3,889 matches
-
amar Un suflet se-nalță peste... Hotar Insoțit de jalea din glas de clopot Și ploaia tristă ce-l plânge în ropot. Plecat... din durere spre-o Lume senină In cântec de harfă și-n stropi de lumină Dezbrăcat de veșmântul greu de chin Spre Veșnicie plutește-acum... lin. Cu cântec de îngeri și ploaie de stele Se-nalță mai sus s-ajungă la ele. Portali înfloriți strălucesc în lumină Cu ramuri de aur, în Lumea divină. In pace-odihnește și-n cântec
IN PACE-ODIHNEȘTE CU CÂNTEC DE ÎNGERI! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379922_a_381251]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DULCINEEA ÎN VEȘMÂNTUL NEGRU Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mistuitoarele incendii Ale inimii podișuri - Pentru suflete remedii În coborâșuri și suișuri. Focul roș’ ce nu-mi dă pace Gheena chinului din mine Stă
DULCINEEA ÎN VEŞMÂNTUL NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379932_a_381261]
-
Azi mă simt făr’ de valoare - Un actor de prin culise. Sătul în plin mi-s iar de toate Golul sufletului doare Dar e o zi și mâine poate Unii se nasc și-un altul moare. Referință Bibliografică: DULCINEEA ÎN VEȘMÂNTUL NEGRU / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1654, Anul V, 12 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DULCINEEA ÎN VEŞMÂNTUL NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379932_a_381261]
-
flăcări mari! L-a apucat groaza. Otomanii, după ce învinseseră oastea voievodului Serbiei, se puse pe jefuit și ars casele țării. Milan alergă cu sufletul la gură spre casa părintească. Iată, casa lui, acolo, la marginea poienii! Însă, doi turci, în veșmintele lor ostășești de otomani, se căzneau să dea foc casei sale! Se năpusti ca un leu să împiedice arderea casei. Ajuns aproape de casă, în livadă cea mare de lângă ea, recunoscu că cei doi turci care dădeau foc casei erau chiar
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
a lui, de la Buzău. Casnică, dar „moțată”, mătușica își rupse de la gură, din colecția ei de capoțele, unul, cu coadă de sirenă, care i se părea ei că-mi vine foarte bine. Adevărul e că se cam mula pe corp veșmântul, dar vezi bine, știa mătușica gusturile nepoțelului favorit. Na, că se aud gazdele! Bibu, pechinezu, latră, cu capul pe spate. El recunoaște vibrațiile motorului de departe. Niciodată nu greșește. Oli e mai leneș. Corcitura veselă de chau-chau e mai obosită
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
Acasa > Poezie > Cantec > TOAMNA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamnă bună și bogată, Doamnă cu veșmânt de frunze, Roadele culese așteaptă Să le guste a noastre buze. Au plecat în zbor cocorii, Chiar și berzele au plecat. Acum cenușii sunt norii, Iar soarele s-a distanțat. Părul tău roșu ca focul, L-ai întins peste ponoară
TOAMNA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380054_a_381383]
-
de un adăpost și un loc, unde ei să le ducă hrană, când se va așterne zăpada și gerul peste sat. Peste noapte, casa, livada și malurile lacului din grădină, pomii golași și bradul din fața casei au fost împodobite în veșmânt sărbătoresc. Satul întreg și colnicele au devenit peste noapte un decor de poveste, asemănător celor din felicitările de sărbători. De dimineață, satul se înfățișează privirilor în strai de sărbătoare. Bradul din fața casei își pleacă crengile verzi sub povara promoroacei, streșinile
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
vremilor sculptând poeme la poalele veșniciei. Volumul Lirica gândului meu , publicat la Editura InfoRapArt în anul 2014, este o colecție de poeme deosebite șlefuite cu o coloristică impresionantă în care doinește natura, timpul, iubirea și divinitatea. Toate aceste elemente sunt veșmântul sufletului său nobil care soarbe din pocalul de lumină celestă pentru a cunoaște înălțimi neînchipuite. Autoarea are o excelentă abilitate de a-și valorifica versurile, atât prin grafica sugestivă, cât și prin stilul care o definește și care denotă stăpânirea
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
Lanțuri de iubire Te-mbăiezi în noapte, în arginți cerești Și săruți prin stele noaptea-nrourată Te-nconjuri cu lanțuri grele, îngerești Și-mi botezi iubirea, ziua-i mai bogată Mai tresare râul - Eminescu, bocetul lunar Scriu pe cer poemu-i în veșmânt de țară Iubirea mi-e sunet, moartea-i în zadar Ziua e topită eminescian și ne împresoară. Elisabeta IOSIF Ianuarie, 2015 Referință Bibliografică: LUI EMINESCU / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi
