3,016 matches
-
echipă, așa că am putut afla multe amănunte, nedate vreodată publicității. Nemții, dar și rușii, nu au fost îngropați într-un cimitir special ci acolo unde i găseau aceste echipe. Spre exemplu, pe dealurile Osoi și Costișa, dar și la Podul Vadului. Dacă erau doi, trei la un loc, săpau o singură groapă, nu prea adâncă, aruncau cadavrele în ea, turnau o găleată-două de var deasupra după care lopătau pământul. Pe ici, pe acolo, au pus și câte un semn distinctiv de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
morți la Murgeni, reprezintă un reper important pentru istorici. Probabil, aceștia fuseseră încadrați într-o unitate germană și au putut fi recunoscuți de autoritățile vremii numai după uniforma pe care o purtau, cu totul deosebită față de cea nemțească. Punctul „Podu vadului” - Zizinca. Aici au fost îngropați numeroși ostași germani CAPITOLUL IV Comuna Oșești în anii 1917 1918 Satul Oșești este atestat documentar din anul 1546, în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș. Oamenii de pe aici au fost dintotdeauna
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Une question d'ordres? Discours religieux et intégration européenne à la lumière de l'affaire Buttiglione", în Les Cahiers du Cevipol, 2007, nr.3. Mark N. Franklin, "Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", in Wouter vad der Brug et Cees van der Eijk, European elections and domestic politics. Lessons from the past and scenarios for the future, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 2007, pp. 13-32. Mattew Gabel și Simon Hix, "Defining the EU Political
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
of June 1989", West European Politics, vol. 13, nr. 1, 1990, pp. 116-123. 27 Paul Magnette, Europa politică... op. cit.., p. 53 (p. 84). 28 Mark N. Franklin, "Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", în Wouter vad der Brug et Cees van der Eijk, European elections and domestic politics. Lessons from the past and scenarios for the future, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 2007, p. 14 (pp. 13-32). 29 Date disponibile pe site-ul Parlamentului
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
diminuată de apariția liniei ferate Adjud-Bacău-Roman (1872) - ce a tăiat legătura cu așezările rurale mai sus menționate. Locuitorii evrei au fost atrași cu precădere de spațiile ce le-au permis utilizarea energiei râului Bistrița și, în general, de locurile cu vad bun. În consecință, aceștia au ocupat masiv zona de Est și NordEst a Bacăului, precum și o bună parte din zona centrală a acestuia. Prefacerile ce au avut loc în acest spațiu, dominat, cândva, de „câmpiile pustii”, sunt inimaginabile. La începutul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
populau din plin zonele montane ale Moldovei. Astfel, prin legea din 18 martie 1883, guvernul liberal a autorizat Administrația Domeniilor Statului să dea în concesie societății Letea, timp de 40 de ani, un fond de 6.000 de hectare (pădurile Vadurile și Tarcău din județul Neamță. Conform prevederilor legale, societatea era obligată să asigure din fondurile proprii reîmpădurirea loturilor tăiate. Dacă în zilele noastre percepția istoricului asupra apariției și dezvoltării fabricii Letea este, în general, una pozitivă, în epocă s-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși, redusă a orașului, am putea ușor desprinde următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad” bun. Există și o anumită tradiție în reglementarea activităților din aceste locuri, dacă vom lua în calcul faptul că, încă din anul 1865, orașul avea un „Regulament de funcționare a cârciumilor”. Nu este în intenția noastră să intrăm în prea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
