1,950 matches
-
prin artă a nedreptății pe care o trăia. Vânzând o bucată de vie, cu banii obținuți a plătit transportul formației până la București. Aici, în fața Palatului regal, la ieșirea Altețelor Sale, fanfara a cântat în premieră absolută Marșul Carol și apoi Valsul Regina Maria. Cine sunt artiștii militari? Ce se întâmplă? - a întrebat emoționată de gest regina. Un aghiotant, cunoscător al motivului prezenței fanfarei din Ismail la București, i-a relatat istoria “Părăsitei”. - Vă rog să-l chemați aici pe domnul căpitan
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
chemați aici pe domnul căpitan Marian. - Da, majestate, doar că, în spiritul disciplinei militare și al însemnelor de pe umeri, acesta nu mai e căpitan. - Mda. Vă rog să-i exprimați compozitorului Alexandru Marian rugămintea de a cânta și pentru Noi valsul durerii sale, Părăsita. În tot acest răstimp Regele era foarte atent la discuție. A ascultat și el cântecul oprind cu greu lacrima care dădea să izvorască în colțul ochilor. și, după ultimul sunet, între perechea regală și grupul alămurilor s-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
El era funcționar C.F.R. la îngrijirea drumului de C.F.R. Mălinescu cânta foarte frumos din gură diferite cântece, ca: "Din Ploești până-n Gheboaia, M-au bătut vântul și ploaia Lasă vântul să mă bată Și soarele să mă ardă!" Cântau niște valsuri pline de farmec, să tot dansezi la nesfârșit, nu niște fâțâituri ca acum. Iar Anghel Balica [12] cânta din gură și din neîntrecuta lui figură, de te fermeca. Eu ascultam și priveam cu mare drag la tinerii care dansau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
neîntrecuta lui figură, de te fermeca. Eu ascultam și priveam cu mare drag la tinerii care dansau cu prea mare drag. Și ținea petrecerea, din noaptea dinainte de Sfântul Gheorghe și până a doua zi. Numai dansuri și voie bună. Pe lângă valsuri fermecătoare, se jucau și polcuțe scuturate și mazurci furtunoase și prea frumoase. Nici nu știai când trecea o zi și o noapte. și le aduceau vin foarte bun de la crâșmarul Avram Herman. Și câte un domn mă dăruia cu câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
chiar acum, cum cânta. La toate petrecerile mari era chemat Anghel Balica, cu taraful lui de cântăreți era cel mai vestit din Fălticeni. Am dansat și eu în tinereța mea foarte mult, că mi-a fost foarte drag să dansez valsuri, mai ales în tovărășia unei domnișoare și doamne foarte frumoase și bune dansatoare, parca nici nu mai eram pe pământ! Și la gazda mea stătea și Costachi Mărzun, care era fratele gazdei și era meșter rotar. Și pentru că era om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în vârstă și jumătate era pentru tineret. Rachiu, vin, șampanie, parcă au curs pe părău. Și s-au îmbătat rău de tot băeții tineri, de nu se puteau ține în picioare. Eu am dansat cu tot dragul, polcuță scuturată, și vals ca furtuna, de rară frumuseță, cântat de Anghel Balica mare chitarist și cu taraful lui compus din 8 muzicanți. Mort să fi fost și tot te sculai să joci. Și Grigore Lateș socrul cel mare n-a poftit la nuntă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
țărănească, s-a jucat și Cadrilul un moft boeresc. Eu am jucat brâul însăilat numai într-o ață și ca o furtuna. Între plăcerile din viața mea întreagă a fost și jocul. Tare mi-a mai plăcut să joc, și vals, mai ales acele făcute de Johann Strauss [35]. Aș fi dansat fără oprire, așa de tare mi-a plăcut. Și mai ales când nimeream câte o doamnă sau domnișoară, care putea să danseze și ea foarte bine. Pot să zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
când voi lăsa lingura și va suna scândura, de dragoste m-oi lăsa! Și în cei 6 ani cât am învățat la Școala Normală de învățători "Vasile Lupu"din Iași, 1900-1906, cine venea dintre colegii noștii cu cântece frumoase și valsuri drăgălașe? Ion Radu din Piatra Neamț, care avea ca prieten scump pe Vasile Popovici Eșeanu, care învață la conservator. Și care Popovici Eșanu a fost mare muzician, dirijorul corului căminului din Tătărași-Iași. Și mare compozitor, cu poezii de Eminescu și muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
