9,893 matches
-
avea frustrările sale. De mirare este că medicul Pătrașcu nu a văzut latura cultă a personalității preotului Cadar, de la care ar fi avut multe de aflat și de învățat. Biserica de lemn din Mărăști Pe valea Dunavățului, pe o veche vatră răzeșească (din anul 1968 în comuna Filipeni), vornicul Manolache Sturza, nepotul domnitorului Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
timp a fost biblioteca comunală. Tot în același timp au fost construite școlile primare din Slobozia și din Fruntești, care funcționau în locuințe închiriate. Școala din Slobozia a funcționat într-o casă țărănească în partea de sat unde a fost vatra satului Filipeni, pe partea dreaptă a Pârâului Roșu (Dunaviciorul). Casa, încă din copilăria mea, a rămasă pustie și s-a risipit. Acolo a fost învățătoare înaintea tatălui meu, Virgil Cernat, Lizuca Boteanu Rosetti, căsătorită Mihăilescu, la Galați. Pentru construcția școlii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alteori numai pisată, rece se pune pe buric, ca să „tragă” de la șale; - rădăcină de boz pisată; pomușoară și frunze de zelnă se zdrobesc, se stropescă cu apă și se pun la buric;otavă de pelin se pisează, se pune în vatră cu spuză și apoi se pune pe buric. Legătoarea este bună pentru diaree (pânătecăraie). Mai șștia să descânte Anghelina Cucu, dar, cu deosebire, ea se specializase în „tras”mâini și picioare, oase rupte. Ea ne spune că la scrânteală, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai „furat” de la cel ce descântă, dar niciodată n-am înțelesă nimică din ce bolborosea ea acolo. Atât mi-a rămasă în minte, vorbele de la fiecare descântec: „Descântecul de la mine și leacul de la Dumnezeu”. Într-o seară de iarnă, la vatra focului, cum era obiceiul odată, n-am de lucru și aducă vorba de mătușa Floarea și despre descântecul ei. Sare atunci mo Gheorghe, fratele mai mică al tatei și fratele mătușii Floarea: - Las’ că vă povestescă eu cum e cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cerdacă putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit funcții magico-mitice sunt, pragul casei (ritualuri legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură de lut cu pleavă. Se făcea un acoperiș conică cu deschidere în vârf pentru a ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii. Nu era un pod care să despartă spațiul de locuit de acoperiș. Și la acest tip de locuință și la casa casă, de asemenea era din pământ bătătorit, peste care se aplica o lipitură din lut galben
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
introducerea apei potabile, dispunerea instituțiilor de interes publică etc. Pentru satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe o suprafață întinsă care în Colinele Tutovei alcătuiește „siliștea casei” care însemna „locul din vatra satului pe care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tutovei s-au făcut în anii 1963-1964, dar până în 1989 s-a făcut mult prea puțin pentru un plan ambițiosă ca acela prin care se urmărea ștergerea deosebirilor dintre sat și oraș. S-a încercat gruparea satelor prin aducerea în vatra de sat a gospodăriilor izolate, prin acordarea de loturi de construcție în centrul civică și unele sate mici (Slobozia - Filipeni) erau propuse spre dispariție, ca sate îmbătrânite, unde nu se mai eliberau autorizații de construcție. La fiecare primărie au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apoi puneau bârne care se încheiau la capete. Casele aveau, în general, o cameră și o tindă, iar altele două camere despărțite prin tindă. Din vechi, în case se făcea cuptor cu horn. Pe cuptor se putea dormi, iar în vatra lui se pregătea mâncare și aburul și fumul ieșeau pe horn încălzind cât de cât și cuptorul. Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea lui Sterian și se întindea, în Nord, până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la vreme ca să mai zărească o masă de grinzi incandescente ce se prăbușea străfulgerând intermitent prin ferestruicile din zid, ca și când o oaste amețitoare de torțe ar fi coborât vijelios pe scări. Sus, mai rămăsese doar cercul de creneluri carbonizate, o vatră enormă din care ieșeau fum și flăcări roșiatice, aidoma fălcilor unui balaur care Încerca să muște cerul. Intuind prăbușirea, asediatorii se retrăseseră, lăsând pradă focului și surpării trupurile victimelor Împrăștiate prin curte. De acum, nu mai exista nici un dușman de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
grăjdar, degetele unsuroase și ochii deja tulburi din pricina sticlelor de vin de Brouilly. Procurorul, în schimb, era un om educat. Tăia peștele ca și cum l-ar fi mângâiat. Ploua întruna. Judecătorul Mierck își înghițea desertul, Belle de jour moțăia în apropierea vetrei, legănată de oboseală și de dansul iute al flăcărilor. Procurorul zăbovea în ascunzișurile visului său languros. Undeva se ascuțea deja o lamă și era ridicat un eșafod. Mi s-a spus că talentele lui Destinat și averea lui l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
