1,700 matches
-
ale americanilor s-a utilizat scala pentru aprecierea valorilor lui M. Rokeach. Subiecții participanți la studiu nu au apreciat în mod direct gradul de individualism sau colectivism, ci dimensiuni ca recunoașterea socială, obediența, libertatea, care caracterizează indirect individualism colectivismul. Vietnamezii valorizează foarte intens recunoașterea socială, respectul și aprecierea celorlalți, precum și obediența. De asemenea, subiecții din acest eșantion din sudul Asiei nu sînt preocupați în special de valoarea pe care americanii o consideră una dintre motivele intervenției lor în Vietnam libertatea. Această
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivism, ilustrînd importanța valorilor sociale conservatoare (tradiția, ordinea socială). Aceste țări sînt caracterizate, așadar, de culturi mai pronunțat colectiviste, care pun accentul pe in grup ca unitate de subzistență și dezvoltare personală. Atît cultura națională spaniolă, cît și cea braziliană valorizează apartenența la comunitate, reperele axiologice tradiționale și mai puțin valorile ce privesc intimitatea și independența. Totuși, în timp ce spaniolii se identifică mai mult cu unitățile locale sau regionale (diferite eterogenități regionale considerabile care o caracterizează, provocate de diversitatea istorică, politică, de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
condiție mai modestă tind să fie colectiviste, în timp ce clasele înalte sînt precumpănitor individualiste (Triandis, 1995). Acest aspect va corela semnificativ și cu modul în care părinții își vor crește copiii. Astfel, cei din clase sociale superioare vor avea tendințe individualiste, valorizînd realizarea personală și creativitatea, în vreme ce cei proveniți din clasele sociale inferioare vor face presiuni asupra copiilor în direcția obedienței și respectării normelor. 8.5.5. Educația Implicarea în experiențe educaționale diverse și complexe va mări propensiunea oamenilor spre valori ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Triandis, Suh, 2002; Triandis, 1995; Gouveia, Clemente, Espinosa, 2003), comunicarea (Holtgraves, 2008; Triandis, Suh, 2002; Kashima, Foddy, Platow, 2002), etica (Triandis, 2001). 8.6.1. Vîrsta Printr-un studiu specific (Triandis, 2000), s-a dovedit că, pe măsură ce înaintăm în vîrstă, valorizăm din ce în ce mai mult stabilitatea relațiilor sociale, devenind mai colectiviști. 8.6.2. Autopercepția Analizînd mecanismele autopercepției în două culturi diferite una colectivistă (Japonia) și una individualistă (Statele Unite ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
într-o cultură națională anume, subiecții se așteaptă și acceptă ca puterea sa fie distribuită în mod inegal în societate. în societățile caracterizate de o distanță mare față de putere, o importantă distanță emoțională separă subordonații de reprezentanții autorității. Aici sînt valorizate respectul și deferența formală față de persoanele cu statut înalt (precum părinți, vîrstnici etc.) (Basabe et al., 2002, p. 106), iar inegalitățile între oameni sînt așteptate și dorite. O distanță mică față de putere caracterizează culturile în care nu se pune semnificativ
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cîștigul material, iar femeile modeste, "la locul lor", tandre și preocupate de calitatea vieții. Accentul este pus, în primul caz, pe echitate, competiție și performanță. Culturile feminine, dimpotrivă, nu accentuează diferența dintre sexe, rolurile de gen sînt mai fluide și valorizează precumpănitor cooperarea în defavoarea competitivității, apreciind egalitatea între sexe, preocuparea pentru mediu, calitatea vieții și grija pentru cei slabi. Tonul dominant îl dau aici valori precum egalitatea și solidaritatea, modestia. O consecință importantă a valorii culturale de feminitate este aceea că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Stresul la locul de muncă este perceput în măsură mai mare în culturile cu un indice EI mai crescut. La nivel organizațional, după Yamamura, Satoh și Stedham (2003), EI influențează calificarea schimbării. Astfel, în culturile naționale cu EI crescută se valorizează vechimea la locul de muncă și loialitatea față de companie, în schimb, în culturile cu EI scăzută angajații nu percep schimbarea ca pe o amenințare, ci ca pe o oportunitate, iar locurile de muncă în sine sînt mai puțin formalizate, cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
oamenii, ajungînd la concluzia că sînt ființe spirituale, au trebuit să inventeze un sens pentru "corect"/ "incorect" sau "bine"/"rău". în viziunea sa, dimpotrivă, subiectul uman nu trebuie să inventeze "binele", acesta deja există și aparține unui spațiu care îl valorizează din plin, care există dinaintea deciziei umane și în afara schimbărilor culturale. Acest spațiu conferă semnificație valorilor și asigură o viață cu sens individului, aflat continuu în căutarea împlinirii vieții, indiferent de modul în care fiecare își înțelege împlinirea. Prin întrebările
