2,614 matches
-
ale cărui cuvin-te dobândesc nebănuite înțelesuri integrate în contextul gesticii și vorbirii noastre ca mijloc suprem de expresie (element senzorial de cercetare, opinie, aspect). Privirea, sub aceste diverse semnificații, poate fi acțiunea de a privi și rezultatul ei, simțul văzului, vedere, fel de a privi, căutătură, punct de vedere, remarcă, cercetare cu ochiul, cu mintea, examinare, peisaj, priveliște, loc de desfășurare, reprezentare. Dintre toate simțurile noastre, privirea rămâne cel mai precis, cel mai dominator. Ochiul, observarea, imaginea determină transformări de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în ultimă analiză la afirmația conform căreia corpul este o creație a sufletului. Ochiul este organul simțului intelectual, filosofic. El deține o predominanță clară în concertul organelor senzoriale. Ochiul este, prin excelență, organul științei, după cum mâna este organul afirmării tehnice. Văzul este un simț estetic, un simț sugestiv. În sensul cel mai larg al cuvântului, frumusețea cuprinde toate proprietățile lucrurilor care excită în mod plăcut simțul văzului sau, pe calea lui, dispun sufletul și înveselesc spiritul (Hegel). Frumosul în natură ocupă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
organelor senzoriale. Ochiul este, prin excelență, organul științei, după cum mâna este organul afirmării tehnice. Văzul este un simț estetic, un simț sugestiv. În sensul cel mai larg al cuvântului, frumusețea cuprinde toate proprietățile lucrurilor care excită în mod plăcut simțul văzului sau, pe calea lui, dispun sufletul și înveselesc spiritul (Hegel). Frumosul în natură ocupă un loc de prim rang. Frumosul artistic ființează prin el însuși, în timp ce frumosul natural nu reclamă prezența artistului. Percepția înseamnă mai mult decât a privi și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
obișnuită, intervine critica, situată pe poziția publicului ideal, ale cărui opinii superioare sunt utile în procesul înțelegerii operei. Pictura se adresează, desigur, senzațiilor vizuale, dar nu numai lor. Culorile și formele fascinează întreaga noastră ființă spirituală, stimulând nu numai participarea văzului. În contemplarea operelor de artă, omul participă cu întregul lui spirit fiind stimulat, energizat, mobilizat. Cunoașterea se realizează prin experimente și raționamente. Aceasta explică lipsa de omogenitate în rândurile publicului care frecventează muzeele. Arta nu este o activitate omenească banală
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
artă apare pentru a aduce omului bucuria creației. Conform concepției hegeliene, opera de artă trebuie să satisfacă numai interese spirituale și să excludă din sfera ei orice dorință. Din acest motiv, sensibilitatea artei se referă numai la cele două simțuri, văz și auz, scopurile fiind reproducerea formelor din natură, stimularea sentimentelor, imaginației, temperarea violenței, instrucția și perfecționarea moralei. Vechii greci au fost plini de respect față de natură, au manifestat adorație pentru corp. La nici un popor, frumusețea trupului omenesc n-a stârnit
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
beție a limitei, o celebrare a ei. Iată de ce sculptura este cea mai netragică dintre arte; în ea limita este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria finitului. Și ea este până într-atît, încît anulează simțul văzului. Privirea e dispersivă și, dintre toate simțurile, ea este cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi eminența corpului, și o statuie în care văzul a amuțit este implicit o invitație la hiperestezia tactilului. Nu "vezi" cu adevărat o sculptură decât pipăind-o și nu întîmplător Brâncuși și-a subintitulat câteva lucrări "sculptură pentru orbi". Suprafața este șlefuită până la epuizarea oricărui accident al materialului și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea oricărei distanțe, prin contact, reprezintă suprema fidelitate față de formă; nu văzul, ci atingerea îi dă corpului o certitudine de existență. Însă când această căutare a formei devine o obsesie ("caut forma în tot ce fac", spunea Brîncuși), când ea se transformă în "problema dificilă și nebunească de a cuprinde toate formele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se adresau prin chiar eschiva lor. Ignorarea mea ― deliberată, voită, construită, ascunsă stângaci sub masca surprizei ― era de fapt întîlnirea neașteptată care mi se dădea într-un spațiu public, era un anunț important, o carte de vizită, o complicitate în văzul tuturor, o invitație mândră și malițioasă de a asista la nașterea libertății lui. 16 august Sânt la Paris de două-trei zile. Este "aniversara" lui Virgil, născut pe 15 august, dar înregistrat "oficial" pe 16 august. Locuiesc la Mihnea, plecat cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
