4,335 matches
-
că atitudinile sunt bipolare. Persoana care are o atitudine determinantă poate avea față de obiect o reacție favorabilă sau nefavorabilă, pozitivă sau negativă. Acesta indică în mod clar bipolaritatea ca una din caracteristicile atitudinii. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului în legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota cu (+ă „plus” sau cu (-ă „minus”. În acest caz vorbim de valoarea sau valența pozitivă sau negativă a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului în legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota cu (+ă „plus” sau cu (-ă „minus”. În acest caz vorbim de valoarea sau valența pozitivă sau negativă a atitudinii ceea ce indica și direcția sau orientarea atitudinii. Punctul zero (neutruă ridică o problemă de interpretare, pentru care se pot propune mai multe soluții. Întâi, se poate considera că o atitudine este neutră când e contradictorie
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
trăsături ce caracterizează atitudinea, deosebind-o de alte procese si fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate; obișnuit ele formează grupaje, sisteme sau subsisteme, care înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate între ele în măsura în care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă între ele pentru forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine motivator în structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa atitudinilor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind educația politico-ideologică și patriotic-revoluționară a maselor, formarea tuturor oamenilor muncii în spiritul muncii, al idealurilor societății noastre socialiste. În acest scop, vor fi promovate permanent manifestările cu un pronunțat mesaj militant, revoluționar, cu sporite valențe educative menite să stimuleze activitatea formațiilor pe genuri de artă care să valorifice în repertoriul lor, pe scară largă, creația artistică românească contemporană (sic!), amplificând astfel eficiența educației politice, patriotice, revoluționare, etice și estetice a personalului Ministerului de Interne. -În
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
trimitere către domeniul sportiv, educația prin mișcare, văzută ca activitate de educație fizică și sport, poate reprezenta o categorie superioară de mișcare biologică și socială din cadrul conceptului general „Educație”, deoarece efectele pe care educația prin mișcare le determină au și valențe psihopedagogice și sociale. Datorită dezvoltării societății, a diferitelor tehnologii și a numeroaselor științe, în societatea modernă mișcarea corporală, mai ales cea efectuată sub forma exercițiilor fizice, a devenit accesibilă unor categorii de populație din ce în ce mai numeroase. Pentru om, importanța mișcării prin
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
În acest moment se anexează genului eseistic portretul, maxima, scrisoarea literară, discursul și disertația. Noțiunea, consolidată în epoca modernă sub impactul experimentelor, ajunge să desemneze o contribuție redusă ca proporții, metodică și orientată spre explorare și cunoaștere. În paralel cu valența științifică, genul eseistic adoptă forma conversațională în Anglia victoriană și publicistică, filosofică și literară în Franța iluministă. Principiul de bază al eseului rămâne, de-a lungul timpului, relativismul. Eseistul tratează un subiect fără pretenția epuizării lui, cu dezinvoltură și seninătate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în Anglia victoriană și publicistică, filosofică și literară în Franța iluministă. Principiul de bază al eseului rămâne, de-a lungul timpului, relativismul. Eseistul tratează un subiect fără pretenția epuizării lui, cu dezinvoltură și seninătate. Genului eseistic i s-au atribuit valențe persuasive pentru că ar folosi mijloace subtile prin care ar încerca să determine cititorul să adere la ideile exprimate. Adrian Marino consideră că eseistul ridică o problemă și propune soluții fără să le impună sau să le dogmatizeze. Conotații actuale Eseul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
conturează cu ajutorul unei ars combinatoria în care ideea se întrepătrunde cu imaginea artistică. Apelând la tehnici ca parafraza, comentariul, descrierea, analiza, deducția, inducția se încearcă decriptarea textelor și prezentarea lor într-o nouă lumină. Evaluarea eseului școlar Eseul școlar, circumscris valențelor actuale ale genului, poate avea formă nestructurată sau structurată. Eseul nestructurat este un tip de compunere școlară, care pornește de la o temă indicată și oferă libertate de abordare și de selecție a ideilor. Evaluarea eseului nestructurat se poate realiza global
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
comunicare prezintă două aspecte: conținutul și relația"4, pentru ca primul să capete relevanță și consistență în cadrul procesului se impune înscrierea acestuia într-o rețea de relații compatibile 5 în ceea ce privește codul valorificat în codificarea/decodificarea mesajului, canalul de transmitere a acestuia, valențele contextuale etc. Comunicarea-relație se constituie, astfel, într-o realitate procesuală cu două fațete (în această interpretare): una care vizează relația cu/raportarea la cadrul referențial, personal, interpersonal, acțional etc. și cea de-a doua, care presupune ancorarea într-un sistem