se spun în asemenea ocazii. Niciodată nu mai văzusem înainte marea sală a localului goală. Nici un zgomot. Nici o masă pusă. Nici o voce. Nici un zgomot de pahare ciocnite. Nici un fum de pipă. Nici un miros de bucătărie. Doar un foc mic în vatra imensă. Și Bourrache lângă ea, așezat pe un taburet de spiriduș, cu picioarele întinse spre cenușa din vatră, cu capul înclinat, înclinat spre vid. Un uriaș mort. Nu mă auzise venind. Am rămas în picioare lângă el și am rostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
masă pusă. Nici o voce. Nici un zgomot de pahare ciocnite. Nici un fum de pipă. Nici un miros de bucătărie. Doar un foc mic în vatra imensă. Și Bourrache lângă ea, așezat pe un taburet de spiriduș, cu picioarele întinse spre cenușa din vatră, cu capul înclinat, înclinat spre vid. Un uriaș mort. Nu mă auzise venind. Am rămas în picioare lângă el și am rostit cuvintele. Nu s-a mișcat, nu a răspuns nimic. Am privit focul bătând din aripă, ultimele flăcări micșorându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ci așa cum o văzusem prima oară, vie și îmbujorată și proaspătă ca grâul necopt, în aceeași sală, umblând printre mese și aducându-le băutorilor stacane cu vin de Toul și de Vic. Flăcările lăsaseră locul vălătucilor cenușii care ieșeau din vatră pentru a dansa prin sală, lovindu-se de tavanul afumat. Atunci, Bourrache, cu o încetineală de taur epuizat, a întors chipul spre mine, chipul acela fără nici o expresie, apoi s-a sculat, a întins mâinile mari spre gâtul meu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
slabă și înaltă, la mine, în satul meu de lângă Bacău, în Burdusacii mei, de-a lungul apei Zeletinului, încă de la Ștefan Vidră, primul meu străbun, un boiernaș, doamnă Loredana, nu prea știu despre el, prin toată Răchitoasa de alături, prin Vatra Satului, prin Oprișeștii de Sus și Gunoaia, prin Dealul și Valea Bucșii - până la Podu Turcului - adică pământ, pași, pălmi, cum se zicea odată -, pe acolo pe la noi, moldovenii vechi, se zice că o femeie trebuie să fie albă, grasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o uit. De atunci, am încept să visez, de când s-a dus Anita, eu am tot visat, visele sunt cheia vieții mele, îmi spun totul, prevestesc, Zeul-Moș îmi arată. * Terasa semicirculară de la Hades e plină de studenți, ca totdeauna. O vatră ascunsă privirilor printr-o perdea de arbuști, dar solară prin așezarea în aer liber, un altfel de Hades, mesele și scaunele sunt tăiate din trunchiuri de copaci, pe pereți atârnă știuleți de porumb, dovleci, câteva arme, lănci, niște măști curioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Autobuze pline de jandarmi soseau unul după altul la fața locului, iar domnul cancelar federal Dollfuss a inspectat personal totul, în mare și în amănunt, foarte satisfăcut, cu pana de cocoș de munte, la pălărie. Pana de cocoș a apărării vetrei strămoșești, apărare care‑i împiedica pe mulți să aibă o vatră unde să‑și ducă traiul. Imaginea cadavrelor împușcate în cap, acoperite cu hârtie de ziar, și un vânt nu tocmai binefăcător, un așa‑zis vânt de februarie care răscolește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
iar domnul cancelar federal Dollfuss a inspectat personal totul, în mare și în amănunt, foarte satisfăcut, cu pana de cocoș de munte, la pălărie. Pana de cocoș a apărării vetrei strămoșești, apărare care‑i împiedica pe mulți să aibă o vatră unde să‑și ducă traiul. Imaginea cadavrelor împușcate în cap, acoperite cu hârtie de ziar, și un vânt nu tocmai binefăcător, un așa‑zis vânt de februarie care răscolește foile foșnitoare pe care scrie tentativă de puci. Dedesubt, privirile uimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu temei.) În bordei, Foc vârtos mânca năprasnic Retevei. Pe colibă singur paznic M-au lăsat c-un vraf de pene... Rar, le culegeam alene: Moșul Iene Răzbătea de prin poiene Să-mi dea genele prin gene. Și trudit Lângă vatră prigorit Privegheam prelung tăciunii... Umbre dese Ca păunii Îmi roteau pe hornul șui Leasa ochilor verzui. Și-mi ziceam în gînd: "Dar el, Melcul, prost, încetinel? Tremură-n ghioacă, vargă, Nu cumva un vânt să-l spargă; Roagă vântul să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par, le de bronz și vitele-i de piatră. Grâu, popușoi, săcară, mei și orz..." (Belșug) Uneori avem o trecere de la organic la metalic și atunci avem bucuria să aplaudăm un parnasianism umoristic. Dovadă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TREZIȚI-I ȘI-MBĂRBĂTAȚI-I...! Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 956 din 13 august 2013 Toate Articolele Autorului Petre Petre al lui Petre, Scoală-ți morții de sub pietre Și fă foc cu fum în vetre, Inimile să-și dezpietre! Fane Fane al lui Fane, Scoală-ți morții din pogoane Câți or fi, mii, milioane, Să se-nchine la icoane! Ghiță Ghiță al lui Ghiță, Scoală-ți morții de sub viță Și pe-ai lor de o
TREZIŢI-I ŞI-MBĂRBĂTAŢI-I...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364297_a_365626]