46. De altfel, vrednicul de pomenire Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, definea radioul drept "altar al undelor", iar pe cei care realizează în special emisiunile religioase, îi consider "slujitori ai acestui altar"47. Revista Renașterea, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Clujului și Feleacului, în numărul său din mai 1999, în care anunța inaugurarea emisiunilor postului de radio "Renașterea", scria: În contextul nou de după 1989, Biserica se găsește în situația și în posibilitatea de a-și lărgi sfera misiunii, concretul acestei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a acordat-o pe 6 martie 1996 (a doua miercuri din Postul Mare) unui grup de participanți la Seminarul "Viața Religioasă", organizat de Societatea Română de Radiodifuziune. 48 Revista Renașterea, nr. 5 (113), mai 1999, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Clujului și Feleacului, p. 6. 49 Decretul asupra mijloacelor de comunicare socială, "Inter mirifica", în vol. 3 de "Documente conciliare" al Conciliului Ecumenic Vatican II, Editions du Centurion, Paris, p.373-408, disponibil pe: http://www.infosapientia.ro/ LinkClick.aspx?fileticket
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
această perioadă au glorificat și imaginea mamei, față de care și-au exprimat respectul profund, compasiunea și sentimentul de regret provocat de înstrăinarea în lumea citadină, dinamică și profană. Pentru G. Coșbuc, mama rămâne prototip al dragostei și al suferinței: „în vaduri ape repezi curg Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
rînd pe rînd: o descriere reprezentativă punctată de referințe geografice: (85) Ca să ajungă la castelul din Frapesle, oamenii care merg pe jos sau călare scurtează drumul prin landele numite ale lui Charlemagne, pămînturi nedesțelenite, așezate pe culmea platoului care desparte vadul rîului Cher de cel al rîului Indru către care duce și un drumeag pieziș, ce pornește de la Champy. Cîmpiile astea netede și nisipoase, care te întristează pe o întindere aproape de o leghe, întîlneau într-un pîlc de copaci drumul spre
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
astăzi nesupusă vreunui boier chiar dacă moșia s-a mai micșorat. În 1647 (7156) Ionașcu Blănariu vinde lui Gr. Bouroșu partea lui din Răcușana și Mărtinești, în 26 decembrie 1660, „Nastasia Bârlădeneasa vinde vornicului Dabija ocină și moșie sat Giurgioana, cu vad de moară și cu tot vinitulă” (XIX, pag. 84 85). În 1774 se menționa importanța sa militară într-un document care-i făcea numele cunoscut Europei „Carte de la Moldaviae...” în vederea războiului ruso-turc (care a avut loc, totuși, după 100 de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fragment de text ne-o înfățișează pe eroina nordică stăpînită de o mare agitație a căutărilor: Mama și-a cătat feciorul, Pe pierdutul fiu, strigat-a, Ca lupoaica-n codri merse, Peste mlaștini mari trecut-a, Ca ursoaicele călcat-a, Vaduri a tăiat ca vidra, Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare de corboaică, neagră maica bătrînă din folclorul carpatic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asude și să spumege, să te pot scoate în codru. — Ești nebun. Dacă moare calul, o să dai de greu. Se auzi ca un nechezat râsul lui Turculeț. Ajunseseră la un loc unde albia râului se lățea, era un fel de vad, iar pe malul celălalt se făcea un drum care intra în pădurea Cotrocenilor. — Să trecem dincolo, să ne înfundăm în lăstăriș, oprim caii, îi țesălăm ca să se usuce și-ți spun ce am de spus, că nu rabdă... Drumul, un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe toți și a ajuns la drum deschis, și-a înfipt pintenii în burta armăsarului, care a reacționat imediat pornind într-un galop nebunesc. Vodă și imbrohorul abia se țineau după el. S-a oprit doar când drumul trecea prin vadul unui pârâu. Venind din urmă, ceilalți doi l-au aflat râzând singur. Râdea și arăta spre pietrele din pârâu pe care țopăiau, preocupați să prindă gâze, câțiva ciocârlani de munte. — Păsări! Vezi, Selin aga, uite ți s-o fi părut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pârâu pe care țopăiau, preocupați să prindă gâze, câțiva ciocârlani de munte. — Păsări! Vezi, Selin aga, uite ți s-o fi părut că nu sunt păsări pe aici? se miră Brâncoveanu cu glas tare. — O să poată să treacă rădvanele prin vad? întrebă imbrohorul. — Acu’ da, acu’ o lună nu; noroc