LUI EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382033_a_383362]
-
dus în scurt timp la creșterea lui în greutate și, implicit, la nevoia de a abandona costumul de firmă pe care-l deținea. Rămase numai cu hainele de la second-hand și celebrii bascheți. Femeile însă nu păreau deloc impresionate de modestia veșmintelor. Ele știau că este bogat dar ca orice om bogat, spre cinstea lui, nu face paradă de asta. Filița vorbi discret, dar foarte ferm cu primarul iar acesta îl convocă pe director la o mică discuție, așaaa, ca între bărbați
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
pasul înainte și viața îți arde cuvintele rostite sau nu, în secundele infinitului unui absurd tăcut uneori, prea zgomotos alteori... Cum să cauți epava unei corăbii în deșertul de ninsori sau printre formele-respirații putrezite ale oceanului vieții... Arunci până la stele veșmântul sufletului, lași inima să-și răsucească forma, până devine para de pe tava cu sunete neștiute apoi, îi redesenezi corzile. Va deveni chitara ecourilor și fiorului neatins de dogmă, în ruga bărbatului "unei singure trădări"... Cântă... Te ascultă cuvintele și nisipurile
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
găsește o vină, Când cineva-ncearcă-n blândețe-ai mustra, Ei fug de-adevăr și lumină. O, Doamne, Te-ndură și nu-i pedepsi, Deschide-le ochii, Părinte, Dă-le-un Duh nou ca să poată iubi, Îmbracă-i în albe veșminte! Căci jertfa e una și e pentru toți, Golgota-a-mplinit profeția! Nu-ți vinde-al tău suflet pe treizeci de zloți, Cum Iuda-a făcut cu Mesia! Un fir nevăzut ne leagă de cer, E firul iubirii divine, Maranata strigăm când
E CLIPA DIN URMĂ, E ULTIMUL ZBOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382105_a_383434]
-
dar, important ca în existența pământeană, s-alegem calea cea dreaptă, fapta umană. Dar anii de chihlimbar respiră înțelepciune, îi sper lucizi până se stinge ultimul tăciune, viața-i darul sfânt, când venim pe pământ, iar cuvântul, credința sunt prețios veșmânt. 12 Martie 2016 - MIT Referință Bibliografică: CUVÂNTUL ȘI CREDINȚA / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2017, Anul VI, 09 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Ileana Tănase : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CUVÂNTUL ŞI CREDINŢA de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382121_a_383450]
-
călcarea poruncii, a fost izgonit din rai și din desfătarea, și din petrecerea împreună cu îngerii și a ajuns gol și departe de fața lui Dumnezeu, așa și noi, păcătuind, ne despărțim de Biserica robilor Săi Sfinți și dezbrăcăm prin păcat veșmântul dumnezeiesc pe care l-am îmbrăcat botezându-ne și care, precum credem, este Hristos (Galateni 3, 27)“. Cu Duminica izgonirii lui Adam din rai se încheie perioada pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare. Vecernia din seara acestei Duminici
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Cât setea dintre noi e-așa cum este și cerul ne privește din înalt Printre rânduri nimeni nu citește, nici cât e albastrul de cobalt . Însetați vom sta între morminte până când ploile ne vor spăla Și ne vor pune între veșminte când sufletul din trup ne va pleca! Citește mai mult Seceta din noi e-atât de-adâncăîncât nici ploile n-o pot îndestula Izvoare stau ascunse sub o stâncă,de tăceri și de cuvinte doldoraToate se vor așeza la locul lorcând
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
în trup coboară, Tremur de iluzii frânte, Plâns de păsări să mă cânte. Pe sub aripi de furtună, Timpul țărâna-mi adună. Obosit gândul s-apleacă, Sfarmă clipa să nu treacă, Peste vis, peste hotar, Steie chiar și cu amar. În veșmânt de neagră iarbă, Să mă duc nu-mi este grabă, Unde vântul nu m-ajunge Și nici luna nu m-o plânge. Curgea-voi... să curg atunci Prin izvoare pe sub lunci, Pe sub fir de verde iarbă, Nimeni de-am fost
DOINA VÂNTULUI DE SEARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380538_a_381867]
-
verde să îmi scalde în locul ce-am trăit Și-n dunga de cenușă a focului de vatră Ce-am fost, de s-o putea, un zarzăr înflorit Să-l crească-n rămășițe, cu rădăcin-adâncă În zori să-mi scormonească statornicul veșmânt, Iar somnul ce mă prinse, în prea-ndelungă tihnă, Să mi-l răpună vântul prin creanga-i șuierând. Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme, Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt, Să-mi salte fericită
