7,566 matches
-
simplă tehnică de măsurare a fidelității, ea fiind importantă în mai multe faze și aspecte ale unei cercetări sociale și ocupând un loc central în evaluarea validității. În științele „tari”, ca de altfel și în practica de zi cu zi, validitatea instrumentelor, faptul că explorează (măsoară) ceea ce-și propun să exploreze (măsoare), este un lucru de la sine înțeles. Metrul măsoară lungimea, cântarul - masa ș.a.m.d. Iar dacă instrumentele nu sunt trucate, măsoară bine. Chiar măsluite fiind, ele măsoară, până la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
până la o eventuală corectare, fidel. În demersurile din câmpul socioumanului însă, datorită complexității, fluidității și efectelor de interacțiune cercetător-subiect, a te întreba dacă ai aflat ceea ce ți-ai propus să afli este esențial. Înainte de a expune succint principalele forme de validitate utilizate și utilizabile în domeniul științelor socioumane, să revenim la a accentua că între validitate și fidelitate există o puternică asimetrie, prima incluzând-o, așa cum am mai menționat, pe cea de a doua. Un item sau un chestionar, referitor la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
efectelor de interacțiune cercetător-subiect, a te întreba dacă ai aflat ceea ce ți-ai propus să afli este esențial. Înainte de a expune succint principalele forme de validitate utilizate și utilizabile în domeniul științelor socioumane, să revenim la a accentua că între validitate și fidelitate există o puternică asimetrie, prima incluzând-o, așa cum am mai menționat, pe cea de a doua. Un item sau un chestionar, referitor la aceeași stare reală, poate să dea aceleași rezultate, în momente diferite sau pentru operatori diferiți
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
puternică asimetrie, prima incluzând-o, așa cum am mai menționat, pe cea de a doua. Un item sau un chestionar, referitor la aceeași stare reală, poate să dea aceleași rezultate, în momente diferite sau pentru operatori diferiți, fără a avea însă validitate. La o întrebare de genul: ξ Aveți prejudecăți rasiale? e posibil să obținem, cu mare constanță în timp și în funcție de operatori, răspunsul „Nu” cu o frecvență foarte ridicată, de peste 90%, deci cu o constanță remarcabilă. Asta nu garantează deloc că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu garantează deloc că itemul în cauză a și reușit să deceleze corect între cei care au asemenea prejudecăți și cei care nu au. Uniformizarea răspunsurilor spre nivelul superior al frecvențelor se datorează, evident, puternicei acțiuni a dezirabilității sociale. 1. Validitatea de conținut este o evaluare subiectivă - realizată de către unul sau mai mulți cercetători - asupra măsurii în care itemii (întrebările) din chestionar reflectă conținutul problemei abordate. Sau, altfel spus, asupra gradului în care conținutul chestionarului este reprezentativ pentru conținutul problemei studiate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce poate stârni unele nedumeriri.Însă aprecierea este corectă, de vreme ce se emite un fel de judecată de valoare asuprachestionarului, chiar dacă persoana care o face are multă experiență în domeniu. Subiectivitatea unui proiectant de chestionar poate fi însă corectată - și deci validitatea ameliorată - prin folosirea metodei experților. Utilizarea experților ca evaluatori independenți sau, cu un randament și mai mare, în interviul de grup sporește validitatea de conținut. Spredeosebire de fidelitatea intraoperatori, care angajează calcule statistice, recurgerea la metoda experților în aprecierea validității
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
face are multă experiență în domeniu. Subiectivitatea unui proiectant de chestionar poate fi însă corectată - și deci validitatea ameliorată - prin folosirea metodei experților. Utilizarea experților ca evaluatori independenți sau, cu un randament și mai mare, în interviul de grup sporește validitatea de conținut. Spredeosebire de fidelitatea intraoperatori, care angajează calcule statistice, recurgerea la metoda experților în aprecierea validității de conținut este un demers preponderent calitativ. 2. Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
validitatea ameliorată - prin folosirea metodei experților. Utilizarea experților ca evaluatori independenți sau, cu un randament și mai mare, în interviul de grup sporește validitatea de conținut. Spredeosebire de fidelitatea intraoperatori, care angajează calcule statistice, recurgerea la metoda experților în aprecierea validității de conținut este un demers preponderent calitativ. 2. Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
evaluatori independenți sau, cu un randament și mai mare, în interviul de grup sporește validitatea de conținut. Spredeosebire de fidelitatea intraoperatori, care angajează calcule statistice, recurgerea la metoda experților în aprecierea validității de conținut este un demers preponderent calitativ. 2. Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care înseamnă compararea rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un randament și mai mare, în interviul de grup sporește validitatea de conținut. Spredeosebire de fidelitatea intraoperatori, care angajează calcule statistice, recurgerea la metoda experților în aprecierea validității de conținut este un demers preponderent calitativ. 2. Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care înseamnă compararea rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg spus, comparare intercriterială. Pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
calcule statistice, recurgerea la metoda experților în aprecierea validității de conținut este un demers preponderent calitativ. 2. Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care înseamnă compararea rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg spus, comparare intercriterială. Pentru a aprecia însă dacă un instrument (criteriu) este valid sau nu, unul dintre ele trebuie considerat ca fiind standard
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în aprecierea validității de conținut este un demers preponderent calitativ. 2. Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care înseamnă compararea rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg spus, comparare intercriterială. Pentru a aprecia însă dacă un instrument (criteriu) este valid sau nu, unul dintre ele trebuie considerat ca fiind standard, obiectiv. Lucru care este destul de riscant