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și sancționați dacă nu se supun obligațiilor și regulilor asociate rolurilor lor. Astfel, (3) ierarhia caracterizează cultura în care legitimitatea distribuției inegale a puterii, rolurilor și resurselor (putere socială, autoritate, bogăție) e asumată implicit și netăgăduită. în contrast, (4) egalitarismul valorizează angajarea voluntară în promovarea bunăstării celorlalți (egalitate, justiție socială, libertate, responsabilitate, corectitudine). Al treilea registru cu care se confruntă toate societățile este legat de conectarea subiecților la lumea naturală și socială, de tendința de schimbare activă a lumii pentru a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
situația socioeconomică a început să se schimbe dramatic. Noile condiții de viață au atras după sine și un nou mod al oamenilor de a se raporta la realitatea socială înglobantă. Atitudini și comportamente care pînă la acel moment au fost valorizate începeau să-și piardă din importanță, deoarece nu mai erau adaptative, nefiind încurajate de regimul comunist sau, mai mult decît atît, fiind chiar pedepsite de acesta. Ierarhia valorilor sociale a suferit, astfel, prefaceri radicale, în urma procesului de reașezare la condițiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
astfel internalitatea. Din cauza imposibilității de a avea un impact în schimbarea modului de derulare a evenimentelor, subiecții învățau social că, în fapt, controlul se află în afara propriei persoane, dezvoltînd o tendință predominant externalistă. Pe de altă parte, societatea occidentală, care valorizează implicarea socială a individului și gîndirea creativă, ajută indivizii să dezvolte o atitudine internalistă față de evenimentele cu care se confruntă, această atitudine fiind apreciată de către semeni și instituții, dar și încurajată perpetuu de regulile nescrise ale jocului social. Aceste explicații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indivizilor în procesul de adaptare la condițiile economice și sociopolitice. Se poate observa, așadar, cel puțin teoretic, existența unei relații între importanța atribuită valorilor de universalitate și dimensiunea internalitate/externalitate. De asemenea, subiecții din societățile individualiste au fost învățați să valorizeze și să urmărească independența și realizarea individuală, fenomen care a dus la dezvoltarea încrederii în controlul exercitat de propria persoană asupra evenimentelor. Societățile colectiviste promovează armonia în relațiile interpersonale și solidaritatea între membrii grupului, fapt ce a accentuat interdependența și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și mai puțin de înzestrările "native" ale subiectului angajat în relație. Autodezvăluirea în sine este un proces universal, însă profunzimea sa, natura informațiilor vehiculate, preferința pentru un anumit interlocutor sînt influențate de specificul orientării cultural-valorice. Dacă exponenții culturilor "occidentale", individualiste, valorizează autodezvăluirea personală, reprezentanții culturilor "orientale", colectiviste, încurajează autodezvăluirea relațională (Segall et al., 1999; Goodwin, Gaines, 2004). Continuînd paralelismul între culturile occidentale și cele orientale, observăm tendința acestora din urmă de a nu își dezvălui gîndurile sau sentimentele proprii înainte de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cărți, diferențele interculturale influențează conceptul despre sine al subiectului. Astfel, culturile "occidentale", individualiste și independente încurajează construirea unei scheme despre sine în jurul unor trăsături proprii unui actor social individual, activ, afirmat în contexte diferite, în timp ce culturile "orientale", colectiviste și interdependente, valorizează rolul și rețeaua relațiilor cu "celălalt", favorizînd avantajele apartenenței. Dacă ar fi să rezumăm cele două maniere diferite de construire a self ului, putem prezenta principalele orientări după cum urmează (vezi tabelul 1) (Markus, Kitayama, 1991; Trafimow, Triandis, Goto, 1991; Markus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și a rolurilor asumate de femei cu "invizibilitatea" spațiului privat, ca și cum toate acestea ar fi înscrise "în natura lucrurilor"10. De asemenea, demersul biografic propus vine să ilustreze revirimentul cercetărilor calitative cu privire la un spațiu și o problematică insuficient explorate și valorizate în științele sociale și politice: Istoria consemnează viața publică. De-abia în ultimii ani pare să se aplece mai mult asupra a ceea ce numim privatitate 11. Pentru nuanțarea subiectului, analiza mecanismelor de excludere simbolică a femeilor din sfera vieții publice