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc. și cea de-a doua, care presupune ancorarea într-un sistem minim de compatibilități care să optimizeze (deși în măsură diferită de la caz la caz) actul comunicativ acestea inclusiv ca modalități de adaptare/readaptare permanentă a acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
perspectivă similară, pe aceeași axă se situează subiectivitatea interlocutorului, concretizată în însăși atitudinea pe care acesta o manifestă față de mesajul care i-a fost transmis într-o anumită situație de comunicare. În general, interlocutorul se caracterizează printr-o serie de valențe specifice care impun, implicit, permanente nuanțări, redimensionări ale demersului comunicativ, în măsura în care se vizează optimizarea acestuia. Într-o primă accepție a sintagmei, includem în sfera subiectivității interlocutorului (ca și în cea a locutorului), elementele care-l individualizează (chiar dacă este vorba de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de conținutul ce trebuie transmis (corespunzător planului de învățământ, programei etc.); contextualizare (vezi mai jos, comunicarea-contextualizare). (c) Comunicarea-contextualizare În calitate de concept (și termen) supraordonat celor prezentate supra, contextualizarea se constituie într-o modalitate de interpretare a unui mesaj prin raportare la valențele subiectivității/intersubiectivității/obiectivității, respectiv la coordonatele diferitelor tipuri de context în care actul comunicativ este ancorat. Contextualizarea este cea care oferă, în realitatea comunicării, cheia de descifrare a mesajului, în principiu în conformitate cu intenția comunicativă a locutorului, și implicit premisele analizei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care oferă, în realitatea comunicării, cheia de descifrare a mesajului, în principiu în conformitate cu intenția comunicativă a locutorului, și implicit premisele analizei pluriperspectiviste a unei situații de comunicare în general; prin contextualizare, analistul poate identifica anumite aspecte ale (inter)subiectivității/obiectivității, valențe ale raportului cauză efect la nivel comunicativ, aspecte ale translării individual colectiv, respectiv ale motivării acesteia etc., elemente raportate la diferite tipuri de context 12, dintre care avem în vedere aici: * contextul circumstanțial (situațional) reperele de tip spațio-tem-poral, modal, cauzal
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicării verbale; * contextul socio-cultural reflectare a tradițiilor, mentalităților, aspectelor particulare care caracterizează fiecare comunitate (a)locutorială. Particularizând, în cadrul situației de comunicare ca ,,dat" (,,rezultat al raporturilor sociale anterioare"), respectiv ca o ,,construcție" (,,produs al activității subiecților")14, contextualizarea 15 capătă valențe specifice, ca: * acțiune de plasare într-un anumit context a unui mesaj; * modalitate de dezambiguizare, de optimizare a realizării actului comunicativ; * formă/manieră de evidențiere a relațiilor 16 existente între componentele mesajului și cele ale situației de comunicare, relații explicite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă perspectivă asupra comunicării implică, de altfel, și actualizarea celorlalte două componente vizate în subcapitolul de față: limbajul, ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lingvistice, ca formă de reflectare a contextului idiomatic etc. (aspecte care vor fi avute în vedere, de altfel, în capitolele ulterioare). 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice Relaționând aspectele teoretice prezentate supra pentru comunicarea interumană, în general, cu valențele particulare ale contextului didactic, se remarcă o serie de elemente caracteristice acestui nivel: ca relație, valori subiective/intersubiective, contextuale, normate, ca interacțiune, ca procesualitate, planul comunicării de tip didactic (avut în vedere aici) este unul care-și nuanțează ipostazele, statutul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
faciliteze dezvoltarea (pe multiple planuri) a subiecților, cu precizarea că reala optimizare a procesului se constituie ca reflectare a intersubiectivității, a compatibilizării, a adaptării permanente 26 a celor două coordonate subiective/personale implicate în actul comunicării. (c) Contextualizarea, ale cărei valențe aplicative au fost deja anticipate prin unele dintre exemplificările de la 1.1., presupune raportarea la multiplele coordonate ale tipurilor de context prezentate supra, în care se ancorează, de altfel, procesul comunicării didactice. Particularizând pentru comunicarea didactică, contextul poate fi privit