gând s-o iau. Și eu am răspuns: "Ce să fac ? Ia am venit oleacă pe la dv. ". Și am mers la școală cu toții și preotul Mihai și preoteasa Aglaia și Eugenia. Și Tacu avea un patifon și a cântat un vals și el a jucat cu Maria, soția lui, și eu cu domnișoara Eugenia Vasiliu. Și am îndrăgit-o îmbrăcată cu catrință pe Eugenia. Era sprintenă și foarte voinică. Era soția pe care am visat-o eu cum să fie. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lei și vin tot de 250 lei. Și am dat și purcelu și vinu și am făcut musafirilor o primire foarte frumoasă. Și un scripcar Macovei Grigore din str.Pîrîu Buciumeni Fălticeni, județul Suceava, ne-a cântat și brâe și valsuri și am dansat și eu cu domnișoarele Venzel Singer. Și a doua zi cei trei musafiri au plecat la front. Și a treia zi maiorul Mihăiescu era mort, căpitanu D-tru Zota împușcat prin testicule și dl.Petrea Gheorgheasa era nebun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bine ne-am dus la nuntă iară, că aveam gust de jucat. Am petrecut o noapte întreagă foarte frumos, până a doua zi luni la amiază. Se dansau pe atunci: horă frumoasă, brâe săltărețe și mazurci furtunoase și mai ales valsuri celebre de Johan Straus, nu fâțâituri ca acum, de parcă-s bolnavi de ducăsă pe pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de poezie (1930); ministru al Propagandei (1940), arestat în 1947 a fost închis la Văcărești, fiind eliberat în 1962; 35. Strauss, familie vieneză de compozitori; Johann S. I (1804-1849) a devenit cunoscut grație orchestrei pe care o conducea, propagând genul valsului; Johann S. II (fiul), (1825-1899), cel mai însemnat compozitor de valsuri, supranumit "regele valsului"; 36. Nicolae Labiș (1935-1956), poet, a terminat liceul "Nicu Gane" din Fălticeni și Școala de literatură "Mihai Eminescu" de la București, a debutat în Iașul Nou (1950
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost închis la Văcărești, fiind eliberat în 1962; 35. Strauss, familie vieneză de compozitori; Johann S. I (1804-1849) a devenit cunoscut grație orchestrei pe care o conducea, propagând genul valsului; Johann S. II (fiul), (1825-1899), cel mai însemnat compozitor de valsuri, supranumit "regele valsului"; 36. Nicolae Labiș (1935-1956), poet, a terminat liceul "Nicu Gane" din Fălticeni și Școala de literatură "Mihai Eminescu" de la București, a debutat în Iașul Nou (1950); a publicat volume de versuri și a corespondat la revistele Viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Văcărești, fiind eliberat în 1962; 35. Strauss, familie vieneză de compozitori; Johann S. I (1804-1849) a devenit cunoscut grație orchestrei pe care o conducea, propagând genul valsului; Johann S. II (fiul), (1825-1899), cel mai însemnat compozitor de valsuri, supranumit "regele valsului"; 36. Nicolae Labiș (1935-1956), poet, a terminat liceul "Nicu Gane" din Fălticeni și Școala de literatură "Mihai Eminescu" de la București, a debutat în Iașul Nou (1950); a publicat volume de versuri și a corespondat la revistele Viața Românească, Gazeta Literară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
legăturile care țineau Italia dependentă de Germania și pentru a regla raporturile franco-italiene este binecunoscut astăzi. Tocmai pe vremea activității sale ministeriale, Parisul și Roma au căzut de acord în privința Marocului și a Tripolitaniei acord calificat drept "un tur de vals" de către prințul Bulow, rîzînd silit, în fața Reichstagului. O boală gravă l-a făcut pe Prinetti să dispară de pe scena politică cu mult înainte de evenimentele din 1915. Giolitti, cît am fost secretar, stătea în culise: el, care îl făcuse pe Crispi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în vreo douăzeci de minute cu tramvaiul sau cu mașina, avînd impresia că merge prin Alpi, în plină pădure, de-a lungul cascadelor vijelioase și sub tonelele restaurantelor, unde puteau gusta păstrăvul cu brînză și fileu de căprior, în acordul valsurilor lui Strauss. În afara acestor plăceri cîmpenești, capitala Imperiului oferea cu un zîmbet legendar bucuriile teatrului și ale muzicii de excelentă calitate: în fruntea Operei și a orchestrei filarmonice erau Mahler, apoi Weingartner, iar dacă acesta din urmă era batjocorit în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