își ignoră adevărata ei menire" și "se împăunează cu pătrundere și știință acolo unde de fapt încetează pătrunderea și știința". Discuția alunecă în cele din urmă către fenomenologie. Ce înseamnă în fond a face fenomenologie? Ce înseamnă a-ți cultiva văzul fenomenologic? Ce deosebire este între fenomenologie și hermeneutică? Ne despărțim târziu noaptea și îmi promit ― dar știu că nu mă voi ține de cuvânt ― să ne revedem sistematic pentru că am nevoie de ei ca de o garanție a non-abrutizării mele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Îndeletnicirile daimonilor): 1. Contemplă (ephorosin) frumusețea și măreția astrului, ascultând În același timp armonia celestă (tes peri tou ouranou harmonias)2. Marcel Detienne a evidențiat trăsătura profund pitagoreică a acestui pasaj, atrăgând atenția și asupra altor texte care fac din văz și din auz senzații rezervate „ființelor alese” sau divine, cum ar fi Pseudo-Plutarh, De musica, 25, sau Platon, În Phaidon, 111 b: „vederea, auzul, cugetul și toate celelalte facultăți ale lor le Întrec pe ale noastre cu atât cu cât
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cele ce acum nu mai sunt prezente cu reprezentarea și realitatea lor. De exemplu, oracolul dat tesalienilor În legătură cu Arne le poruncea să priceapă «auzul surdului și vederea orbului», căci amintirea este și auz al lucrurilor ce nu se aud, și văz al celor ce nu se mai văd. De unde, cum spuneam, nu e de mirare că, având În stăpânirea sa acele lucruri ce nu mai există, cu ușurință memoria se apleacă și asupra celor ce nu au fost Încă. Acestea i
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că uscarea care Însoțește Încălzirea face fluidul mai subtil și Îi conferă o puritate comparabilă cu cea a eterului șaitherodesț. Căci, sufletul uscat fiind și cel mai bun, după spusa lui Heraclit 3, spiritul uscat este superior, În vreme ce umezeala Înmoaie văzul și auzul și, (433) amestecându-se cu aerul, aburește, stinge strălucirea oglinzilor. Pe de altă parte, iarăși se poate foarte bine ca prin răcirea și condensarea pneumei să se impregneze și să se tonifice partea profetică a sufletului așa cum fierul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fugă înspre sat, urmărită de băiatul care o plăcea. Dacă flăcăul era iute de picior și fetei îi plăcea respectivul urmăritor, atunci, după ce fata se lăsa prinsă de către băiat, între cei doi avea loc o sărutare mai îndelungată, în văzul tuturor. Acest sărut reprezenta logodna ludică a celor doi, cel puțin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne precedând logodnele cele adevărate. După-amiază avea loc petrecerea, unde toată lumea dansează, cântă și se simte bine. Se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mulțumirile. mu mo iau rev lui cu vre vre ori PD cam Co dep Jud um glu Jud Ga lte cuvint fturi de pr de gât oluționari . La pleca invitația d au eu. O p odată. Cu Tra m-a văz Vaslui, erei, iar nstantin utat Trai ețean Ion ilit și s-au mă care n ețean, pe lați și apoi e în Muz eședinte ș . Când v ) păreau a re mi-a se e a-l căut ăstrez alb ian
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cel mai important rol. întrebări: câte vor fi culturale, câte divertisment, câte utilitare, câte informaționale, etc. ? b) CULTUR| ȘI PUBLICISTIC| ! Dintotdeauna au existat autori cu opera în sertare, slab percepuți în public; au existat mereu gălăgioși cu puterea cuvântului în văzul lumii, dacă nu chiar politicieni; dar tot așa, au existat îndrăzneți care-au bulversat contemporanii. Care, și în ce măsură, și când sunt din GENERAȚIA ACTIV| ? Totul se leagă de ... modele ! îndeobște acceptat o generație ar fi circa 30 de ani din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
diferențe anatomice, dar și cu alți factori ca trăsăturile personalității, mai ales cu masculinitatea și cu feminitatea. (Hyde și Feller, 1981). Cu toate acestea, cercetările care au investigat această legătură sunt rare. Bărbații sunt superiori femeilor când vine vorba de văz. Într-adevăr, se pare că bărbații au o vedere mai pătrunzătoare și sunt mai buni decât femeile în detectarea mișcării unui obiect într-un ansamblu (Voyer D., Voyer S., Bryden, 1945). La vârsta adultă, 7 bărbați din 10 depășesc femeile