cu brânca..., râse voievodul. — Constantin bei, nu-ți este frică să pornești fără gardă așa călare? — Ba mi-e frică, dar... și vodă fluieră scurt. Din tufișurile de pe malul apei răsăriră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Câmpul lui Lung. — Așa este. Sfinția sa Theodosie s-a lăsat biruit iar noi nu mai puteam de bucurie. A doua zi am pornit pe Râul Târgului la vale, tot așa hurducate în căruțe. Ca să ajungem la Băjești am trecut prin vad Bratia și, tot așa flămânzi cum ajunsesem cu o zi mai înainte, sosirăm la curțile Băjeștilor unde eram așteptați cu masa pusă. — Ei, da, acum îmi aduc bine aminte, zise spătarul Mihai. — După-amiază ne-am dus să vedem biserica. În
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
postelnicul, Stroe stolnicul și Voicul pietrarul și fă-le lor veșnică pomenire. Se închinară amândoi tăcuți și se despărțiră de calea Câmpulungului, luând-o la stânga pe un drum mai îngust care-i scoase chiar la râul Dâmboviței. Trecură apa prin vad, nu era încă mare că nu porniseră a se topi nămeții la munte. Din drum de care, calea de la o vreme să făcu un fel de potecă mai lată și o apuca pieptiș la deal prin pădure. Credeam că o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
piatră... — „S-a prestăvit roaba lui Dumnezeu, monahia Eufrosina, după moartea a patru fii, care au fost tăiați; veșnica ei pomenire! Prea întristată mamă până la moarte!” Ieromonahul scoase din traistă un codru de pâine și începu să mănânce. Treceau prin vad un pârâu. I se părea că prințul plecase cu gândul departe și-i părea rău că nu-l luase și pe el. Da, așa era... Totdeauna până acum îi păruse rău că maică-sa, văzând că bărbații în neamul lor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de pe-acasă a venit Cum c-a-nflorit la noi mălinul Si c-ai albit, mămuca, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava. Eu nu știu cum să cred atâtea vesti, Când din scrisori eu vad precum matale Din zi în zi mereu întinerești. O, mama... de Mihai Eminescu O, mama, dulce mama, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutura salcâmii de
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
s-ar așeza-n noroi, dar cum li-e silase ridica iar si zboară să-și găsească cuib de ramuri. Vânt si i frigiar mugurii prea lacomi de lumina își zgulesc acum urechile in guler. MAMA de George Coșbuc În vaduri ape repezi curg Si vuiet dau in cale Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moaraAcolo, mama, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioara. Tu torci. Pe vatra veche ard
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
-n curând, Ca nu-mi mai sunt in fire... Mai știu si eu la ce gândeam? Aveți si voi un frate... Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. Dar n-a fost el!... Sa-l vad venind, As mai trai o viata. E dus, si voi muri dorind Să-l văd odată-n fata. Așa vrea poate Dumnezeu, Așa mi-e datul sortii, Sa n-am eu pe băiatul meu La cap, in ceasul morții! Afara
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
să se facă poduri peste puhoaie și râuri; se văd creșteri bruște ale apelor, atât de mari încât ating trei metri în înălțime în mai puțin de o oră și iau cu ele tot personalul și materialul implicat în trecerea vadului. Aceste accidente nu pot fi întotdeauna evitate; albia torentelor e adesea mai largă de un kilometru. Câte lucruri sunt de făcut în Provinciile Dunărene! Acest gând ne urmărește la fiecare pas. La a doua poștă găsim orășelul Târgu Frumos, ceea ce
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Siret, pe care îl traversăm pe o plută pentru a ajunge la Roman, capitală de ținut, așezat la confluența Siretului și a Moldovei. Descoperim de departe elegantele cupole ale edificiilor religioase, dar nu pătrundem în oraș decât după ce traversăm prin vad sau pe câteva bârne prost legate cele opt brațe din care e format patul Moldovei. Bazinul Romanului se află spre vest, la poalele Carpaților; e închis la est de seria de dealuri pe care tocmai le-am descris. Acest ținut
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]