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 8-14) În diferite variante Colindul îL prezintă pe Iisus ca pe-L Bătrân sau ca pe un Împărat împodobit cu astre, ca semn al slavei și măreției Sale cosmice: „În veșmânt mohorât,/ Lung mi-i, largul în pământ./ Pe la poale-i polijit,/ Pe la margini mărgărit,/ Jur, prejur de mânecele/ Lucesc stele mărunțele;/ Între doi umeri ai Lui,/ Lucesc doi luceferi,/ Dar în față și din dos,/ Dar din față ce-mi
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
autoritatea poporului, a târgului, a cetății boierești, a curții cneazo-voievodale, a mânăstirilor și a bisericilor parohiale. Întotdeauna raportul folclorului getodac cu creștinismul ortodox s-a întrepătruns întru comuniune, întru înțelegere, întru împlinire și întru definirea identității naționaliste. Cultura populară este veșmântul regal al întregului nostru spațiu mioritic și totodată Actul de naștere al spiritualității creștine românești, dar și Cupola unității și diversității ortodoxe-ca Autoritate a culturii și civilizației milenare prin care trece axa Miracolului românesc. Bucuria Cerului și-a Pământului-Crăciunul, Puritatea
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
dragostea de Hristos în suflet; -magii sunt și ei înlocuiți cu oamenii de cultură ortodoxă, intelectuali, naționaliștii-creștini; -saducheii, fariseii, irozii, irodiadele, salomeele și iudele au rămas aceeași: descendenții celor de atunci care, deși și-au schimbat de-a lungul timpului veșmintele gândirii: gnostici, eretici, schismatici, sioniști, sectari, cruciați, talmudiști, pseudo-filosofi, umaniști, iluminiști, mafioți, marxiști, anarhiști, nihiliști, neosectari, liberaliști, socialiști, fasciști, hitleriști, comuniști, ala sodoma și gomora, umanitariști, globaliști, ecumeniciști etc., toți sunt instructori, pedagogi, mercenari și călăi ai haosului, învrăjbirii, violenței
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
boare de vânt, căutând să dezlege, Misterul ce toamna, îl întrezărește. Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales, Purtate cu zel, de cucoane grăbite, Grădina-n prefaceri de propriu-i cules, Se-mbracă cu frunze covor, ruginite. Și când își deșiră veșmântul țesut, De vânt, risipit în frunze pe-alei, Găsești că nu e de neconceput Să-apară și iarna cu toanele ei! Clopotul toamnei Stau pomii încremeniți în scoica zării Și vârfurile-ntind s-asculte-un zgomot, Ce răbufnește viu în poala depărtării, Și-
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
cu gingășie Alei și case cu cerdac Și primeneau cu veselie, Pământ și cer, zbor de cocori, Cărări de viscol pustiite Sau îngropate de ninsori Sub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Își scutură veșmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe serpentinele de gând Aezi din vechile balade, Își cheamă dorul fredonând Cu glas duios, în serenade. Se prind în horă viorele, ... Citește mai mult Ascult cum clocotește viațaîn muguri de curând născuți,Renaște-n
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ramuri de liliac,Ce-nmiresmau cu gingășieAlei și case cu cerdacși primeneau cu veselie,Pământ și cer, zbor de cocori,Cărări de viscol pustiiteSau îngropate de ninsoriSub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crudRăsar suavii ghiocei,Își scutură veșmântul udși lacrima din clopoței.Pe serpentinele de gândAezi din vechile balade, Își cheamă dorul fredonândCu glas duios, în serenade.Se prind în horă viorele,... XXIX. VIS DE PRIMĂVARĂ, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1504 din 12 februarie
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte, Intețeam jar de gând pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub veșminte fântâni de lumină, Stârneam lungi săruturi cu vreasc de candoare, Din cupe de maci sorbeam vis la cină, Serafi așterneau ceru-ntreg la picioare. Târziu am aflat ce pungașă e viața, Cum cerne pe tâmple ... Citește mai mult Zburam prin
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
zâmbeau prin hublou de-univers,Albatroși creionați cu penițe de cer.Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte,Iubeam pentru doi, subjugat, în culori,Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte,Intețeam jar de gând pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub veșminte fântâni de lumină,Stârneam lungi săruturi cu vreasc de candoare,Din cupe de maci sorbeam vis la cină,Serafi așterneau ceru-ntreg la picioare.Târziu am aflat ce pungașă e viața,Cum cerne pe tâmple ... XXXI. REGINA VIEȚII MELE, de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]