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rezultate, nu se poate spune care criteriu este mai valid. Sau, dacă, de pildă, într-o cercetare privitoare la impactul modernizării asupra unei colectivități tradiționale, vom pune în paralel date de anchetă și date observaționale, consensualitatea este un indicator al validității, dar lipsa ei nu etichetează automat negativ ancheta sau observația. Ceea ce se consideră a fi un criteriu valid este, până la urmă, tot ochestiune de reflexie și de experiență în domeniu. Nu e mai puțin adevărat că invocarea acestui gen de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dar lipsa ei nu etichetează automat negativ ancheta sau observația. Ceea ce se consideră a fi un criteriu valid este, până la urmă, tot ochestiune de reflexie și de experiență în domeniu. Nu e mai puțin adevărat că invocarea acestui gen de validitate poate crea situații de-a dreptul ilare, și anume atunci când criteriul standard este o percepție a simțului comun. Ni s-a întâmplat ca în cercetările noastre să procedăm la analize multicriteriale extrem de sofisticate, ale căror rezultate să ajungă a fi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
s-a întâmplat ca în cercetările noastre să procedăm la analize multicriteriale extrem de sofisticate, ale căror rezultate să ajungă a fi apreciate, de diverși beneficiari, în termeni de genul: „Da, e bine, căci așa bănuiam și eu că va ieși”. Validitatea predictivă se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa evenimente, comportamente, atitudini sau alte stări ale indivizilor, grupurilor sau instituțiilor sociale. Să recunoaștem că, în domeniul socioumanului, cu cât ne referim la probleme mai complexe și mai delicate, cu atât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prezentă puterea predictivă. Totuși, există genuri de cercetări bine cunoscute, cum sunt sondajele de opinie, cu deosebire cele preelectorale, care constituie un exemplu elocvent al succesului predicției bazate pe chestionare standard și pe eșantioane reprezentative. La modul mai concret deci, validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un moment posterior - ca în cazul votării. Dar nici aici o lipsă de paralelism - în ciuda
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a se mai produce schimbări sensibile în atitudinea oamenilor. Practica sondajelor demonstrează din plin această legitate, ea nefiind infirmată, ci, dimpotrivă, confirmată de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția unor factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Practica sondajelor demonstrează din plin această legitate, ea nefiind infirmată, ci, dimpotrivă, confirmată de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția unor factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum rezultatele obținute se înscriu într-un context teoretic mai larg (rețeaua
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum rezultatele obținute se înscriu într-un context teoretic mai larg (rețeaua de constructe nomotetice implicate). De aceea, ea presupune și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceea, ea presupune și (meta)analiza datelor obținute de diverși cercetători, cu diverse metode, în conformitate cu principiul „triangulației”, la care ne-am referit deja (în finalul capitolului despre specificul anchetei în context metodologic). Există un consens în rândul specialiștilor că evaluarea validității conceptuale este, din nou, mai degrabă o chestiune de practică asiduă de cercetare decât de calculare „orbește” a unor coeficienți de corelație sau a altor indicatori statistici. În materie de anchete, eaeste privită „...ca o imagine globală, rezultată din ani
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
statistici. În materie de anchete, eaeste privită „...ca o imagine globală, rezultată din ani mulți de muncă, a cât de binefuncționează instrumentul anchetei, într-o multitudine de locuri, așezări (settings) și populații”, spune Litwin (1995, p. 43). Aspectele tehnice ale validității și fidelității se pun, cu deosebire, în cazul unorinstrumente mai elaborate, cum sunt testele, scalele de atitudine și inventarele, pe diverse probleme. Totuși, nu trebuie să contrapunem categoric rigurozitatea acestora față de chestionar (anchetă) și interviu. În primul rând, deoarece un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
îndreptățit s-a observat (Touliatos et al., 1990), și cei care întrebuințează scale și inventare pot cădea ușor în capcana pseudovalidității. Faptul că un instrument are un nume precis (și, eventual, seducător ca formulare) nu înseamnă că are și o validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural a unor astfel de instrumente, avem de a face cu ceea ce s-ar putea numi pseudovaliditate transculturală. Ocupându-se de asigurarea validității transculturale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural a unor astfel de instrumente, avem de a face cu ceea ce s-ar putea numi pseudovaliditate transculturală. Ocupându-se de asigurarea validității transculturale, Oishi (2003) consideră că înafara unor diferențe culturale structurale de comportament și mentalitate (importanța statutului social, rolul proximității spațiale, valoarea socială a timpului etc.), cel mai important lucru este, desigur, traducerea instrumentului din limba în care a fost elaborat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în idiom, dar să nu fie îndeplinită echivalența conceptuală. De exemplu, dacă într-o anume cultură berea nu e considerată alcool, la întrebarea „consumați alcool?” subiecții vor răspunde că nu (Oishi, 2003, p. 183). În vederea realizării unei traduceri cu mare validitate conceptuală, Oishi (2003, pp. 184-186) propune: (i) Traducere multiplă, adică de către mai mulți traducători calificați din rândul populației-țintă pe care se aplică chestionarul. (ii) Retraducere multiplă în limba de origine. Traducătorii pot fi din populația-țintă sau dintre vorbitorii limbii de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]