2,062 matches
-
masele țărănești și muncitorești, clasa muncitoare, societatea socialistă 32. Substituirile reperelor comunitare facilitează implantarea comunismului. Solidaritatea națională ori cea prezentată de către diferitele viziuni care au caracterizat, succesiv, regimul comunist român alimentează aceeași subutilizare a veritabilelor linii de conflict societale pentru valorizarea unui consens menit să transcede identitățile particulare. Ca urmare, pledăm pentru lipsa de vizibilitate în timpul regimului comunist a cărui clivaj autonom altul decât cel întreținut de ambiguitatea solidarității de clasă. Desigur, omogenitatea socială face parte din bagajul identitar afirmat de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
partide naționale/partide ale minorităților rămâne centrală pentru viața politică românească. E vorba de o prelungire a logicii ambiguității naționale ilustrată în mod egal de valoarea onomastică a partidelor care fac aproape obligatoriu referință la aceasta. Celălalt automatism consensual privește valorizarea identității ortodoxe văzute ca formă de consens, aflată în legătură în mod direct cu cea expusă anterior, iar aceasta cu atât mai mult cu cât, așa cum am menționat la începutul acestui capitol, Biserica se bucura de o foarte înaltă cotă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în vederea apărării valorilor religioase. Din acest punct de vedere, Biserica invocă o triplă legitimitate oferită de către argumentul istoric al celei mai vechi instituții a românilor, de către ponderea numerică a cultului recunoscut de majoritatea populației și, în sfârșit, legitimitatea populației 59. Valorizarea apartenenței ortodoxe nu traduce o opoziție între Biserică și stat ci, cel mult, o distincție între Biserica majorității și celelalte culte, chiar dacă repartiția cultelor religioase în România este în mod vizibil favorabilă Bisericii ortodoxe. Există, pe de o parte, cei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
actualului Parlament se regăsesc în bloc, de partea democrației, doar PRM ocupând versantul antisistem. În același timp, încă regăsim pe versantul democrat urmele unei coabitări cu primul substitut de clivaj, în curs de epuizare, construit în mod esențial în jurul unei valorizări genetice. Într-o emisiune de televiziune, fostul președinte Emil Constantinescu, în primăvara lui 2003, în momentul lansării partidului său, ilustra în mod indirect persistența anumitor repere genetice generate de prima diadă. Acesta nu a ezitat să explice în emisiune că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
între ciumă și holeră 68. Este un exemplu care ilustrează desființarea primei diade de către unii și persistența sa pentru alții. Astfel spus, dacă pentru anumite partide integrarea sistemică a PSD-ului este înfăptuită (vezi RMDSZ și, parțial, PNL), pentru altele, valorizarea genetică încă este pertinentă (PD sau chiar Acțiunea Populară a lui Emil Constantinescu). Această perioadă de coabitare între cele două substitute de clivaje riscă să se prelungească, în virtutea modelului automatismelor care nu se schimbă în formă și dacă face ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
punctuale care se prezintă ca un văl iluzoriu aruncat asupra revărsărilor, mai întâi periferice, iar apoi din ce în ce mai putenice. Riscul zdruncinării acestui echilibru instabil este major și, după părerea noastră, opacitatea vieții partidelor la nivelul liniilor de conflicte societale și a valorizării unei utopii a solidarității transcendente nu face decât să alimenteze mai mult aceste revărsări. Circuitul viciat al ocolirii conflictelor pentru a realiza clivajele este astfel referința de bază a acestei suprapuneri care facilitează vizibilitatea PRM-ului. Note 1 D.-L
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
anumită continuitate indirectă de continuare prin numirea ca președinte a lui Domokos Geza. 68 Mulțumim lui Daniel Barbu pentru că ne-a furnizat aceste informații. 69 D.-L. Seiler, "Peut-on...", op. cit., p. 117. 70 În această privință, Stelian Tănase identifică o valorizare strict emoțională la baza votării în România și aceasta înaintea alegerilor din 2000. S. Tănase, Revoluția ca eșec. Elite și societate, Polirom, Iași, 1996, p. 19. Există clivaje în minoritatea maghiară din România? RÉKA HORVÁTH Analizele referitoare la maghiarii din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
