțin patru secole (Pisanello a murit În 1455) Înainte de inventarea aparatului de fotografiat - reprezintă un simptom al unei Îndoieli Îndelungate și vătămătoare la om. Există motive practice absolut de Înțeles de ce până târziu În secolul al XVI-lea, europeanul (la el acasă, ca și În călătoriile de explorare) a privit natura neîmblânzită la fel cum a privit și marea - ca un deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
nișei, s-a umflat altă viitură de apă, care iarăși ne-a alungat pe instalația sondei și iarăși, după o vreme a cărei durată nu se mai știe, spinarea cea neagră a Apei s-a mai molcomit Și când din vătămătoarea noastră lume, ne-am uitat către ieșire am observat, ca niște Luceferi, strălucind pe cer senin, după o îndelungată ploaie mocănească, cum veneau spre noi două lămpi de miner și atunci așa ne-a părut de bine, încât toți am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vântului Pentru a obține un picur de candoare... La, la, la, la... Mi-am amintit și de promisiunea de a-i înmâna, direct, sărmanei sale neveste, Cartea celor douăzeci și una de nopți, care-i va înșira informații fabuloase, inducându-i, implacabil, vătămătoare insomnii și vise rele. O pornesc cătinel, mergând agale, precum în urma unui alai de prizonieri istoviți, alai călăuzit de un bătrân satir beat ori bolnav? acompaniat de baba lui rea și sâcâitoare cu haina căzută, pe umeri veșteji și poticnindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de stejar și soldații beți pierduseră ramele. Unul dormea pe fundul bărcii, altul stătea de-a curmezișul, cu cizmele atârnându-i în apă, altul își ținea capul în pumni. Niște diavoli de puștani din București își găsiră o riscantă și vătămătoare distracție: începură să-i scuipe în cap, de sus, de pe pod. Joaca lor, mie, un țărănel de șase-șapte ani, mi s-a părut ceva interesant: scuipam și eu, la rând cu ceilalți, în capul soldaților cu steaua roșie la bonetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]