numită "Ball bei Hof"80 încununate de un supeu servit în celebra veselă de aur a Mariei Teresa reflectată de luciul închis al lungilor mese din stejar bătrîn, fără fețe de masă după ce se dansase pînă la miezul nopții singurul vals în doi timpi, strict impus de protocol. Acest protocol se distingea, încă o dată, prin prescripții și stimulări aproape macabre. La balul cel mare, în fața unei canapele goale, unde nu aveai voie să te așezi, dar pe care trebuia să stea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nebunie colectivă manifestată prin dansuri, în majoritate importate din Statele Unite și din America de Sud. Se deschideau pretutindeni cluburi de dans unde jazz-ul negru întovărășea tangourile, one steps, shimmies, ale căror zvîrcoliri cu pași dificili, spre uluirea vechilor generații, obișnuite cu valsul, erau definite de Clémenceau: "Dansuri a căror complicație încruntă fețele și înveselește fundurile". Pe lîngă trepidația tinerelor vieți scăpate de amenințarea morții, capitala Franței, într-o atmosferă de glorie și de mîndrie națională, era locul de întîlnire a tuturor somităților
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
formație de lăutari - și chiar tarafuri - venite din satele Dagâța,Valea Ursului. Toată noaptea se cânta și se dansau jocurile învățate de la părinți și bunici - sârba, hora, corăgheasca, polca, și din când în când, așa mai stilat, câte un tangou, vals, fox trot și Cia-cia. O mare parte din tineri nu știau să joace decât jocurile populare, că cele mai deosebite erau considerat e boierești, desconsiderate atunci. Eu eram un mare dansator. Reușeam să fac câte un vals sau tangou tot
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
câte un tangou, vals, fox trot și Cia-cia. O mare parte din tineri nu știau să joace decât jocurile populare, că cele mai deosebite erau considerat e boierești, desconsiderate atunci. Eu eram un mare dansator. Reușeam să fac câte un vals sau tangou tot mai des, iar mamele fetelor rămâneau cu gura căscată, așa de bine mă mișcam, parcă zburam prin sală, toți se entuziasmau și-mi ziceau că sunt un mare dansator. Da, am fost tânăr! Și dansator bun! * După
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sau o La Cumparsita lui Rodriguez. Iar dacă Gheorghiță era indisponibil, îl aduceau schnell-schnell pe Herr Hauer Josef, bătrânul cu fermecata lui harmonică cu numai doisprezece bași ca să le cânte, iar ei să danseze ceea ce era atunci la modă, nemuritoare valsuri de Johan Strauss, sau marșuri care predicționau imprevizibile războaie mondiale. În ultima vreme bătrânul muzicant, căruia foarte curând ambii feciori îi vor pieri în grozăviile acelui ticălos al doilea război mondial, încă mai avea tăria să cânte, acel frumos, languros
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mele, adică pe meleagurile unde mi-am purtat pașii șovăielnici și totodată zburdalnici ai copilăriei mele. Te țineam strâns în brațe și aveam impresia că la fiecare șanț eram în stare să-ți sorb toată suflarea de viață. Dansam un vals împreună cum numai în vis pot să dansez, căci în realitate știi prea bine că nu pot. Ce dezamăgire, totuși, când trezindu-mă am simțit că nu erai lângă mine. M-am mulțumit fie și cu atât. Am plecat la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de dame” al lui Brăescu, tot la poker câștigă un personaj al lui Preda care își găsește apoi casa demolată de o bombă și nevasta moartă în brațele unui necunoscut. Norocul exagerat la cărți nu-i a bună! În Titanic Vals femeile fac pasențe, căutând un sens divinatoriu în rezultat, iar un alt personaj al lui Mușatescu se numește Birlic după numele Asului din cărți. Un actor care îl joacă rămâne cu porecla agățată și o transformă în renume: Vasiliu-Birlic. „A
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
beau salep la Ion Ghica și N. Flilimon. Apoi băutura dispare. La bucurie și la durere, personajele beau. Șampania e rezervată aristocrației și nu se bea de plăcere, ci „ca să o simți udă în gură”, cum zice soacra din Titanic Vals. La Medeleni boierii beau șampanie ilustră: Mumm 1906. Dar și vin de Cotnari în sticlă colbuită. Pentru „colbuite” au predilecție personajele lui Octav Dessila, tot în momente festive. În schimb la parastas se bea tescovină până la ebrietate, ca în finalul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
proză, apar, din motive foarte obiective, rudele lui Cerber în piesele de teatru. Apariția unui animal în scenă, e știut în teatre, distrage atenția spectatorilor, crează o rumoare, strică spectacolul. De aceea trebuie amintită notabila excepție Pussy, cel din Titanic Vals, care stârnește oroarea comică a soacrei perfecte Chiriachița. Aici Mușatescu reliefează prin atitudinea față de câini diferența între generații. Tânăra Miza vede în Pussy, căruia îi face baie, un semn exterior al ascensiunii sociale, în timp ce bunica ei, cu prejudecăți provinciale-anacronice nu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]