poate avea două tipuri de trăsături. Această reajustare teoretică ridică mai multe întrebări: (a) cum interacționează între ele cele două seturi de trăsături? (b) care sunt criteriile după care se selectează ce set intră în relații sintactice de verificare sau valorizare cu trăsăturile non-interpretabile sau fără o valoare ale verbului și ale adjectivului? (c) ce alte elemente care pot avea două seturi de trăsături? Existența celor două seturi de trăsături poate fi constatată la pronumele posesiv de persoana I și a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verifică trăsătura de Caz nominativ. În versiunea ulterioară a PM, valoarea unei trăsături particulare nu e specificată atunci când aceasta intră în derivare; faptul că v și T au trăsături φ neinterpretabile activează aceste trăsături; în această versiune, nu verificarea, ci valorizarea trăsăturilor este importantă. În cea mai recentă versiune a PM, acordul nu cere termenii implicați − cel acordat (probe) și cel cu care se acordă (goal) − să fie în relație specificator−centru. Categoriile funcționale v și I trebuie numai să c-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și infimă, din grosul și inepuizabilul văl al zeiței Maya... „Singurătatea scribului, a scriitorului”, insula sa tiranică plutind pe apele oricărei și eternei mări triviale a prezentului, acea „reîntoarcere la sine” cu Încăpățânată și adeseori sfidătoare aroganță; de fapt... o valorizare a persoanei, a celei mai străfunde, a celei „neînțelese” de ceilalți sau a celei care nu se poate „arăta” decât astfel: ca o iluminare bruscă a unei umbre ce, astfel, prinde corp și relief! Singurătatea, blestemată secole la rând și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu îl anticipează pe Kafka, dar amândoi ajung la atari regresiuni..." (p. 127), de relațiile Eminescu-Léo Spitzer (p. 47), Le Clézio (p. 154) ș.a. Astfel de corelații pot avea unele și au! anume funcționalitate. Dar cu totul gratuite din unghiul valorizării estetice a faptului artistic sunt referințele, reiterate obsedant, când nu și ostentativ, la sisteme științifice: Eminescu ar fi "întâiul gânditor artist al Europei care asimilează fecund al doilea principiu al termodinamicii" (p. 51), "Între Kant și Einstein, Eminescu este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de singurătate Melchiade și Dionis din Sărmanul Dionis. Reîntoarcerea operei la personalitate, universul simultan, logosul, "tcheng ming", estetica oglinzii, labirintul de oglinzi, Echo, Hypnos și Thanatos și Archaeus sunt cele nouă cercuri ale dialecticii stilului eminescian. Deși rareori se fac valorizări ar fi nedrept să se spună că nu întâlnim la Theodor Codreanu analize, interpretări, observații și explicări uneori ingenioase și pertinente. De pildă, interpretările poemei Luceafărul. Ni se spune că ieșirea din sine a stelei-Luceafăr cu dragoste echivalează cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a reușit un salt peste marile tendințe literare ale sfârșitului de veac XX (tradiționalism, neomodernism, postmodernism), plasându-se intuitiv în transmodernism, care are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară" (p. 255). Altfel zis, e o carte extrem de utilă în opera de valorizare continuă a creației neordinare a lui Victor Teleucă. "Literatura și arta", nr. 21, 24 mai 2012 Emilian MARCU Vitrina cărților [Theodor Codreanu, "În oglinzile lui Victor Teleucă"] " De ce o carte despre Victor Teleucă? Cu siguranță mulți își vor pune această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Competențele de bază ale cadrului didactic Acestea sunt derivate din obiectivele, conținutul învățământului și din rolurile/funcțiile cadrului didactic, alcătuind "stratul prim" al formării personalului didactic. * Comunicativitatea * Empatia * Învățarea * Conducerea-analiza, diagnoza, prognoză (planificarea), proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia * Valorizarea conținutului * Cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare * Cunoașterea elevului * Creativitatea Aceste competențe necesită un curriculum comun, obligatoriu. B. Profilul de competență a cadrului didactic " Profilul de competență poate fi definit ca domeniu de convergență dintre statut/rol și personalitate
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
sprit, acest principiu spiritual. Unul rezidă în trecut, celălalt rezidă în prezent. Unul constă în deținerea în comun a unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt constă în consințământul efectiv, în dorința de a trăi împreună, în voința de a continua valorizarea moștenirii pe care toți o dețin în comun (Renan, 1990 p. 19) [1882]. Memoria colectivă ("moștenirea comună de amintiri" în exprimarea lui E. Renan; termenul "memorie colectivă" încă nu era disponibil în vocabularul vremii), alături de voința de a trăi împreună
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mutația romantică are loc o schimbare de optică, a cărei zenit se va împlini în dacismul care va irumpe în cultura română prin lucrările lui Nicolae Densusianu. Primul pas în această direcție a fost făcut chiar în interiorul paradigmei latiniste, prin valorizarea bravurii militare a dacilor, și în special prin admirarea spiritului de neatârnare manifestat de către aceștia pe întreaga durată a ființării lor istorice. Odată cu mutarea accentului de pe principiul descendenței romane pe autohtonismul teritorial (i.e., pământul dacic), caracteristicile vechilor locuitori devin din ce în ce mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
situația economică drept mai înstărită, cu atât mai puțin vor pozitiva trecutul comunist. Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară apreciază într-un procent semnificativ superior perioada comunistă în comparație cu cea actuală. Concluzia că sărăcia favorizează o valorizare retrospectivă a comunismului este reliefată puternic de faptul că doar în rândul respondenților care și-au calificat propria situație economică drept "săracă" avem o opțiune majoritară pentru perioada comunistă (54.4 la sută dintre cei care și-au declarat condiția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