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
au arătat că 3 bărbați din 4 au o precizie mai mare decât femeile în estimarea traiectoriei unui obiect care se îndreaptă spre ei și a posibilității ca acesta să îi lovească (Shiff și Oldak, 1990). În realitate, doar în privința văzului bărbații o iau înaintea femeilor, căci pentru restul de 5 simțuri femeile se dovedesc mai bune decât bărbații (Velle, 1987; McGuinness, 1972). Pentru mai multe detalii Baker M.A., „Sensory functioning”, în ediția Baker M.A., Sex Différences in Human
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
deoarece fiecare ființă este În felul ei unică În univers. Corpul uman este el Însuși un univers În miniatură. În esența sa el este un corp energetic care pare material pentru că Îl percepem cu cele cinci simțuri ale noastre (auz, văz, miros, gust, pipăit) și deși suntem un corp energetic În totalitatea lui, corpul nostru datorită naturii sale funcționează la energii relativ joase de aici aparența de corp fizic, iar energia universală care ne Înconjoară este sursa noastră care ne susține
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
emoțiile lor să poată fi urmărite și Înregistrate. Un microcip de 5 micromilimetri (diametru unui fir de par este de 50 micromilimetri) plasat În nervul optic al unei persoane, „suge” impulsurile nervoase din acea zona a creierului responsabilă pentru miros, văz și auz și le trimite spre Înregistrare unui computer. Odată recepționate și Înregistrate, aceste impulsuri nervoase pot fi trimise Înapoi spre creierul persoanei În cauză, via microcipul implantat. Cu ajutorul unui RMS pot transmite mesaje electromagnetice (codate ca semnale) asupra sistemului
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
formulate prin culegerea de noi rezultate sau efectuarea de experimente. Variabilă endogenă (variabilă dependentă) este variabila ale cărei valori sunt deduse din rezolvarea modelului. Variabilă exogenă (variabilă independentă) este variabila introdusă din afară, ale cărei valori sunt independente de model. Văzul reprezentarea unui sistem vizual În creierul nostru nu are nevoie de nici o asemănare fizică cu ceea ce vedem. Voința Reprezintă capacitatea de a transforma intenția În acțiune, chiar dacă se Întrevăd dificultăți În obținerea lucrului dorit. Este puterea care dă impulsul de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
martiriului și a profețiilor Duhului Sfânt, atitudinea soldatului martirizat este total diferite: nu exprimă nici o atitudine dojenitoare față de fratres commilitones și nici nu exprimă vreo cerere teologică (solicitarea vreunei rugăciuni), rezumându-se la afirmarea credinței și a conștiinței sale în văzul și în auzul tuturor. Un interes aparte manifestă și analogia dintre gestul protagonistului acestui episod și atitudinea soldaților adepți ai cultului lui Mithra care, pe durata ceremoniilor publice referitoare la cultul imperial, puteau să-și țină coroana în mână, grație
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și informațiile nu se transmit Într-o manieră normală datorită insuficienței secreției neurotrasmițătorilor. Conform cercetărilor realizate de specialiști, alte cauze ar fi: plictiseala, supradotarea, conflictele psihice, tulburările emoționale, depresiile, mediul familial conflictual, deficitul de atenție, deficitul de Învățare, auzul sau văzul, tulburări tiroidiene, alergii alimentare. Copilul hiperactiv se dovedește a fi mai energic decât media Într-un mod lipsit de finalitate În situații obișnuite: la masă, la somn, În timpul activităților. Hiperactivul pare mereu În mișcare. Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor diagnosticați
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
ziarist luxemburghez, Cohen Yvan Frank, acreditat la București pentru „Journal de Génève”. La rândul său, Cohen Yvan Frank a atras un alt agent cu misiunea de a acționa în Capitală. Noul angajat într-ale spionajului pur și simplu nota în văzul lumii pe un carnețel numerele și însemnele militare ale mașinilor germane, care staționau în fața diferitelor clădiri. Așa a fost prins, pe 26 ianuarie 1941, în fața Hotelului Lido. Din start, rețeaua a căzut. Cei doi au fost judecați și condamnați. Nici
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]