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în multe dintre orientările feministe actuale, ca fiind depășită sau cel puțin "slabă" ca potențial analitic și explicativ 17. Perspectiva pluralistă postmodernă asupra identităților de gen multidimensionale (androgine) și multiple, ca și noul val al feminismului ("feminism al autonomiei"), care valorizează diversitatea experiențelor femeilor, situate în contexte sociale și politice particulare 18, ne oferă o alternativă analitică mult mai flexibilă și mai aproape de complexitatea realității sociale. Acest proiect editorial a pornit de la o cercetare mai amplă 19, care a avut în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în viața de familie. În perioada copilăriei mici și mijloci a băiatulului am fost preponderent orientată spre familie și rolul matern. Fiecare rezultat al băiatului mi-a produs o imensă plăcere, i-am susținut interesele intelectuale și practice, i-am valorizat parcursul școlar fapt care și explicăparțial rezultatele sale foarte bune de-a lungul timpului, până la studiile doctorale pe care le-a început la Londra. Mi-am făcut griji în legătură cu faptul că am fost poate, uneori, o mamă excesivă și supraprotectoare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fratele meu; fără să fie un elev mediocru, mama părea să vină acasă neliniștită de la ședințele cu părinții clasei lui, și fericită de la ședințele cu părinții clasei mele. Eu eram cea mai bună din clasă, iar succesul meu școlar o valoriza; devenea mândră de mine, laudele profesorilor mei o determinau să mă perceapă într-o altă lumină. Ca urmare, mi-a creat toate condițiile ca să citesc și să învăț. Spre deosebire de unele din colegele mele de clasă, care știau să gătească, își
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
îi seamănă. Pentru mine este și o confesiune care se așteaptă de la mine și la care răspund reflectând în continuare. Despre neglijarea relațiilor dintre mamă și fiică a vorbit mai ales Luce Irigaray, explicând-o în termenii culturii falologocentrice, care valorizează masculinitatea. Mama are aceeași pasiune pentru cărți, a lucrat la Biblioteca Centrală Universitară, apoi la Biblioteca Academiei, unde citea dintr-o curiozitate livrescă și cu o aviditate molipsitoare. Cu ea am avut întotdeauna discuții despre cărți, tot ea i-a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
picior, dar și a îndura loviturile și înjurăturile de la fotbal și a fi capabilă la rândul meu să fac asta (acest lucru părea contra naturii mele de femeie). Îmi aduc aminte și acum de felul în care fratele meu a valorizat strategic genul pe terenul de fotbal. Citez din memorie: "Soră-mea, tu faultează cât poți. Pentru că ești fată ei nu se vor plânge și așa contribui la victorie". Așadar am fost urmărită în copilăria timpurile de o permanentă dorință de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
acest orizont tematic, întrebări de cercetare și conștientizare relevante ar putea fi: Cum percep autorii și autoarele textelor diferențele de gen? Cum se explică faptul că diferențele între sexe se transformă adesea în inegalități de gen? Ce ne determină să valorizăm prioritar și să conservăm modelul/standardul masculin de performanță? Cum percep autorii/autoarele ideea egalității pentru femei și bărbați, feminismul și studiile de gen? Corelația diferențe-egalitate de gen, intens dezbătută în zona științelor sociale și politice, oferă noi clarificări teoretice
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
unisexuate; standardul masculin rămâne o prezență dominantă, implicită, în standardul unic, cu care se substituie); d) valorizarea egală a diferențelor de gen (egalitatea de gen ca egalitate intrinsecă și libertate de alegere; două sau mai multe standarde/modele culturale egal valorizate). În procesul de definire și concretizare a ideii de egalitate pentru femei și bărbați este foarte important modul în care gândim și ne raportăm la diferențele de sex și gen social: privim diferențele ca și categorii bipolare, ca și opoziții
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
coerență în funcție de metoda utilizată în susținerea acestui demers. Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de evaluare, cât și demersul iniț iat pentru a atinge scopul propus. Utilizarea din ce în ce mai susținută a unor instrumente de evaluare care valorizează sarcinile de lucru centrate pe competențe și abilități de ordin practic, ar putea revigora întreaga acțiune a profesorului asupra a ce trebuie evaluat, când, cum și mai ales cu ce. Aceasta este și perspectiva din care se va aborda relaț
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
în care prin modul de concepere și dezvoltare se adecvează temei abordate de către candidat; se urmărește dacă proiectul acoperă coerent, unitar, logic, argumentat, câmpul temat ic. 2 COMPLETITUDINEA PROIECTULUI reflectă modul de abordare a temei, măsura în care au fost valorizate competențele și abilitățile de ordin teoretic și practic. 3 ELABORAREA Ș I STRUCTURAREA PROIECTULUI vizează competențele demonstrate de elevi în elaborarea proiectulu i (acuratețea și rigurozitatea demersului științific, logica și argumentarea ideilor, coerența internă, corectitudinea ipotezelor și concluziilor. 4 CALITATEA
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
săvârșirii cultului creștin duceau într-adevăr la abuzuri precum cele pe care le interzicea sinodul de la Cartagina din 397. E adevărat că în cauză nu era doar beția propriu-zisă, ci mai degrabă semnificația acesteia. Acționând împotriva cultelor păgâne care o valorizau recunoscând în ea puterea zeului vinului, catolicismul roman condamna starea de beție identificând-o cu viciul beției. Completând prohibiția beției formulată mai ales de către Apostolul Pavel în epistolele sale, sfântul Cezar (470-542) îi prevenea pe păstoriții săi, într-una din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]