părinți evaluează pozitiv perioada actuală reproduc atitudinile favorabile față de perioada contemporană în raport cu trecutul comunist. În schimb, gradul de transmitere a atitudinilor pozitive față de comunism de la părinți la copii este mai mic, doar 61,4 la sută preluând atitudinile parentale de valorizare a perioadei comuniste. Același tipar se poate observa și în cazul în care examinăm relația corespondenței atitudinilor dintre cele atribuite profesorilor și cele deținute de către elev. Există o suprapunere atitudinală de 80 la sută între profesorii "prezentiști" (adică cei care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
familiei este un agent de socializare mai influent în modelarea atitudinilor copiilor decât instituția modernă a școlii: influența exercitată de părinți este superioară celei exercitate de profesori atât în privința transmiterii atitudinilor pozitive față de ordinea actuală, cât și a atitudinilor de valorizare a perioadei comuniste. Spre deosebire de școală, familia, ca instituție socială primordială, nu derulează programe educaționale special dezvoltate pentru a transmite informații factuale despre trecut, pentru a instila valori pro-democratice și de dezavuare a trecutului comunist și pentru a crea atitudini favorabile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pînă la urmă, procesele de modernizare, de diversificare, de fragmentare socială au scos la iveală o pluralitate de interese. Acestea se organizează pentru a se autoproteja și a se autostimula, dînd naștere unor structuri specializate, care au ca sarcină fundamentală valorizarea exigențelor și preferințelor propriilor membri. Asociațiile profesionale de orice tip, asociațiile culturale, sindicatele constituie deci grupuri de interese asociative. În concepția lui Almond și Powell: "Caracteristicile lor particulare sînt reprezentarea explicită a intereselor unui grup specific, folosirea unui personal profesionist
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
unui proiect național, lipsa unor repere care să dirijeze evoluția României spre ceva îi face pe oameni să caute repere în trecut. Poate cel mai explicabil lucru, prin acest context al crizei de identitate, este opțiunea unor tineri pentru o valorizare pozitivă a figurilor trecutului. Crizele de identitate sunt asociate cu adevarate tulburări de conștiință ale popoarelor. În anii 2010, aproape 90% dintre românii care spuneau că lucrurile merg într-o direcție greșită (procentul a coborât după noiembrie 2014 la undeva
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nr. GP002800, 25.02.1985. 19 Proces-verbal al ședinței Comitetului de partid pe Universitate, din 14 decembrie 1984, Dosar 140, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1984, fila 78. 20 Textul a apărut în serial, sub titlul "Competență și valorizare", Opinia studențească, an X, nr. 2(87)/1983, p. 9 și nr. 3(87)/1983, p. 8. 21 Informare privind activitatea revistelor studențești și măsurile ce se impun pentru acoperirea aportului educativ al acestora, Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tuturor lucrurilor, a celor ce există precum există și a celor care nu există precum nu există, pentru împrejurările de față semnificativă fiind ultima parte a enunțului, referitoare la măsura (măsurarea) a ceea ce nu există precum nu există, în sensul valorizării condiției de nimic, dar și partea referitoare la măsura (măsurarea) celor ce există precum există, deoarece tocmai aceasta face posibilă întrezărirea fenomenului distribuirii prin împărțire a umanului, care acum nu mai "valorează" decât ca o conștiință cunoscătoare a celor ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura existențielă și structura existențială ale Dasein-ului, dintre ființa ca transcendent și "constituția originară de ființă a Dasein-ului". Întregul demers heideggerian se află într-un orizont care este deschis printr-un fel de epoché, de suspendare a operației naturale de "valorizare" a lucrurilor după criterii psihologice, individuale (fără să fie implicată aici, în vreun fel, abstracția de natură științifică sau metafizică). Autorul ne avertizează deseori că termenii (cuvintele, mai bine zis) nu au înțelesul "ontic", obiectivant pentru referentul lor, ci un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din urmă, de fapt, capătă o asemenea interpretare prin intervenția timpului. Toate cele trei sensuri existențiale ființare, ființa ființării, ființa au drept condiție de posibilitate timporizarea verbului. Fenomenul timporizării verbului exprimă două fapte: în-ființarea verbului, fapt accentuat mai sus, și valorizarea alethică a timpului, ambele cu valoare constitutivă. Cele trei sensuri existențiale ale lui "este" ființarea, ființa ființării și ființa se află sub condiția fenomenului timporizării verbului, alcătuit din aceste două operații (constitutive): în-ființarea verbului și valorizarea alethică a timpului. Totodată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]