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asociată planului afectiv se constituie în premisă a utilizării preponderente a timpului prezent (uneori, în povestire, și a imperfectului), a structurilor în bloc72, a construcțiilor simple, în general, coordonate, a exprimării eliptice, respectiv a repetițiilor ca modalitate de potențare a valențelor persuasive ale mesajului (,,stă departe, departe..."); * se constată dificultăți în realizarea concordanței timpurilor, în utilizarea formelor de genitiv-dativ ale substativelor și substitutelor acestora, a anumitor forme de plural, respectiv de feminin etc.; * la nivelul frazei, sunt actualizate propoziții/fraze scurte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
programă ca în cazul celorlalte cicluri de învățământ); alegerea modalității de abordare a unei anumite unități de conținut (ancorată într-o temă/subtemă de unde și ideea de proiectare de la general la particular, cu posibilitatea de adaptare a anumitor elemente în funcție de valențele contextuale ale derulării activității instructiv-educative), a strategiei didactice optime metode și procedee, mijloace de învățământ, forme de organizare a activității, resurse (umane, temporale) puse în valoare etc.; stabilirea manierei/formei de realizare a evaluării etc. Vezi, în acest sens, Figura
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la particular, de individualizare a didacticii activităților de educare a limbajului în cadrul sistemului disciplinelor de tip ,,pedagogic", ,,educațional", ,,aplicativ", se delimitează două perspective de abordare: pe de o parte, didactica activităților de educare a limbajului văzută prin prisma raportării la valențele pedagogiei preșcolare și, pe de altă parte, aceeași disciplină asociată teoriei educației și didacticii 84, în general, și didacticilor aplicate, în special. Într-o primă direcție a analizei, tabloul general al științelor educației (după Mialaret 85) prevede o tripartiție la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
inițială, pe parcurs, finală); activitățile: cunoașterea mediului, activitate matematică, educarea limbajului, educație pentru societate, educație muzicală, educație plastică, activitate practică, educație fizică; concluzii evaluare descriptivă, cărora li se pot adăuga alte elemente considerate de către cadrul didactic relevante, utile în optimizarea valențelor individualizante ale demersului instructiv-educativ. (b) Caietul de evidență a prezenței și a activității educatoarei (planificarea calendaristică și planificarea tematică) se impune a fi completat integral, avându-se în vedere: subsumarea tuturor activităților dintr-o săptămână temei/subtemei alese/proiectate și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia etc., fiind structurate cel mai frecvent pe teme mari, asociate prin raportarea la diferitele coordonate ale comunicării orale și scrise obiectivelor cadru și obiectivelor de referință, fără a fi însă evidentă punctarea anumitor valențe ale conținuturilor subordonate domeniului limbii române, celui al literaturii pentru copii, respectiv domeniului general al comunicării; de aici și dificultățile întâmpinate în realitatea didactică a nivelului preșcolarității cu precădere de către cadrele didactice aflate în etapa inițială a angajării într-un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în cadrul unei activități. Criteriile de propunere, selecție și organizare a conținuturilor reflectă, astfel, multiplele perspective 131 reperabile în activitățile desfășurate în grădiniță: perspectivă unidisciplinară abordarea elementelor de construcție a comunicării, a celor de teorie literară și literatură pentru copii, a valențelor comunicării interumane drept conținuturi cu unități subsumate, cărora li se asociază anumite strategii didactice, în conformitate cu finalitățile stabilite; așadar, unități de conținut specifice Educării limbajului versus unități de conținut specifice Activităților matematice versus unități de conținut specifice Educației muzicale etc.; perspectivă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Activităților matematice versus unități de conținut specifice Educației muzicale etc.; perspectivă multidisciplinară ca modalitate de asociere/coordonare a unor discipline diferite, aparent fără posibilitate de realizare a unei conexiuni între acestea, cu valorificarea în abordarea conținuturilor dintr-un domeniu a valențelor argumentativ-persuasive ale altui domeniu 132; de exemplu, la activitatea de repovestire Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici, se repovestește pe baza imaginilor, se numără cuvinte, silabe etc., se desenează piticii, se cântă Cântecul piticilor, se vizionează fragmente din filmul de desene
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
limbii române; * domeniul teoriei literare reflectate în/prin literatura pentru copii. 5.2.1. Conținuturi raportate la domeniul comunicării implicarea în actul comunicativ ca locutor/vorbitor; adaptarea mesajului la particularitățile interlocutorului și ale contextului; implicarea în actul comunicativ ca interlocutor; valențe ale salutului; aspecte ale (auto)prezentării; formularea de răspunsuri la întrebări; implicarea în actul comunicativ ca auditor/spectator; codificarea (prin desene, simboluri etc.)/transmiterea și receptarea/decodarea de mesaje; valențe ale comunicării verbale (orale/scrise), nonverbale și para-verbale; implicarea în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]